Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
Cuprins
Introducere ........................................................................................pag.3
I. Capitolul 1. Introducere în teoria pie ei virtuale
1.1. Pia a virtuală ....................................................................pag. 4-10
1.2. Pia a virtuală a transporturilor..........................................pag.10-34
a) Transport rutier..............................................................pag.14-19
b) Transport feroviar..........................................................pag.19-23
c) Transport prin conducte.................................................pag.24-25
d) Transport fluvial și maritim...........................................pag.25-30
e) Transport aerian.............................................................pag.31-34
1.3. Concluzii............................................................................pag.35
II. Capitolul 2. Activitatea de promovarepag.
2.1. Marketing………………………………………………..pag.36-41
a) Definirea conceptului de marketing…………………....pag.36
b) Mixul de Marketing........................................................pag.36-41
2.2. Publicitatea on-line...........................................................pag.41-48
a) Publicitatea on-line pe plan mondial..............................pag.41-45
b) Publicitatea on-line în România.....................................pag.45-48
2.3. Campania publicitară........................................................pag.48-56
a) Campania publicitară on-line..........................................pag.48-50
b) Campanie publicitara directa .........................................pag.50-56
2.4. Concluzii............................................................................pag.56-57
III. Capitolul 3. Bursele de transport
3.1. Bursa-elemente generale si specifice...............................pag.57-63
a) Bursa de valori.............................................................pag.59-61
b) Bursele comerciale......................................................pag.61-62
c) Brokerii........................................................................pag.62-63
3.2. Bursele de transport europene..........................................pag.63-64
3.3. Bursele de transport din Romania....................................pag.64-66
3.4. Concluzii..........................................................................pag.66-67
IV. Capitolul 4 Concluzii finale
4.1 Metodologie......................................................................pag.67
4.2 Concluzii...........................................................................pag.68-69
4.3 Critici și propuneri ...........................................................pag.69-70
V. Bibliografie....................................................................................pag.74-71
VI. Lista figurilor, graficelor și tabelelor........................................pag.75-76
VII. Anexe...........................................................................................pag.77-79
3
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
Introducere
Aceastǎ lucrare are la bazǎ analiza pietei virtuale si a modului in care firmele romanesti d etransport se prezintǎ pe aceastǎ pia ǎ. Astfel cǎ începând cu primul capitol am analizat atât stadiul în care se aflǎ pia a virtualǎ dar şi modul în care a evoluat de-a lungul timpului.
La începutul lucrǎrii am efectuat o bazǎ de date care cuprinde un numǎr de 1185 de firme româneşti de transport pe care le-am analizat din punct de vedere al existen ei pe pia a virtualǎ fie printr-un website, fie în func ie de o adresǎ de e-mail. În etapa urmǎtoare am analizat reac iile firmelor în ceea ce priveşte deschiderea manifestatǎ fa ǎ de campaniile de marketing.
Lucrarea este structurat ǎ astfel încât sǎ cuprindǎ aspectele necesare pentru a putea concluziona referitor la pia a virtualǎ a transporturilor. Structura se regaseste astfel:
I Capitolul 1. Introducere în teoria pie ei virtuale
II Capitolul 2. Activitatea de promovare
III. Cpirolul 3. Bursele de transport
IV Capitolul 4. Concluzii finale
Ceea ce am vrut sǎ eviden iez în cadrul acestei lucrǎri este starea actualǎ a pie ei virtuale româneşti a transporturilor în compara ie cu ǎrile mai dezvoltate din Europa în particular şi în lume în general.Starea României atât din punct de vedere al existentei si raspandirii internetului cat si a capacitatii firmelor de a se sustine pe piata virtuala.
.
4
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
Cap.1 Introducere în teoria pie ei virtuale
1.1 Pia a virtuală
Agen ii economici îşi exercită capacitǎ ile în cadrul pie ei. Pa a reprezintă spa iul în care cererea și oferta se confruntă pentru a-și satisface nevoile. Pia a este un concept economico - social, un sistem integrat de rela ii de interdependen ă și conexiuni directe sau inverse între cerere, oferta, și factorii săi de influen ă, manifestarea prin totalitatea actelor de vanzare și cumparare desfășurate într-un anumit spa iu geografic.1
Pia a are diferite forme în func ie de criteriile pe care le consideri adecvate pentru impăr irea acesteia.Astfel că avem :
a) După forma bunurilor schimbate : pie e unifome , pie e omogene și pie e diversificate b) După natura bunurilor ce fac obiectul tranzac iilor comerciale : pia a factorilor destinate consumului final și pia a factorilor care intră intr-un proces de produc ie
c) După starea produselor supuse vânzării-cumpărării : pia a reală și pia a fictivă
d) După locul în care se desfașoară opera iile comerciale : pie e locale , pie e regionale , pie e na ionale , pie e interna ionale și pia a mondială.
e) După timpul în care se transferă bunul către consumator : pie e la termen , pie e disponibile să livreze și pie e la vedere
f) După numărul și importan a participan ilor : pie e cu concuren ă perfectă și pie e cu concuren ă imperfectă
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
g) în func ie de raportul dintre cererea și oferta unui bun : pia a vânzătorului și pia a consumatorului2
În cadrul acestui şir de clasificări putem introduce cea mai nouă formă a pie ei pia a virtuală. Acest tip de pia a este un mecanism artificial creat de om datorită posibilită ii oferite de apari ia internetului, considerat ca un canal complex de propagare a informa iilor. începând cu anii `90 s-a creat și s-a dezvoltat un nou tip de comer și anume comer ul electronic. Acest lucru este datorat și accesului tot mai ușor a popula iei către un calculator și implicit către Internet. Dacă acum 10 ani o mică parte a popula iei folosea internetul și ceea ce poate oferi el,astăzi a creat o dependen ă.
Datorită acestei nevoi tot mai acute a oamenilor de a folosi internetul plus faptul că pia a virtuală și-a lărgit orizonturile devenind o copie a pie ei tradi ionale. Acest tip de comer este tot mai preferat de catre popula ie datorită accesului tot mai ușor la informa ie cât și economia care se face la cea mai pre ioasă resursă pe care o avem – timpul. Comer ul electronic este un concept integrativ ce desemnează o gamă largă de servicii suportate pentru procesele de afaceri, incluzând poşta electronică, cataloagele electronice, sisteme suport pentru preluarea de comenzi, logistică şi tranzac ii. 3Pie ele virtuale sunt spre deosebire de cele normale, sisteme închise.
In lume utilizarea internetului și respectiv a pie ei virtuale este un lucru cat se poate de firesc. în urma unui studiu s-a facut topul primelor 20 de ări cu cel mai mare număr de utilizatori de internet. Putem vedea acest top in Tabelul 1.1
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
Tabelul 1.14
Din acest tabel reiese cǎ Statele Unite are cei mai mul i utilizatori, urmat de China și Japonia. Restul ărilor care nu au intrat în acest top însumează un număr total de 258 de milioane de utilizatori, care este un total extrem de mic deoarece doar Statele Unite are un număr total de 211 milioane de utilizatori. în Europa în urma unui studiu recent
(decembrie 2007) s-au observat urmatoarele:
4
http://www.internetworldstats.com/top20.htm
7
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
Tabel 1.25
Putem observa și care sunt procentele de utilizare a internetului în toate ările europene în Tabelul 1.3:
Internet Usage in Europe
EUROPE
Population
( 2007 Est. )
Internet
%
%
Users,
Population
Users
Latest Data (Penetration) Europe
Usage
Growth
(20002007)
18,748.0
3,600,523
471,200
13.1 %
0.1 %
71,822
23,200
32.3 %
0.0 %
364.0 %
Austria
8,199,783
4,650,000
56.7 %
1.3 %
121.4 %
Belarus
9,724,723
5,477,500
56.3 %
1.6 % 2,943.1 %
Belgium
10,392,226
5,490,000
52.8 %
1.6 %
4,552,198
950,000
20.9 %
0.3 %
Albania
Andorra
Bosnia-Herzegovina
5
http://www.internetworldstats.com/stats4.htm
8
%
174.5 %
13,471.4
%
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
Bulgaria
7,322,858
2,200,000
30.0 %
0.6 %
411.6 %
Croatia
4,493,312
1,684,600
37.5 %
0.5 %
742.3 %
Cyprus
788,457
356,600
45.2 %
0.1 %
197.2 %
10,228,744
5,100,000
49.9 %
1.5 %
410.0 %
Denmark
5,468,120
3,762,500
68.8 %
1.1 %
92.9 %
Estonia
1,315,912
760,000
57.8 %
0.2 %
107.3 %
47,511
34,000
71.6 %
0.0 % 1,033.3 %
Finland
5,238,460
3,286,000
62.7 %
0.9 %
70.5 %
France
63,718,187
34,851,835
54.7 % 10.0 %
310.0 %
Germany
82,400,996
53,240,128
64.6 % 15.3 %
121.8 %
Gibraltar
27,967
6,200
22.2 %
0.0 %
287.5 %
10,706,290
3,800,000
35.5 %
1.1 %
280.0 %
65,573
36,000
54.9 %
0.0 %
80.0 %
9,956,108
3,500,000
35.2 %
1.0 %
389.5 %
Iceland
301,931
258,000
85.4 %
0.1 %
53.6 %
Ireland
4,109,086
2,060,000
50.1 %
0.6 %
162.8 %
58,147,733
33,143,152
57.0 %
9.5 %
151.1 %
Jersey
91,321
27,000
29.6 %
0.0 %
237.5 %
Latvia
2,259,810
1,070,800
47.4 %
0.3 %
613.9 %
34,247
22,000
64.2 %
0.0 %
144.4 %
3,575,439
1,221,700
34.2 %
0.4 %
443.0 %
480,222
339,000
70.6 %
0.1 %
239.0 %
2,055,915
392,671
19.1 %
0.1 % 1,208.9 %
401,880
127,200
31.7 %
0.0 %
218.0 %
75,831
--
--
--
0.0 %
Czech Republic
Faroe Islands
Greece
Guernsey & Alderney
Hungary
Italy
Liechtenstein
Lithuania
Luxembourg
Macedonia
Malta
Man, Isle of
9
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
4,328,816
727,700
16.8 %
0.2 % 2,810.8 %
32,671
20,000
61.2 %
0.0 %
185.7 %
Montenegro
684,736
266,000
38.8 %
0.1 %
n/a
Netherlands
16,570,613
14,544,400
87.8 %
4.2 %
272.9 %
Norway
4,627,926
4,074,100
88.0 %
1.2 %
85.2 %
Poland
38,518,241
14,084,600
36.6 %
4.0 %
403.0 %
Portugal
10,642,836
7,782,760
73.1 %
2.2 %
211.3 %
Romania
22,276,056
7,000,000
31.4 %
2.0 %
775.0 %
141,377,752
29,400,000
20.8 %
8.4 %
848.4 %
29,615
15,400
52.0 %
0.0 %
516.0 %
10,150,265
1,400,000
13.8 %
0.4 %
250.0 %
Slovakia
5,447,502
2,255,600
41.4 %
0.6 %
247.0 %
Slovenia
2,009,245
1,250,600
62.2 %
0.4 %
316.9 %
40,448,191
22,843,915
56.5 %
6.6 %
324.0 %
2,274
--
--
--
0.0 %
Sweden
9,031,088
6,981,200
77.3 %
2.0 %
72.5 %
Switzerland
7,554,661
5,230,351
69.2 %
1.5 %
145.1 %
Turkey
71,158,647
16,000,000
22.5 %
4.6 %
700.0 %
Ukraine
46,299,862
5,545,000
12.0 %
1.6 % 2,672.5 %
United Kingdom
60,776,238
40,362,842
767
93
12.1 %
801,821,187 348,125,847
43.4 %
Moldova
Monaco
Russia
San Marino
Serbia
Spain
Svalbard & Jan Mayen
Vatican City State
TOTAL Europe
66.4 % 11.6 %
0.0 %
100.0
%
Tabel 1.36
6
http://www.internetworldstats.com/stats4.htm
10
162.1 %
0.0 %
231.2 %
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
În România se poate vedea că numărul utilizatorilor de internet a crescut extrem de mult după 2000, cu 775% ajungând la un numar de 7 milioane de utilizatori în continuă creştere. Acest procent de aproximativ 33% de utilizatori români este unul rezonabil inând cont de numǎrul popula iei care are acces la internet. Din totalul utilizatorilor de internet români, 75% trăiesc în mediul urban, ceea ce arată încă o dată interesul scăzut sau posibilită ile scăzute ale cetă enilor din mediul rural. Putem observa în urmǎtorul tabel evolu ia României incepând cu anul 2000:
YEAR
Users
Population % Pop. Usage Source
2000
800,000
22,217,700
3.6 %
ITU
2004
4,000,000
21,377,426
18.7 %
ITU
2006
4,940,000
21,154,226
23.4 %
C.I. Almanac
2007
5,062,500
21,154,226
23.9 %
ITU
Tabel 1.4. 7
România a primit dreptul de a utiliza domeniul “.ro” în februarie 1993, drept acordat de catre IANA (Internet Asignment Numbers Authority) singura autoritate interna ională abilitată să reglementeze regimul de utilizare a numelor de domenii în internet 8. În aceşti 15 ani s-a constatat o creștere a utilizatorilor din ce în ce mai alertă și de asemenea o creștere a firmelor doritoare de a face comer în re eaua virtuală. Pornind din acest punct s-a format pia a virtuală românească care se află în continuă ascensiune și în continuă dezvoltare și extindere.
1.2 Pia a virtuală a transporturilor
Alături de celelalte sectoare și în special de cel energetic, sectorul transporturilor este o ramură esen ială, deorece de calitatea acesteia depind multe alte sectoare:
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
economic, social etc. În economia na ionalǎ transportul are o pondere în PIB de 7% ceea ce întărește afirma ia importan ei sale.
Pentru a întelege cât mai corect această activitate trebuie să definim activitatea de transport. Din punct de vedere etimologic cuvântul “transport ” își are originile în limba
Latina fiind un cuplu de doua cuvinte trans care inseamnă a traversa și portare care inseamnă a căra. Privind însă mai departe putem defini transportul ca un ansamblu de produse sau de persoane ce se deplasează impreună în condi ii stabilite cu ajutorul unui mijloc de transport pe un anumit traseu; ramură a economiei na ionale care are ca obiect activită i sociale de deplasare a produselor de la producatori spre consumatori, precum și transportarea persoanelor cu ajutorul vehiculelor folosite pentru deservirea generală a popula iei.9 Ramură a economiei na ionale cuprinzând totalitatea mijloacelor rutiere, aeriene și navale care asigură circula ia bunurilor și a persoanelor; totalitatea bunurilor sau a persoanelor care sunt transportate la un moment dat și în condi ii determinate.10
Ca orice alt sector, sectorul transporturilor se imparte în subsectoare. Acestea există în func ie de factori precum mediul (apa, aerul, pământul) în care își desfăsoară activitatea sau de utilizarea sa (transport de persoane, transport de mărfuri). Pentru a putea vizualiza într-un mod cât mai eficient această segmentare existǎ urmǎtorul tabel:
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
Transport rutier
De mărfuri
De călători
Transport terestru
Transport pe calea ferată
De mărfuri
De călători
Transport prin conducte
Transporturi
Transport pe apă
Transport maritim
De mărfuri
De călători
Transport pe căi navigabile interioare
De marfuri
De cǎlǎtori
Transport aerian
De mărfuri
De cǎlǎtori
Tabel 1.5
13
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
Cu un aport deosebit la crearea valorii adăugate din cadrul acestui sector este transportul rutier, atât de mărfuri cât și de pasageri deorece asigură transportul a 70% dintre pasageri şi a 78,5% din transportul de mărfuri11. Astfel transportul rutier este subsectorul care aduce cea mai considerabilă contribu ie în sectorul transporturilor cu un procent de 65%. Următorul subsector care aduce o contribu ie relativ majoră la creșterea valorii adăugate este subsectorul transportului feroviar cu o pondere de 10%, asigurând
29% din transportul de pasageri și 16% din transportul de marfă. Celelalte subsectoare au o pondere mult mai mică, respectiv sub 10%: transportul prin conducte 4.5%, transportul aerian 2% și transporturile pe apă sub 1%.12
Dezvoltarea re elei de transporturi este una continuă și constantă, asta datorită și importan ei sale în toate celelelte sectoare. Putem observa importan a acestui lucru din tabelul urmǎtor:
Tabelul 1.613 Ritm mediu anual de creștere(%)
2001-2007
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
a) Transport rutier
Transportul rutier este cel mai important subsector al transporturilor datorită aportului pe care îl are în cadrul acestui sector. Atât transportul rutier de marfă cât și de călători este cel cu cea mai mare pondere, deși în ultimii ani a scăzut în procente datorită dezvoltării celorlate tipuri de transport, în special cel aerian și feroviar.
Din punctul de vedere al Ministerului Transporturilor re eaua rutieră din România asigură accesul în majoritatea localită ilor ării, lungimea re elei fiind de 73.435 km
(exclusiv salut bin din care 14.685 km1) (20 %) drumuri na ionale (4.672 km drumuri europene din care 113 km autostrazi) și 58.7502) km drumuri jude ene și comunale. 14
Acesta este reglementat prin intermediul legilor emise. România incearc în momentul de fa ă să se alinieze la legile europene în ceea ce privește transportul. Astfel ca până la 31 Decembrie 2011 România va trebui să adopte Directiva Parlamentului
European și a Consiliului 99/62 privind taxarea vehiculelor grele de marfă pentru utilizarea unor infrastructuri. Pană la 31 Decembrie 2022 România va trebui să adopte în ceea ce priveşte transportul rutier și Directiva Consiliului 96/53 care stabileşte dimensiunile maxime admise în traficul na ional şi interna ional şi greută ile maxime admise în traficul interna ional pentru anumite vehicule rutiere care circulă in cadrul
Comunită ii.15 Conform siteului Uniunii Europene două sunt articolele care au o influen ă și o importan ă majoră în ceea ce privește baza legală a transporturilor și anume articolul
71(75) și articolul 80(84) care înglobează reglementări, condi ii și măsuri în ceea ce privește politica transporturilor.16
România a facut progrese în ceea ce privește transpunerea legisla iei europene în domeniul transporturilor, iar în ceea ce privește re eaua Trans-Europeană de transport se desfășoară procesul de reabilitare a infrastructurii na ionale. în anul 2003 s-a semnat un conctract pentru construc ia autostrăzii Borș-Cluj-Brasov, însă sec iunea Cluj-Barsov nu este inclusă în re eaua de transport rutier trans-europeană România a adoptat legi cu
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
privire la transportul rutier de mărfuri periculoase, la licen ele de transport, aparate care să limiteze viteza și tahografe.17
În ceea ce privește legisla ia cu privire la transportul de mărfuri periculoase
Parlamentul European a votat și aprobat un proiect în ceea ce privește armonizarea tuturor legisla iilor ărilor membre ale Uniunii Europene cu privire la acest tip de transport. Această măsură a venit o dată cu conștientizarea gradului de pericol pe care îl ridică acest tip de transport și datorită volumului mare de astfel de transpoarte. Volumul mărfurilor periculoase în Uniunea Europeană pe parcursul unui an este de 110 miliarde tone din care cea mai mare parte 58% este prin intermediul transportului rutier, 25% prin transport feroviar și 17% pe căi navigabile interne. Prevederile privind transportul de mărfuri periculoase sunt aplicate prin trei instrumente:
-Acordul European privind transportul rutier al mărfurilor periculoase (ADR)
-Prevederi privind transportul interna ional feroviar de mărfuri periculoase (RID)
-Acordul European referitor la transportul de mărfuri periculoase pe căi maritime(ADN)18 Ca și o evolu ie în ultimii patru ani(2004-2007) Ministerul Transporturilor și
Institutul Na ional de Statistică ne oferă urmatoarele date :
INDICATORI STATISTICI
PENTRU TRANSPORTUL RUTIER
INDICATORUL
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
-autostrăzi
228
228
228
*
5868
5873
5883
*
Lungimea drumurilor modernizate (km)
20880
21148
21549
*
Lungimea drumurilor cu îmbrăcămin i rutiere
20200
20915
20964
*
Lungimea drumurilor pietruite (km)
26098
25801
25637
*
Lungimea drumurilor de pământ (km)
12276
12040
11802
*
Motorete înmatriculate în circula ie (buc)
130193
103556
101474
*
Motociclete înmatriculate în circula ie (buc)
104509
93845
92507
*
Autobuze înmatriculate în circula ie (buc)
25421
21976
22663
*
Microbuze înmatriculate în circula ie (buc)
17771
17297
17755
*
3225367 3363779 3603437
*
-drumuri europene
uşoare (km)
Autoturisme înmatriculate în circula ie (buc)
Autovehicule pentru transportul mărfurilor
482425
493821
545300
*
50793
44195
49007
*
204235
182336
171365
*
206955
205384
218924
*
725
670
629
*
88725
87130
85824
*
Accidente de circula ie rutieră (nr)
6860
7226
6640
*
Numărul persoanelor accidentate (persoane)
8012
8509
7769
*
-mor i
2418
2641
2478
*
-răni i
5594
5868
5291
*
Mărfuri transportate (mii tone) din care:
294221
306994
335327
266999
-na ional
281717
289568
316653
253189
înmatriculate în circula ie (buc)
Autovehicule pentru scopuri speciale înmatriculate în circula ie (buc)
Tractoare agricole înmatriculate în circula ie
(buc)
Remorci şi semiremorci înmatriculate în circula ie (buc)
Autorulote înmatriculate în circula ie (buc)
Autovehicule mixte
din care:
17
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
-interna ional
12470
18529
13673
34
-tranzit
17261
165
145
137
Parcursul mărfurilor (mii tone-km) din care:
37220316 51531438 57277941 45751663
-na ional
14651374 19398437 22716230 1775073
-interna ional
22524984 32066904 34403396 2269747
-tranzit
43958
66097
158315
98663
Pasageri transporta i (mii pasageri) din care:
216524
238017
228009
164728
-na ional
212474
234320
224325
162089
4050
3697
3684
2639
-interna ional
Parcursul pasagerilor (mii pasageri-km) din
9437848 11811649 11735445 8655433
care:
-na ional
7165979 8975039 8021781 5566652
-interna ional
2271869 2836609 3713664 3088781
Distan a medie de transport a pasagerilor (km)
44
50
52
53
Tabel 1.719
Se poate observa că atât transportul de mărfuri cât și de persoane a scăzut cel pu in fa ă de ultimul an, fapt care se datorează și dezvoltării celorlalte tipuri de transport.
Totuși distan a medie pe care cei care călătoresc o parcurg a crescut. Transportul rutier românesc a inregistrat o creștere fa ă de ultimii ani, făcându-și sim ită prezen a și pe pia a virtuală. Astfel în urma unui studiu efectuat(vezi Anexa 1), luând un eșantion de
1017 firme românesti din domeniul transportului rutier am putut observa o existen ă relativ redusă a firmelor din domeniul transporturilor pe pia a virtuală dar în continuă creștere. Astfel am observat că un număr de 647 de firme nu de in e-mail iar restul de 370 de in e-mail.
19
http://www.mt.ro/statistici/rutier.html
18
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
36% au e-mail nu au e-mail
64%
Grafic 1.1
Din acestea 662 au website iar 355 nu au website după cum arată graficul urmǎtor: 35% au website nu au website
65%
Grafic 1.2.
Având aceste date pot concluziona că domeniul transporturilor este unul incă pu in dezvoltat pe pia a virtuală dar în continuă dezvoltare. Din totalul acestor firme cele care au și e-mail dar și website pot spune că per ansamblu, făcând referire la eșantionul
19
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
pe care eu l-am analizat firmele care au e-mail au în general și website. Firmele care au website au avut grijă ca acestea să fie bine structurate și să con ină cât mai multe informa ii.
b) Transport feroviar
Această subramură a transporturilor este cea de-a doua ca importan ă datorită aportului pe care îl aduce în economia românească. Pe plan european transportul feroviar este reglementat prin diferite pachete de legi menite fie să asigure siguran a cetă enilor sau buna desfașurare a activită ii. în România Ministerul Transporturilor reglementează transportul feroviar prin urmatoarele legi, ordonan e și reglementări ale Guvernului:
-Ordonan a Guvernului nr.89/2003 privind alocarea capacită ilor de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare și certificarea în materie de siguran ă
-Legea nr.8/2004 pentru aprobarea Ordonan ei Guvernului nr.89/2003 privind alocarea capacită ilor de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare și certificarea în materie de siguran a
-Hotărârea Guvernului nr.812/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare și func ionare, atribu iile și finan area Consiliului de supraveghere din domeniul feroviar
-Ordonan a de urgen ă a Guvernului nr.125/2003 pentru modificarea și completarea Ordonan ei de urgen ă a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societă ii Na ionale a Căilor Ferate Române
-Legea nr.128/2004 pentru aprobarea Ordonan ei de urgen ă a Guvernului nr.125/2003 pentru modificarea și completarea Ordonan ei de urgen ă nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societă ii Na ionale a Căilor Ferate
Române
-Ordonan a de urgen a a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societă ii Na ionale a Căilor Ferate Române20
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
Din perspectiva reformelor pe care statul român impreună cu Ministerul
Transporturilor le-a făcut începând cu anul 1997 asupra transportului rutier se poate spune că România este una din ările europene cele mai avansate în domeniul sistemului feroviar din punct de vedere al liniilor de cale ferata. Reforma a inceput o dată cu 1997 când partea contabilă și financiară a infrastructurii s-a separat de cea de dezvoltare şi s-a introdus taxa de acces la infrastructura feroviară pentru transportul de mărfuri şi de călători. în 1998 Societatea Na ională a Căilor Ferate Române(SNCFR) s-a divizat într-o companie na ională, două societă i na ionale şi două societă i comerciale. În aceeaşi perioadă a început un proces de externalizare prin acordarea unor firme cu capital privat insărcinarea de a se ocupa de igiena vagoanelor şi reparatia acestora. În 1999 Societatea
Na ională de Transport Feroviar de Călători se reorganizează ajungând la un număr de opt operatori de transport de călători de scurt parcurs şi un operator de lung parcurs adăugându-se şi un număr de doi operatori de marfă cu capital privat. Institu ia care se ocupă cu licen ierea operatorilor şi cu certificarea siguran ei este Autoritatea Feroviară
Română.21
Din punctul de vedere al firmelor existente pe pia a românească în domeniul tranportului feroviar, putem spune că în momentul de fa ă monopulul până acum atât de evident al CFR-ului asupra transportului feroviar nu mai este atat de cronic, datorită apari iei firmelor cu capital privat şi care şi-au facut loc şi în acest domeniu. Astfel pe pia a românească chiar dacă firmele din domeniul transportului feroviar sunt relativ pu ine acestea sunt bine reprezentate pe pia a.
Ministerul Transporturilor împreună cu Institutul Na ional de Statistică a întreprins un studiu în ceea ce priveşte transportul feroviar rezultând următoarele date :
INDICATORI STATISTICI
PENTRU TRANSPORTUL FEROVIAR
Indicatorul statistic
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
-na ional
51130
54087
53223
40486
-interna ional
20929
14107
14463
10868
679
981
627
338
-tranzit
Parcursul de exploatare net (mii tone -
18426328 17499231 16047446 12132018
km)
Parcursul tarifar al mărfurilor (mii tone-
17021785 16582379 15790730 11805543
km) din care:
-na ional
-interna ional
11237718 12977697 12124948
9018028
5419164
3072791
3326221
2637989
364903
531891
339561
149526
99434
92424
94441
68232
98914
91943
93897
67851
520
481
544
381
8638293
7984959
8092460
5809324
8480276
7840981
7928712
5690761
158017
143978
163748
118563
87
86
86
85
Parcursul trenurilor (mii tren km)
101296
132801
104374
71472
Parcursul locomotivelor (mii km)
99127
97532
95673
69392
Parcursul automotoarelor (mii km)
13126
15747
19173
15207
65
71
66
68
450
454
420
404
27
27
27
26
-tranzit
Pasageri transporta i (mii pasageri) din care: -na ional
-interna ional
Parcursul pasagerilor (mii pasageri - km) din care:
-na ional
-interna ional
Distan a medie de transport a pasagerilor
(km)
Parcursul mediu zilnic al vagoanelor de marfă (km/zi)
Parcursul mediu zilnic al vagoanelor de pasageri (km/zi)
Viteza medie comercială a trenurilor de marfă (km/h)
22
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
Viteza medie comercială a trenurilor de
46
45
44
44
Lungimea desfăşurată a căilor ferate (km)
21360
21228
20677
*
Lungimea desfăşurată cu ecartament
20911
20777
20591
*
354
356
3
*
95
95
83
*
11053
10948
10789
*
10914
10816
10731
*
61
57
57
*
2059
2061
1982
*
218
248
279
*
60964
58951
55503
*
Containere în inventar (buc)
4642
3570
2813
*
Vagoane de pasageri în inventar (buc)
5584
5523
5522
*
pasageri (km/h)
normal (km)
Lungimea desfăşurată cu ecartament îngust (km)
Lungimea desfăşurată cu ecartament larg
(km)
Lungimea simplă a liniilor de cale farată în exploatare (km)
Lungimea simplă a liniilor de cale farată în exploatare cu ecartament normal (km)
Lungimea simplă a liniilor de cale farată în exploatare cu ecartament larg (km)
Locomotive în inventar (buc)
Automotoare şi rame electrice în inventar
(buc)
Vagoane de marfă în inventar (buc)
Tabel 1.8. 22
În urma unui studiu pe care l-am intreprins în ceea ce priveşte existen a firmelor din domeniul transportului feroviar pe pia a virtuală, am constatat că firmele sunt bine reprezentate în domeniul virtual. Ca şi material de analiză am luat un esantion de 17 firme de transport feroviar şi am încercat să determin procentul în care acestea îşi fac sim ită prezen a pe pia a virtuală. Astfel firmele care sunt active prin existen a unei adrese de e-mail sunt afişate în figura de mai jos:
22
http://www.mt.ro/statistici/feroviar.html
23
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
29% au e-mail nu au e-mail
71%
Grafic 1.3
Totuşi trebuie să remarc că din acest eşantion majoritatea de in o adresă de e-mail şi de asemenea aproape în totalitate de in şi o pagină web proprie:
6%
au website nu au website
94%
Grafic 1.4.
Sectorul feroviar chiar dacă în cantitate valorică este mai redus decât celelalte sectoare este printre cele mai bine reprezentate pe pia a virtuală.
24
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
c)Transport prin conducte
Transportul prin conducte se referă în principal la transportul de i ei şi gaze naturale deoarece aceste bunuri necesită un transport de asemenea gen. Cel mai des întâlnit produs ce necesită transportul prin conducte este petrolul, care are şi o valoare mai mare. Conform lui Adrian Nuta, („Averea” 21nov 2005) în România se consumă anual 5,3 miliane tone carburanti, iar pia a românească este în continuă cerere de i ei ceea ce face ca aceasta să fie o pia ă interesantă.23 în aprilie 2007 România a semnat o declara ie de sus inere a proiectului privind construc ia oleoductului Constan a-Trieste, impreuna cu Serbia, Croa ia, Slovenia şi
Italia, fapt care ar crea un transport anual de 40, 60 sau 90 de milioane de tone /an. în ceea ce priveşte transportul prin conducte a gazelor naturale acestea se estimează că se vor epuiza , în concluzie şi transportul de gaze naturale se va diminua.
Oricum şi în momentul de fa ă România depinde în propor ie de 30% de gazul transportat din Rusia iar această pondere creşte o dată cu trecerea timpului. Deşi România este cel mai mare producator de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est, este şi un mare consumator24.
Firmele prezente pe pia a românească sunt bine reprezentate, atât pe pia a tradi ională cât şi pe pia a virtuală deşi numărul lor este mic. Făcând un studiu asupra a
21 dintre aceste firme am putut observa că deşi există unele firme care nu au nici adresă de mail nici website, majoritatea au pagina web. Ca şi observa e putem spune că mai bine de jumătate dintre aceste firme au fie adresă de e-mail fie pagină web, fie le au pe amândouă ceea ce nu poate decât să ne arate că pia a virtuală românească prinde avânt datorită interesului tot mai crescut al firmelor româneşti de a se face cunoscute pe pia a virtuală. 23
24
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
48%
au e-mail nu au e-mail
52%
Grafic 1.5.
14% au website nu au website
86%
Grafic 1.6.
d) Transport fluvial şi maritim
România este membră a Organiza iei Maritime Interna ionale de la Londra, care este în ansamblu o agen ie specializată a Oganiza iei Na iunilor Unite. Aceasta stabileşte cerin ele care se impun navelor comerciale şi care privesc siguran a şi protec ia mediului
26
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
marin.25 Conform prim-ministrului Calin Popescu-Tariceanu, s-a hotărât ca România să îşi aduca contribu ia voluntar în vederea sus inerii studiului făcut de către acesta organiza iei asupra modificărilor climaterice datorate gazelor cu efect de seră, ca urmare a emisiilor provenite de la navele maritime. Astfel că în temeiul art.108 din Constitu ia
României Guvernul României adoptă urmatoarea hotărâre printr-un articol unic: România va finan a OMI pentru a-şi putea continua studiul cu o valoare de 10.000 de dolari, iar plata contribu iei se va face din bugetul alocat pe anul 2008.26
Reflectând asupra transportului maritim putem conştientiza importan a sa din punctul de vedere al rela iilor comerciale interna ionale. Ministerul Transporturilor impreună cu Institutul Na ional de Statistică au publicat datele statistice ale transportului maritim pe anul trecut, iar acesta se prezintă în felul urmǎtor:
INDICATORI STATISTICI
PENTRU TRANSPORTUL MARITIM
INDICATORUL
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
Parcursul mărfurilor (mii tone-km)
Din această figură se poate observa că se inregistrează o scădere a transporturilor interna ionale de mărfuri pe cale maritimă, şi de asemenea o diferen ă tot mai mare între importurile şi exporturile de mărfuri, în detrimentul exporturilor. Se poate observa şi o scădere a transporturilor maritime în ansamblul lor.
Transportul fluvial nu pare a fi mai dezvoltat nici el, deşi de exemplu Uniunea
Europeană este dependentă de acest tip de transport la fel ca şi cel maritim deoarece 90% din produc ia destinată pentru export merge pe mare28iar 7% din mărfurile din interiorul teritoriului merg pe re elele interne de apă.29
România în schimb nu pare să investească prea mult în acest sector fiind mai mult concentrată pe sectorul rutier. Totusi potrivit unui comunicat de presă lansat de catre
Guvernul României, prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu în urma unei întâlniri cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Comisarul pentru Transporturi Jacques Barrot a făcut publică inten ia de a se investi în transportul fluvial românesc şi a se crea o comunitate de transport balcanică.30
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
Ministerul Transporturilor a făcut de asemenea publică următoarea statistică cu privire la transportul fluvial:
INDICATORI STATISTICI
PENTRU TRANSPORTUL FLUVIAL
INDICATORUL
-interna ional
Parcursul pasagerilor (mii pasageri-km) din care: 29
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
-na ional
10350
10350
9300
8345
8329
13350
4052
13133
87
109
71
123
31211
33648
29304
26370
-mărfuri încărcate
14606
15138
12577
10202
-mărfuri descărcate
16606
18510
16727
16138
0
0
0
30
13266
15319
13400
9813
19348
21184
20038
14777
2177
3270
3619
2947
-interna ional
Distan a medie de transport a pasagerilor (km)
Mărfuri încărcate/descărcate în porturile fluviale româneşti (mii tone)
-tranzit
Mărfuri transportate prin canale navigabile
(mii tone)
Numărul total de nave care tranzitează prin canalele navigabile interne (buc) din care:
-nave stăine
Tabel 1.1031
Se poate observa şi în cazul acestui subsector al transporturilor că există o scădere fa ă de anii anteriori la capitolul mărfuri transportate şi de asemenea o diferen ă tot mai mare între mărfurile importate şi cele exportate, văzând că şi în acest caz cantitatea de mărfuri importate depăşeşte cu mult cantitatea mărfurilor exportate. Putem observa totuşi o creştere a cantită ii de mărfuri care tranzitează teritoriul ării noastre.
Din punctul de vedere al reprezentării firmelor atât din domeniul transportului maritim cât şi fluvial pe pia a virtuală pot spune că în urma unui studiu pe care l-am efectuat pe un eşantion de 91 de firme acestea sunt relativ bine reprezentate. Astfel că am realizat următorul grfaic care sa ilustreze rezultatele ob inute:
31
http://www.mt.ro/statistici/fluvial.html
30
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
32% au e-mail nu au e-mail
68%
Grafic 1.7
Din totalul de 91 de firme, mai mult de jumatate au adresă de e-mail ceea ce înseamnă că pot fi contactate prin intermediul internetului ceea ce le oferă un avantaj fată de celelalte firme din acelaşi domeniu. Din perspectiva reprezentarii cu ajutorul unei pagini web,
18% au website nu au website
82%
Grafic 1.8
Putem observa că şi aici majoritatea sunt reprezentate pe pia a virtuală.
31
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
d) Transport aerian
Transportul aerian este reprezentat în România prin intermediul aeroporturilor deschise în următoarele localită i: Arad, Baia Mare, Bucuresti - Băneasa, Bucuresti –
Otopeni, Constan a - Mihail Kogălniceanu, Craiova, Cluj-Napoca, Iaşi, Satu Mare, Sibiu,
Suceava, Târgu Mureş, Timişoara, Tulcea. Acest tip de transport este gestionat de către
Autoritatea Aeronautică Civilă Română care are urmǎtoarele atribu ii:
- elaborarea proiectelor de reglementări, punerea în aplicare şi asigurarea respectării reglementărilor aeronautice civile na ionale;
-licen ierea personalului aeronautic civil;
-certificarea aeronavelor, produselor şi pieselor asociate destinate aeronauticii civile; -înmatricularea aeronavelor civile, inspec ia şi controlul acestora;
-evaluarea, autorizarea şi supravegherea organiza iilor care desfăşoară activită i aeronautice civile în România;
-reglementarea şi supravegherea siguran ei opera iunilor în domeniul managementului traficului aerian;
-analizarea şi avizarea documenta iei tehnice în cazul proiectelor sau programelor de dezvoltare/modernizare pentru aeroporturile na ionale, ale proiectelor de standarde şi reglementări în domeniile aerodromurilor/aeroporturilor şi conexe, precum şi a condi iilor de aplicare ale acestora;
-asigurarea respectării prevederilor în elegerilor şi acordurilor aeronautice la care
România este parte.32
Începând cu anul 1930 România a încheiat diverse acorduri şi conven ii interna ionale, cea mai nouă fiind aprobată în 2001 şi se referea la „Conven ia referitoare la Unificarea Anumitor Reguli pentru Transportul Aerian Interna ional”.33
Ministerul Transporturilor a publicat următoarele statistici cu privire la evolu ia transportului aerian pe 2007:
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
INDICATORI STATISTICI PENTRU TRANSPORTUL AERIAN
INDICATORUL
2005
2006
1.01-
2004
30.09
2007
Aeronave civile pentru transportul pasagerilor
33
44
57
*
1
0
0
*
51
50
51
*
4
4
¹
*
Aeronave civile sportive
17
12
16
*
Aeronave civile cu destina ie specială
26
26
30
*
Elicoptere civile
35
40
42
*
Mărfuri transportate ( mii tone ) din care:
5,1
5,8
6,1
3,2
-na ional
2,8
0,1
0,2
0,1
-interna ional
2,3
5,7
5,9
3,1
6665
7303
7315
4810
55
46
50
45
-interna ional
6610
7257
7265
4765
Pasageri transporta i ( mii pasageri ) din care:
1337
1750
2109
2374
192
227
258
275
1145
1523
1851
2099
şi mixt (buc)
Aeronave civile pentru transportul mărfurilor
(buc)
Aeronave civile utilitare (buc)
Aeronave civile de şcoală
Parcursul mărfurilor ( mii tone-km ) din care:
-na ional
- în curse interne
-în curse interna ionale
Parcursul pasagerilor (mii pasageri-km ) din
1613094 2092876 2617774 3011802
care:
-în curse interne
70330
-în curse interna ionale
81779
92713
95387
1542764 2011097 2525061 2916415
33
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
Mărfuri încărcate/descărcate în aeroporturile
19697
20226
22591
14646
-încărcate
7041
6324
6740
4528
-descărcate
12656
13902
15851
10118
româneşti (inclusiv poştă) (tone) din care:
Pasageri îmbarca i/debarca i în aeroporturile
3405710 4338971 5497237 5883668
româneşti (număr)
-îmbarca i
1690398 2155875 2749939 2957135
-debarca i
1715312 2183096 2747298 2926533
Mişcări aeronave (număr)
21241
28172
21113
13055
Tabel 1.1134
Pe intervalul acestui sector se constată evolu ii substan iale ale numărului de pasageri care folosesc acest mijloc de transport, care acaparează o cotă de pia ă tot mai mare, datorită raportului cost şi timp mai redus. Dezvoltarea acestui sector al transportului se datorează în mare parte şi condi iilor îmbunătă ite de trai, astfel încât consumatorul din zilele noastre îşi permite să folosească acest mijloc de transport din ce în ce mai des.Acum 10 ani utilizarea acestui mijloc de transport era considerat un serviciu e lux, iar în zilele noasrte este considerat un serviciu indispensbil. Sectorul transportului aerian este în continuă evolu ie, numărul firmelor aeriene este în continuă creştere iar reprezentarea acestora pe pia a virtuală este din ce în ce mai bună. S-a observat în timp o corelare a acestui domeniu cu cel al turismului din punctul de vedere al asigurării mijloacelor de transport de către societă ile de turism(agen ii de turism şi de ticketing).
34
http://www.mt.ro/statistici/aerian.html
34
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
Luând un eșantion de 38 de firme și companii aeriene care oferă servicii de transport aerian am observat următoarele:
11% au e-mail nu au e-mail
89%
Grafic 1.9
Aproape în totalitate au adresa de e-mail lucru care este perfect de în eles datorită naturii acestui tip de transport. De asemenea în ceea ce priveşte pagina web aceasta apare la aproape toate firmele analizate. Din cele 38 de companii toate au fie adresă de e-mail fie pagină web ceea ce înseamnǎ cǎ sunt active în cadrul pie ei virtuale.
5%
au website nu au website
95%
Grafic 1.10
35
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
1.3. Concluzii
Pe baza cercetǎrii de pia ǎ şi a informa iilor adunate din sursele mai sus men ionate reiese cǎ în România pia a virtualǎ se aflǎ în continuǎ dezvoltare, atât ca mǎrime cât şi complexitate. Pia a româneascǎ este încǎ o pia ǎ neexploatatǎ la poten ial maxim ceea ce face ca viitorii participan i pot încǎ sǎ acopere segmente neexploatate sau insuficient dezvoltate pe aceastǎ pia ǎ. În ceea ce priveşte dezvoltarea segmentului transporturilor acesta se prezintǎ foarte bine, dat fiind stadiul de dezvoltare a transporturilor în România dar şi a utilizatorilor de internet.
Atât pe plan european cât şi pe plan mondial, România se situeaza pe ultimele locuri in ceea ce priveste dezvoltarea internetului, dar inând cont cǎ în 2000 dintr-o popula ie de peste 22 de milioane doar 3,6% foloseau internetul iar în 2007 peste 23% aveau deja acces la acesta, putem observa o creştere semnificativǎ care din fericire continuǎ. Procentul utilizatorilor de internet este in creştere fiind considerat un fenomen natural. Pe baza studiului de caz pe care l-am fǎcut pot spune cǎ majoritatea firmelor de transport nu au pagină web şi nici email. Totuşi acele firme care folosesc aceste instrumente specifice pie ei virtuale, sunt bine reprezentate pe aceasta pia ă. Informa iile pe care un poten ial client le cautǎ pe site precum datele de contact, detalii despre firmǎ etc, se regǎsesc pe paginile acestor siteuri.
36
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
Cap.2 Activitatea de promovare
2.1 Marketing
a)Definirea conceptului de marketing
Marketingul reprezintă analizarea, programarea și controlul resurselor diferitelor firme producatoare, politica și activitatea lor de produc ie și desfacere în vederea satisfacerii cerin elor diferitelor grupe de consumatori și a ob inerii de profituri35.
Marketingul semnifică organizarea procesului de concep ie a produselor, produc ie, desfacere și activitate de service și postvânzare, pornind de la ideea de cunoaștere a cerin elor consumatorului sau utilizatorului, în scopul satisfacerii celor mai exigente cerin e ale acestuia.36
Marketingul este o industrie creativă, mereu în schimbare în func ie de nevoile viitoare ale clien ilor. Întreaga sa activitate se desfășoarǎ în jurul acestor nevoi pe care le anticipează. Potrivit defini iilor de mai sus putem vedea că marketingul este un amalgam între alegerea resurselor, concep ia produselor, procesul de produc ie, activitate de vânzare și service postvânzare toate în func ie de cerin ele consumatorului. În func ie de elementul spre care este orientat marketingul este de trei feluri: marketing orientat spre produs, marketing orientat spre vânzare și marketingul social.
b) Mixul de Marketing
Mixul de marketing reprezintă “ansamblul de instrumente tactice de marketing controlabile pe care firma le combină cu scopul de a produce pe pia a intă reac ia dorită”37. Conceptul în sine a fost introdus în 1964 de către profesorul american de la
35
Ph. Kotler . , Marketing-Management – “Analysis, Planning, and Control”
A. Zamfir, “Marketing”, Ed. Didactica si Pedagogica
37 http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/7.htm
36
37
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
Harvard Business School care a sugerat existen a a 12 elemente care compun mixul de marketing: produs, pre , marcă, distribu ie, vânzare personală, publicitate plătită, promovarea vânzărilor, ambalarea, modul de prezentare, servicii post-vânzare, manipulare sau logistică şi cercetarea de marketing.38
Dat fiind faptul că existau prea multe elemente care să compună mixul de marketing și era dificil de lucrat cu toate acestea, Eugen McCarthy simplifică mixul de marketing la 4 elemente denumite cei 4P: Produs, Pre , Plasare, Promovare.
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
•
Produs
Produsul reprezintă un ansamblu de elemente fizice (în concep ia clasică) dar și intangibile care exprimă cererea consumatorului pe pia ă. Acestea au atat caracteristici fizice cât și func ionale exprimate prin formă, culoare, calitate dar și modul în care acesta poate fi utilizat. Poate de asemenea să cuprindă și caracteristici simbolice precum marcă sau prestigiu. O altă clasificare a produselor se face în func ie de destina ia lor, și anume dacă sunt bunuri de larg consum sau bunuri industriale.
Oferta de produse este realizatǎ de cǎtre un întreprinzǎtor cu scopul de a se diferen ia sau a se pozi iona pe o anumită pia ă. Astfel că diferen a dintre produsul pe care o firmă vrea să îl introducă pe pia ă și restul produselor asemănătoare trebuie să se facă prin oferta unui produs mai nou, mai ieftin, mai bun sau mai rapid decât celelalte produse din acceaşi categorie aflate pe pia ǎ. Pozi ionarea dorește o asociere a ofertei de produs și a imaginii firmei și crearea unui loc distins pe pia ă ca urmare a combina iei celor doi factori. Este de preferat ca inainte de a pune în aplicare planul de pozi ionare să se facă un studiu premergator pentru a se vedea care sunt elementele care pot face această combina ie să se remarce pe pia a și care să îi rezerve un loc fruntaş şi bine stabilit.
•
Pre
Pretul reprezintă “cantitatea de monedă cerută sau oferită pentru achizi ionarea unei unită i de satisfactori sau prodfactori. Indiferent de utilitatea unui bun, pre ul există numai în măsura în care se realizează un schimb, adică producǎtorul și consumatorul sunt diferi i. Nivelul și evolu ia pre urilor în economia de pia ă sunt determinate de jocul liber al cererii și ofertei, dar și de interven ia guvernamentală și de politica marilor firme.”40
Pre ul este un element uşor de modificat având un grad ridicat de flexibilitate.
Factorii de care depinde forma sa sunt : valoarea muncii depuse în creearea unui bun, valoarea materiilor prime folosite, economia ării și interven ia statului în ceea ce
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
privește politica de pre uri. În economie se întâlnesc două mari categorii de pre uri : pre urile de aprovizionare și pre urile de vânzare. În categoria pre urilor de aprovizionare se includ pre urile de achizi ie, pre urile negociate, pre urile cu ridicata, pre urile de import, pre urile de livrare a importatorului, pre urile de vânzare ale firmei de comer cu ridicata și pre urile bursei. În cealaltă categorie, a pre urilor de vânzare, se regǎsesc pre urile de vânzare ale producǎtorilor, cele ale importatorului, ale firmelor de comer cu ridicata și cu amănuntul.41
În cadrul mixului de marketing pre ul este elementul cel mai pu in controlabil de către întreprindere, deoarece nivelul său real se stabilește de către pia ă, însă poate fi ușor de influen at pe termen scurt de către producator. Evolu ia pre ului datorită naturii sale este mult mai greu de anticipat în compara ie cu celelalte elemente ale mixului de marketing. Pre ul se adaptează ușor cerin elor pie ei și poate influen a imaginea unei mărci sau a unui produs si la rândul său acesta este influen at de acel produs deoarece depinde de ciclul de via ă pe care îl are acesta.42
Scopul pentru care pre urile sunt fixate este de a acoperi în întregime costurile producerii acelui produs și de a aduce și un profit, însǎ acesta trebuie stabilit și în func ie de pre urile practicate de concuren ă .
•
Plasare
Plasarea sau distribu ia este un proces prin care produsul executat de cǎtre întreprinzător ajunge la consumatorul care a plătit un anumit pre pentru achizi ia sa.
Pentru ca acest proces să se poată desfăşura trebuie să existe anumite canale de distribu ie, definite ca fiind “grupuri de organiza ii independente prin care sunt direc ionate produsele sau serviciile către consumatori sau utilizatori industriali.”43Cei care fac parte din aceste organiza ii sunt numi i distribuitori și pot fi de douǎ categorii: angrosiști și detailiști. Canalele de distribu ie pot varia în func ie de numǎrul
41
Economie comerciala. Teste, aplicatii si studii de caz. Lector univ.dr. Sorin Toma
Lector univ. Mihai Felea, Asistent univ. Andreea Saseanu
42
43
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
distribuitorilor care contribuie la expedierea produsului cǎtre consumator, cât de amicalǎ este rela ia distribuitorului cu clientul sǎu, câ i distribuitori există pentru același produs pe aceeași linie de distribu ie.
•
Promovare
Promovarea potrivit lui Phillip Kotler reprezintă : “ansamblu divers de instrumente specifice, majoritatea pe termen scurt, destinate să stimuleze achizi ionarea mai rapidă sau într-un volum mai mare a unor produse sau servicii de către consumatori”.44Metodele prin care se poate promova un serviciu sau vânzarea, sunt fie prin agen i de vânzări care să intre în contact direct cu clientii sau potentialii clien i, prin publicitate sau diferite concursuri cu premii, fie prin rela ii cu publicul și reclame.
”Publicitatea nu este o ştiin ă. Publicitatea este putere de convingere, iar
convingerea este o artă.” spune domnul William Bernbach, care are intr-o oarecare măsură dreptate. Publicitatea a apǎrut încă dinaintea erei noastre, având ca punct de plecare diverse semne înscrise pe pere ii locuin elor, trecând apoi la însemne lăsate de-a lungul drumurilor comerciale de diverși comercian i care în acest mod îşi prezentau oferta de bunuri, evoluând până în zilele noastre la publicitatea pe pia a on-line.
Publicitatea arată în esen ă nu numai caracteristicile produselor ci și avantajele achizi ionării acestora. Printr-o campanie publicitară adecvată și de succes, preferin ele consumatorilor în legătură cu un anumit produs se pot modifica. Publicitatea poate fi atât una pozitivă dar și una negativă. Deși unii sunt de parere că și publicitatea negativă este în esen ă una benefică, cu efect pozitiv asupra celor cărora li se aplică, de cele mai multe ori acest lucru nu se întâmplă.
Scopul unei campanii publicitare este fie de a informa, de a convinge sau de a reaminti. Campania poate fi grupată în func ie de:
-obiectivul vizat de mesajul publicitar: publicitatea de produs și cea de serviciu;
-aria geografică de răspândire a mesajului: publicitatea poate fi locală, regională, na ională şi interna ională;
44
Gary Armstrong, Philip Kotler, „Marketing an Introduction”, Prentice Hall, 2003,
p.495
41
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
-destinatarul mesajelor publicitare: publicitatea destină consumatorilor finali sau intermediarilor; -tipul mesajului difuzat: publicitate de natură factuală sau emo ională;
-efectul inten ionat: poate fi o publicitate care să aibă un efect imediat sau una care să aibă efect în timp;
-sponsor;
-influen a exercitată asupra cererii.45
Reclama este o activitate (comercială) prin care se urmăreşte, pe calea publicită ii
(prin tipărituri, radio, televiziune, cinematograf,internet etc.), suscitarea, câştigarea interesului public asupra anumitor mărfuri, a unor căr i, a unui spectacol, a folosirii unor servicii etc.; răspândire de informa ii elogioase (despre cineva sau ceva), cu scopul de a-i crea renume sau popularitate. Este o publicitate realizată pe diverse căi (anun uri, în publica ii, la radio, televiziune etc.) în scopul de a suscita interesul publicului fa ă de ceva; mijloc (articol dintr-o publica ie, afiş, prospect, placardă, panou etc.) cu ajutorul căruia se face această publicitate; prezentare elogioasă şi exagerată a meritelor unei persoane cu scopul de a-i crea popularitate.46
2.2 Publicitatea on-line
Promovarea on-line înseamnă un număr mai mare de vizitatori, iar acest lucru duce la atragerea de noi clien i. Din păcate nu toate firmele care și-au creat un site propriu dar nu numai, consideră publicitatea on-line un mijloc de a-și mări portofolilul de clien i sau de a-şi mǎri notorietatea.
a) Publicitatea on-line pe plan mondial
Pie ele reale sunt în mare măsură saturate de firme şi clien i care vor să interac ioneze. Problema este că aceştia au din ce în ce mai pu in timp să caute ofertele cele mai bune, timpul devenind cea mai pre ioasǎ avu ie pe care o are atât consumatorul
45
46
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
dar și întreprinzătorul. Datorită acestui fapt apari ia unei pie e virtuale este solu ia găsită pentru problema timpului. Pe acestă pia ă s-a dezvoltat o întreagă re ea de publicitate care tinde sa depășească în procente publicitatea existentă pe pia a reală(ziare,reviste televiziune etc.). Acest lucru poate fi datorat și costurilor mai reduse existente pe pia a virtuală. Pia a on-line este destinatǎ firmelor dot com care doresc fie sǎ creeze pie e specializate pe anumite domenii, fie generalizate.
Publicitatea on-line apare și se dezvoltă în ările dezvoltate din punct de vedere economic și tehnologic. Această reac ie este normală și firească deoarece acest gen de publicitate nu își are rostul decât atunci când pia a reală este intr-un stadiu avansat de dezvoltare si de concuren ă astfel încât întreprinzatorii să fie nevoi i sǎ caute terenuri noi, neexploatate în cadrul cǎrora sǎ dezvolte din punct de vedere al marketingului. În plus viteza cu care informa iile circulă pe pia a on-line este extrem de mare, ceea ce ii avantajeazǎ pe întreprinzǎtori dar în acelaşi timp şi pe consumatori.
Pe plan mondial publicitatea on-line a cunoscut un avânt extraordinar, în unele ǎri cu o dezvoltare economicǎ avansatǎ şi mediu propice dezvoltǎrii pie ei virtuale publicitatea on-line tinde sǎ depǎşeascǎ publicitatea de pe pia a real ca numǎr de utilizatori şi venituri investite sau ob inute.
Astfel cǎ în Marea Britanie în urma unui studiu făcut de Group M (agen ie de media planning şi buying din portofoliul WPP) se preconizează că în 2009 publicitatea on-line va depăşi publicitatea făcută prin intermediul Televiziunii. În urma acestui studiu s-a observat o creştere de 31% a publicită ii on-line vis-a-vis de cea TV care a înregistrat o creştere de doar 1%. De asemenea aceaşi agen ie relatează faptul că în 2009 investi iile pentru publicitate se vor ridica undeva la 3.4 miliarde de lire iar 65% dintre aceşti bani vor proveni din căutările online. Dacă aceste estimări şi previziuni se adeveresc, Marea
Britanie devine ara cu cel mai mare nivel de investi ii în publicitate on-line din lume.
În urma unui alt studiu efectuat de către Agen ia Zenith Optimedia investi iile existente pe pia a on-line mondială sunt de doar 5,8%.47
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
În SUA veniturile ob inute din publicitatea on-line au crescut sim itor, în primul sfert al anului trecut ajungând la suma de 4.9 miliarde de dolari iar în al doilea ajungând la 5.1 miliarde de dolari, per total o suma de 10 miliarde de dolari în prima jumǎtate a anului 2007 ob inu i doar din publicitatea on-line. Acesta este un tabel care arată evolu ia în prima jumǎtate a anului 2007 în ceea ce priveşte investi iile în publicitate on-line din
SUA:
Grafic 2.2.48
De asemenea în următorul tabel putem observa care sunt domeniile care aduc cea mai mare contribu ie la creşterea sumelor provenite din publicitate. Studiul este făcut de către PricewaterhouseCoopers LLP în numele IAB (Interactive Advertising Bureau).
Aceste domenii sunt aplicabile şi altor tǎri cu privire la publicitatea on-line.
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
Grafic 2.349
Deşi sumele ob inute de către SUA prin intermediul publicită ii on-line sunt extrem de mari, ările din Europa, ca Polonia şi Rusia înregistrează o creştere anuală mult mai mare, între 50% şi 100%50 însǎ sumele investite sunt mai mici.
În Europa, spune Wim Vermeulen, 50% din popula ie este on-line însă doar 7% din banii acestora merg pe publicitate iar în ceea ce priveşte România a ajuns sǎ constate urmatoarele:”Sunte i la nivelul Rusiei şi Ucrainei. După care urmează Polonia, Cehia şi
Ungaria. Nu este o problemă urbană, este o problema rurală.”( Wim Vermeulen).51
Cei mai mari furnizori de publicitate în sensul ofertei de spa iu publicitar sunt
Google şi Yahoo!. Aceşti doi magna i îşi împart publicitatea lumii, anuntând chiar un parteneriat ceea ce ar însemna un monopol în ceea ce priveşte publicitatea on-line. “Orice acord definitiv între Google şi Yahoo! o sǎ ducǎ la crearea unui monopol, aceastǎ alian ǎ urmând a pune în mâinile Google aproape 90 la sutǎ din pia a publicitǎ ii pe Internet", a explicat Brad Smith, consilierul general al Microsoft52Deşi atât Yahoo! cât şi Google au un grad mare de influen ǎ şi cota de pia ǎ în cadrul pie ei virtuale şi în special a publicitǎ ii on-line, totuşi Google se eviden iazǎ fa ǎ de Yahoo! datoritǎ experien ei şi de
49
http://blog.boom.ro/documente/pdf/Raport-IAB-2007-jumatate-an.pdf http://bloguri.dailybusiness.ro/lucia-mihail/internet-new-media/publicitatea-online-insua-si-europa-centrala-si-de-est-387 51 http://www.standard.ro/articol_32734/online_ul_depaseste_tv_ul_la_publicitate.html 52
Cristian Curus ,Romania Libera “Yahoo! se infrateste cu Google si AOL ca sa treaca puntea” 11 aprilie 2008
50
45
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
asemenea a faptului cǎ Google s-a specializat pe acest sector al publicitǎ ii. Astfel cǎ
Google are douǎ programe publicitare, unul pentru agen ii de publicitate (Google
AdWords-stabilirea costului pe clic,adicǎ firmele plǎtesc doar în func ie de câte clicuri sau dat pe siteul lor) şi pentru proprietarii de siteuri (Google AdSense- afişează automat anun uri de tip text şi imagine astfel încât vizitatorii le vor considera utile şi le vor accesa). b) Publicitatea on-line în România
În România publicitatea on-line a prins via ă cam în aceeaşi perioadă în care aceasta a început să se dezvolte şi în celelalte ări. În 1998 a început bătălia dintre siteurile româneşti specializate în publicitate, când câteva site-uri s-au impus pe pia a virtuală românească, numărul lor crescând considerabil în următorii ani. Potrivit lui
Marius Pahomi, Interaction Business Development Manager la Mediaedge, în 2007 pia a on-line din România a strâns 8,5 milioane euro, iar pe 2008 se estimează că va creşte cu circa 70% ajungând la suma de 15 milioane euro. Se estimează de asemenea că ponderea publicită ii virtuale va ajunge la un procent de 2,3% din media spre deosebire de anul trecut când aceasta a fost de 1,8%.53 În urma unui alt studiu efectuat de către Deloitte
România, au fost estimate venituri de 10 milioane euro iar pe anul 2008 se presupune o creştere de 50%.54
Un studiu publicat pe www.vivi.ro ne arată care sunt cele mai mari regii de publicitate din România, iar acestea includ: Boom, ARBOmedia, AdEvolution şi
MediaPro Interactiv şi care adună aproximativ 90% din pia a românească. Acest lucru ne indică faptul că România este încă din păcate dominată de regii şi nu de siteuri individuale cum se regǎsesc la vecinii noştrii de exemplu, Polonia şi Ungaria unde procentul regiilor este detaşat sub pragul de 50%. Siteurile care recurg la serviciile
53
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
acestor regii sunt în mod clar cele care nu au puterea financiară pentru a se sus ine singure şi astfel sunt dispuse să acorde un procent de 30% din valoarea tranzac iilor regiei sub tutela căreia se aflǎ.55O regie reprezintă o firmă care ia în primire spa ii publicitare din domeniul mass mediei pe care le vând apoi în locul lor.
Exista totuși fime din România prezente pe pia a virtuală care au început să îşi permită să se ocupe ele singure de publicitatea companiei lor, fără a mai externaliza acest sector, ceea ce aratǎ cǎ existǎ totuşi o creştere a puterii de autofinan are printre firmele româneşti. Printre aceste firme amintim: Internet Corp (vindea publicitate prin
AdEvolution), Sanoma Hearst (Splendid Media Interactiv), Neogen (MediaPro Interactiv) şi Mirabilis (ARBOmedia).56
În România există câteva re ele publicitare importante: www.goldenbanners.ro, www.GoldenClick.ro , grafstat.grafx.ro , www.AdServer.ro , www.telli.com, iar pe plan modial există o re ea care implică şi siteuri româneşti şi anume www.valueclick.com
.Portaluri românesti care au o mare stabilitate şi influen ǎ în ceea ce priveşte cumpărarea de spa ii publicitare sunt http://www.click.ro, http://www.acasa.ro şi http://www.rol.ro.
•
www.goldenbanners.ro este o re ea care a fost deschisă de Pagini Aurii
în anul 2000, iar de atunci a înregistrat o creştere destul de mare datorită participării unui numar de 30 de siteuri cu portale, motoare de căutare, jocuri sau elemente educative.
•
www.GoldenClick.ro este o agen ie de publicitate lansată în 1999 care are
un număr de site-uri româneşti afiliate de 890, un număr de relame afişate de 26.000.000
/ luna, vizitatori unici în număr 300.000 / luna şi campanii publicitare derulate în număr de 76.
•
grafstat.grafx.ro a apărut în aceeaşi perioadă cu www.GoldenClick.ro
adică în 1999 şi este un site care monitorizează traficul şi are de asemenea şi spa iu destinat bannerelor. În cadrul acestui site intră în jur de 250 de siteuri afiliate.
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
•
www.AdServer.ro este un site apărut în 1999 care este practic o re ea de
siteuri şi care include Mirabilis Net (care cuprinde alte 6 siteuri), catavencu.ro, nemira.ro sau radio21.ro
•
www.telli.com func ionează ca o agen ie de media însă este un site
specializat pe ştiri. Acest site vinde publicitate pentru ziarele din România printre care :
Ziua on-line, Evenimentul Zilei, Monitorul, ProSport sau ProTV.57
Forma de publicitate on-line cu cea mai mare pondere atât în România cât şi în restul lumii rămâne bannerul. Bannerul este o formǎ de reclamǎ folositǎ în internet cu scopul de a atrage clien i şi de a-i loga la siteul cǎruia i se face reclamǎ. Ca şi forme pe care poate sǎ le ia bannerul se ǎsesc: imagine (GIF, JPEG, PNG), un program JavaScript sau programe multimedia Silverlight, Java, Shockwave sau Flash, adesea incluzând anima ii şi sunete pentru a maximiza impactul asupra consumatorului.58 Acestea, amplasate strategic vor rămâne în mintea consumatorului deoarece inând cont de importan a internetului atât pentru persoanele fizice cât şi pentru cele juridice şi a răspândirii calculatorului aceşti consumatori de internet se vor lovi în căutările lor peste aceleaşi reclame ajungând sǎ le re inǎ sau sǎ devinǎ interesa i de produsul pe care acestea îl promoveazǎ.Cateva exemple de bannere:
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
Figura 2.1
Acestea sunt cateva exemple de bannere. O datǎ ce s-a dat un click pe unul din acestea, consumatorul va fi direc ionat pe pagina personalǎ a firmei cǎreia îi apar ine bannerul. 2.3 Campania publicitară
a) Campania publicitară on-line
Campania publicitară on-line are ca scop atragerea de clien i prin prezentarea unei oferte avantajoase. Avantajul unei campanii prin e-mail este că aceasta rămâne mai mult timp în aten ia poten ialilor consumatori. În cazul unei asemenea campanii este important mesajul deoarece acesta ar trebui să stârnească interes şi curiozitate în rândul consumatorului pentru ca acesta să fie tentat sǎ citeascǎ mesajul. Acest tip de abordare diferă în func ie de companie şi de tipul de produs pe care vor sǎ îl promoveze. Pot fi campanii de informare sau care includ publicitate în cazul newsletterurilor provenite din rândul publica iilor on-line sau campanii care doresc a atrage clien i.
49
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
Pentru o mai bunǎ exemplificare a acestui proces al campaniei publicitare am efectuat un studiu de caz în care doresc sǎ eviden iez modul de abordare care trebuie folosit într-o campanie de e-mailuri şi reac iile care pot apǎrea în urma unei astfel de campanii în rândul consumatorilor.
În studiul de caz pe care l-am efectuat am ini iat o campanie de e-mailuri care con ineau o ofertă de bannere pentru firme din domeniul transporturilor. Pentru mai bune rezultate am luat un eşantion de 456 de firme din baza de date efectuată anterior, cărora le-am trimis un e-mail cu o ofertă de a-şi posta un banner, gratuit, pe www.v-market .ro în interiorul breslei care îi reprezintă şi anume în acest caz Breasla Transportatorilor. Din acest studiu efectuat am ob inut următoarele rezultate:
e-mailuri citite e-mailuri necitite
76
8
298
72
2
e-mailuri cu adresa gresita raspunsuri la emailuri mailuri la care nu s-a primit raport
Grafic 2.4.
Pe perioada studiului pe care l-am întreprins am putut observa un dezinteres general în ceea ce priveşte publicitatea on-line , indiferent dacă aceasta este gratuită sau nu. Interesul pe care l-au avut firmele cǎrora le-a fost trimisă oferta este extrem de scăzut aproape inexistent, deoarece din cele 456 de firme doar două au răspuns ofertei. Există şi posibilitatea ca mesajul în sine să nu fi fost în eles aşa cum ar fi trebuit, fie din cauza faptului că oferta trimisă nu oferea multe date, fie din prisma faptului cǎ terminologia nu
50
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
a fost în eleasă. De asemenea datele postate pe paginile web de către firmele din diverse domenii şi în mod special domeniul transporturilor sunt greşite, ceea ce denotă de asemenea un dezinteres mare in ceea ce priveşte pie a virtuală. Aceste firme apar în cadrul pie ei virtuale însă din păcate nu se implică şi astfel consumatorii interesa i nu pot lua contact direct cu firma respectivă prin intermediul pie ei virtuale. Astfel ei apar în cadrul pie ei virtuale însă sunt inactivi.
Reac iile pe care le-au avut firmele cǎrora aceastǎ ofertǎ le-a fost trimisǎ sunt:
•
Dezinteres în ceea ce priveşte mesajul. Acest lucru se observă la un numǎr de 8 firme.
• Curiozitate în ceea ce priveşte mesajul însǎ fǎrǎ a reac iona, acest lucru s-a putut observa la un numǎr de 72 de firme
•
Reac ionare la oferta lansatǎ dar din pǎcate acest lucru s-a putut observa doar la 2 dintre firme.
Firmele de transport din România nu au un management al publicită ii bine determinat, asta vǎzându-se din prisma prezen ei lor pe pia a virtuală dar şi din modul în care se prezintă pe această pia ă. Printre pu inele firme care au pagini web s-a întâmplat să nu aibă e-mailuri sau dacă le au să fie nefunc ionale. În plus deschiderea firmelor româneşti la ofertele de publicitate on-line este destul de redus.
b)Campanie publicitarǎ directǎ
În cazul studiului meu aceastǎ campanie directǎ se referǎ la a sta efectiv fa ǎ în fa ǎ cu reprezentan ii firmelor de transport/ticketing pentru a discuta aspecte vis-a-vis de prezen a lor pe pia a virtualǎ şi pentru a testa interesul în publicitatea on-line gratuitǎ. În cadrul acestei campanii am participat la târgul Expo Transilvania din Cluj-Napoca care s-a desfǎşurat în perioada 7-11 mai, unde am întâlnit reprezentan ii firmelor vizate.
Aceştia au avut amabilitatea de a rǎspunde unui chestionar (vezi Anexa 2)care con inea un numǎr de 4 întrebǎri şi mi-au oferit informa ii cu privire la prezen a lor pe pia a virtualǎ. 51
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
Printre firmele cu care am discutat se aflǎ firme de turism care oferǎ şi servicii de rezervǎri on-line pentru bilete de avion, autocar sau tren. Printre acestea se regǎsesc
Vacanta Tours, Ramada, Voiaj-Voiaj, Mareea, Atlassib, firme cu renume în domeniul turismului dar şi a transportului. Aspectele pe care le-am sondat sunt cele legate de existen a pe pia a virtualǎ printr-un website propriu al firmei, înscrierea websiteului în cataloage şi portaluri de specialitate, prezentarea prosuselor/serviciilor pe burse virtuale, realizarea de sondaje on-line, colaborarea cu reviste on-line, afişarea de bannere publicitare pe portaluri cu trafic ridicat, posibilitatea de a face rezervǎri on-line pentru bilete de tren, avion sau autocar.
În urma analizei informa iilor şi a datelor pe care le-am ob inut am ajuns la urmǎtoarele concluzii:
a) Firme care au website propriu
În urma analizei pe care am întreprins-o am putut observa cǎ asa cum era de asteptat, majoritatea firmelor au o paginǎ web proprie, lucru necesar în domeniul în care se regasesc. Astfel ca 9 din cele 10 firme cǎrora le-am aplicat chestionarul au rǎspuns pozitiv în ceea ce priveşte existen a unui website propriu.
10% au website propriu nu au website
90%
Grafic 2.5.
52
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
b) Înscriere în portaluri şi cataloage de specialitate
Înscrierea în portaluri de specialitate este un punct forte pentru cei ce au optat pentru acest lucru, deoarece permite localizarea mult mai uşoarǎ a firmelor. Din cele 10 firme chestionate, 9 sunt înscrise în astfel de portaluri sau cataloage, ceea ce eviden iazǎ conştientizarea importan ei acestui fapt.
sunt inscrise in cataloage si portaluri de specialitate nu sunt inscrise in cataloage 10%
90%
Grafic 2.6.
c) Prezentarea produselor /serviciilor pe burse virtuale
Bursele virtuale sunt o noutate în cadrul pie ei virtuale iar firmele care au optat pentru înscrierea lor pe astfel de platforme aratǎ capacitatea de a prevedea tendin ele viitoare şi preocuparea deosebitǎ de a aduce un plus de noutate în cadrul firmei lor. Din cele 10 firme chestionate 7 şi-au fǎcut sim itǎ prezen a în cadrul acestor burse.
53
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
30%
70%
isi prezentarea produsele/serviciil e pe burse virtuale nu isi prezinta produsele/serviciil e pe burse virtuale
Grafic 2.7.
d) Sondaje de opinie on-line
Sondajele on-line aratǎ o preocupare a firmelor în ceea ce priveşte clien ii actuali.
Firmele sunt conştiente de importan a pe care o are impresia consumatorului formată visa-vis de serviciile oferite şi în general despre firmǎ în sine. Din pǎcate doar 3 din cei 10 responde i sunt conştien i de importan a aplicǎrii sondajelor de opinie în rândul consumatorilor. 30%
70%
efectueaza sondaje de opinie on-line nu efectueaza sondaje de opinie on-line Grafic 2.8.
54
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
d) Colaborarea cu ziare/reviste on-line
Atunci cândo firmă intră pe pia a virtualǎ este indicat sǎ încerce sǎ îşi facă sim itǎ prezen a prin orice mijloace. Colaborarea cu ziare/reviste on-line creeazǎ mai multe şanse astfel încât consumatorul sǎ observe şi sǎ memoreze voluntar sau involuntar ceea ce firmle doresc sǎ comunice. În acest caz procentul celora care utilizeaza această modalitate de a se face remarca i pe pia a virtuală este scǎzut, doar 4 din cele 10 firme au răspuns afirmativ în ceea ce priveşte colaborarea cu media on-line.
40%
60%
colaboreaza cu reviste/ziare online nu colaboreaza cu reviste/ziare on-line Grafic 2.9.
e) Bannere pe portaluri cu trafic ridicat
A creea un banner li se pare multor firme costisitor, însǎ studiile aratǎ cǎ memoria vizualǎ a consumatorului este mai mare, iar acest lucru trebuie exploatat prin atragerea aten iei prin bannere expesive şi rǎspândite pe toate paginile web posibile. Cu cât un consumator se loveşte mai des de bannerul unei firme cu atâta sunt mai mari şansele sǎ îl re inǎ şi poate sǎ fie curios în ceea ce priveşte firma respectivǎ. Este de apreciat cǎ şi firmele pe care le-am chestionat au în eles importan a şi eficien a acestui lucru, astfel cǎ 9 din cele zece firme au bannere postate pe diferite siteuri.
55
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
plaseaza bannere pe portaluri cu trafic ridicat
10%
nu plaseaza bannere pe portaluri cu trafic ridicat 90%
Grafic 2.10.
f) Posibilitatea de a face rezervǎri on-line pentru transport
Consumatorul apreciazǎ uşurin a cu care poate sǎ atingǎ obiectivul intit. Cu cât firmele conştientizeazǎ mai repede acest lucru cu atât se vor dezvolta mai repede prin prisma clien ilor pe care îi vor atrage. Din cele 10 firme ,9 au posibilitatea de a face rezervǎri on-line.
au posibilitatea de a face rezervari on-line pentru transport nu au posibilitatea de a face rezervari on-line pentru transport
10%
90%
Grafic 2.11.
Din studiul pe care l-am efectuat reiese cǎ majoritatea firmelor cu care am discutat au în cea mai mare propor ie o prezen ǎ aproape completǎ sau chiar completǎ pe
56
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
pia a virtualǎ, ceea ce nu poate decat sǎ aducǎ o notǎ pozitivǎ din perspectiva dezvoltǎrii on-line. Rezumându-mǎ doar la aceste 10 firme pe care le-am inclus în acest studiu pot afirma cǎ procentul în care mi s-a confirmat prezen a activǎ pe pia a virtualǎ este ridicat. website propriu
10
8
9 9
9 9 9
7
prezentarea produselor/serviciilor pe burse virtuale sondaje de opinie on-line
6
4
inscriere in cataloage si portaluri de specialitate
4
colaborare cu reviste/ziare online
3
bannere pe portaluri cu trafic ridicat 2
posibilitatea de a face rezervari on-line pentru cazare
0
1
posibilitatea de a face rezervari on-line pentru transport
Graficul 2.12.
2.4 Concluzii
Marketingul face parte din structura economiei şi este o parte esen iala a acesteia prin prisma implica iilor pe care le are în toate sectoarele şi domeniile economiei şi nu numai. Publicitatea ca parte integrantǎ a marketingului, s-a dezvoltat de-a lungul timpului ajungând sǎ capete o importan ǎ deosebitǎ pentru dezvoltarea economicǎ. Aceasta a penetrat pie e din ce în ce mai diverse şi a gǎsit modalitǎti de adaptare în func ie de schimbǎrile care se petrec o datǎ cu dezvoltarea tehnologiilor sau lǎrgirea ariei pie elor.
Publicitatea on-line este o nouǎ formǎ apǎrutǎ o datǎ cu apari ia şi dezvoltarea pie ei virtuale. Acest tip de publicitate se aflǎ în plinǎ expansiune ajungându-se în punctul
57
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
în care publicitatea pe pie ele virtuale sǎ depǎseascǎ publicitatea tradi ionalǎ, cea fǎcutǎ prin intermediul telviziunii, ziarelor revistelor etc.
În România, ca şi în restul Europei sau chiar al lumii, publicitatea on-line a cǎpǎtat un avant considerabil. Existen a firmelor care oferǎ publicitate şi faptul cǎ acestea au o influen ǎ majorǎ asupra spa iului publicitar virtual românesc aratǎ gradul de dezvoltare pe care îl are România la acest capitol. Din pǎcate firmele individuale care doresc publicitate virtualǎ care pot sǎ se finan eze singurem, sunt într-un numǎr relativ mic, ceea ce aratǎ puterea financiarǎ scǎzutǎ a firmelor româneşti prezente pe pia a virtualǎ. Se preconizeazǎ cǎ în urmǎtorii ani aceastǎ situa ie se va schimba iar capacitatea de autofinan are a firmelor româneşti va creşte, acestea putând sǎ-şi sus inǎ singure cheltuielile privind campaniile publicitare on-line.
Cap.3 Bursele de transport
3.1 Bursa-elemente generale si specifice
Activitatea bursierǎ a apǎrut în România încǎ de la 1881, când s-a creat prima bursǎ româneascǎ, Bursa de Valori Bucureşti. Începând cu 1904 a început sǎ se dezvolte o legisla ie în ceea ce priveşte bursa iar în 1929 apare legea Madgearu care a însemnat o unificare a sistemului bursier din România şi care spune cǎ “bursele sunt institu ii publice create în scopul de a reuni pe comercian i, industriaşi, producători, armatori şi asigurători în vederea negocierii valorilor publice şi private, monedelor, devizelor, mărfurilor, produselor, închirierii vaselor şi acoperirii riscurilor de tot felul" 59.
59
http://ro.wikipedia.org/wiki/Burs%C4%83
58
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
În anul 1939 este de men ionat cǎ pe bursa se tranzac ionau 56 de titluti din domeniul bancar, al transporturilor şi al asigurǎrilor. Apoi dupǎ al doilea rǎzboi mondial bursa nu a mai func ionat...asta pânǎ în 1995 când a fost redeschisǎ.60
Bursa este “o formă specifică de pia ă concuren ială liberă,rezultat al unui process evolutiv îndelungat, în cadrul şi prin intermediul căreia se negociază mărfuri omogene, fungibile (cereale, minereuri etc.), au loc tranzac ii cu titluri de valoare (ac iuni, obliga iuni, titluri de crean e, bonuri de tezaur etc.), şi se efectuează opera iuni cu valute şi instrumente derivate şi sintetice, la care participă, în calitate de vânzători sau cumpărători, numeroşi agen i economici, din cele mai diferite activită i sociale, prin medierea unor specialişti desemna i de institu ia bursieră (brokeri, curtieri, dealeri, traderix), care prin mecanismul cota iei stabilesc pre ul (cursul) tranzac iilor realizate, în cadrul unui spa iu circumscris.”Este împǎrtitǎ în douǎ mari categorii: bursele de valori şi bursele comerciale.61
Importan a bursei constǎ în capacitatea de a aduce împreunǎ cerea şi oferta, întrun mod organizat, ceea ce creeazǎ un mediu propice pentru schimburi eficiente şi profitabile pentru ambele pǎr i.
În ceea ce priveşte tranzac iile care se efectueazǎ între ǎrile lumii, acest proces poate fi dezavantajos pentru o arǎ sau alta, care în urma unor factori negativi (regimuri politice neadecvate, economie subdezvoltatǎ, calamitǎ i naturale, expunerea la pericole în genul secetelor sau inunda iilor etc.) nu dispun de o monedǎ na ionalǎ puternicǎ. În cazul acesta s-a aflat şi România, deoarece dupǎ evenimentele din 1989 pia a româneascǎ s-a deschis cǎtre exterior permi ând produselor din afarǎ care erau mai ieftine şi de o calitate superioarǎ sǎ pǎtrundǎ în arǎ, astfel produsele autohtone nu au mai fost finan ate, ajungându-se la o devalorizare a monedei na ionale.
a) Bursa de valori
Bursa de valori reprezintǎ în sens classic “o institu ie cu personalitate juridicǎ , unde se întâlneşte oferta de capital cu cererea de capital şi care dispune de un spa iu bine
60
61
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
delimitat unde, cu ajutorul intermediarilor autoriza i şi a unor mecanisme şi procedee specifice, se realizeazǎ negocierile şi tranzac iile cu valorile mobiliare admise la cotǎ.”62
În cadrul bursei de valori se tranzactioneazǎ:
•
Valori mobiliare de natura ac iunilor, obliga iuni, bonurilor şi biletelor de tezaur etc. •
Valute selective
•
Produse bursiere derivate de tipul contractelor futures, op iunilor pe marfǎ, op iunilor pe titluri financiare, op iunilor pe valute, op iunilor pe indici de bursǎ, op iunilor pe rata dobânzii etc.63
În România existǎ BVB (Bursa de Valori Bucuresti) care are rolul de a furniza o
pia ǎ organizatǎ pentru tranzac ionarea valorilor mobiliare, de a contribui la creşterea lichiditǎ ii valorilor mobiliare prin concentrarea în pia ǎ a unui volum cât mai mare de valori mobiliare, de a contribui la formarea unor pre uri care sǎ reflecte în mod corespunzǎtor rela ia cerere-ofertǎ şi de a face cunoscute aceste pre uri cǎtre public.
BVB este membrǎ din anul 1999 a Asocia iei de depozitare a Caselor de
Compensa ie a Valorilor Mobiliare din Europa Centrala (ECSDA), din anul 2003 membrǎ a Federa iei Euro-Asiatice a Burselor de Valori, din anul 2006 membrǎ a
Federa iei Europene a Burselor de Valori iar din 2007 membrǎ afiliatǎ a Federa iei
Interna ionale a Burselor de Valori.64Rezultatele de pe BVB în ceea ce priveşte intrumentele folosite sunt urmatoarele:
62
Florin Sebastian Duma-“Plasamente bursiere” pag.19 http://www.studentie.ro/Referat_BURSA_DE_VALORI-nrciteste13349.html 64 http://www.bvb.ro/About/Relations.aspx 63
60
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
a) Piata la vedere
Tip
Numar instrumente financiare
Categorie
Sector Titluri de Capital
Actiuni
99
Emise de entitati din
Romania
98
I
II
III
Nelistate
International
Drepturi
Emise de entitati din
Romania
21
42
1
34
1
1
1
I
II
III
International
Sector Titluri de Credit
Obligatiuni
0
0
1
0
26
Emise de entitati din
Romania
Corporative
I
II
III
Nelistate
Municipale
International
24
4
0
2
2
0
20
2
Sector organisme de plasament colectiv
Emise de entitati din
Actiuni
0
Romania
Emise de entitati din
Unitati
0
Romania
61
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
b) Piata la termen
Tip
Numar instrumente financiare Categorie
Futures
32
Tabel 3.165
Conform unui raport al BVB în ceea ce priveşte valoarea tranzac iilor medii efectuate în fiecare zi împreunǎ cu pia a pe care o subordoneazǎ, RASDAQ pânǎ la finele anului trecut au înregistrat o creştere de 70% fa ǎ de anul 2006 însumând un numǎr de 21 de milioane de euro, ceea ce a fǎcut ca investitorii strǎini sǎ nu îşi piardǎ interesul fa ǎ de bursa româneascǎ. De asemenea numǎrul de investitori de pe bursǎ, atât na ionali cât şi interna ionali a depǎşit în 2007 numarul de 90.000 de participan i .Pe anul 2008 se estimeazǎ de asemenea o creştere datoritǎ ofertelor care se estimeazǎ cǎ vor aparea.66
a) Bursele comerciale (sau bursele de marfuri)
Bursa comercialǎ ” reprezintă o pia ă specială pe care se tranzac ionează mărfuri omogene, fungibile, produse financiare derivate şi sintetice, se formează cursul (pre ul) acestora, prin intermediul brokerilor sau traderilor, pe baza confruntării libere a cererii şi ofertei, sub supravegherea autorită ilor ce gestionează bursa şi a statutelor şi regulamentelor care precizează mecanismul lor de func ionare şi care îşi desfăşoară activitatea într-un anumit spa iu.”67
În cadrul acestor burse se regǎsesc şi bursele de transport care includ atât burse din domeniul transportului rutier, aerian, naval şi maritim. În cadrul burselor de transport se tranzacîioneazǎ în cele mai multe cazuri schimburi în ceea ce priveşte mǎrfurile de toate tipurile (deseuri,cele acre necesita cisterene, basculante, camere frigorifice etc).
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
Organizarea şi gestionarea adecvatǎ a procesului de transport prin intermediul burselor pot sǎ micşoreze costurile şi sǎ uşureze procesul în sine.
c) Brokerii
Un broker este o persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ care are statutul de intermediar între douǎ pǎr i. Mul i dintre noi ne confruntǎm cu faptul cǎ vedem persoana numitǎ broker ca un sfǎtuitor sau îndrumǎtor în incursiunea noastrǎ în intermediul bursei, însǎ brokerul nu este consultant financiar. Existǎ şi cazuri când brokeri pot fi consultan i financiari şi invers însǎ nu trebuie confundatǎ capacitatea acestuia.
Din punct de vedere legal o defini ie a brokerului poate fi considerata urmǎtoarea:
” este o persoanǎ fizicǎ specializatǎ în mijlocirea şi, respectiv punerea în legǎtura a vânzǎtorilor cu cumpǎratorii în vederea încheierii unor contracte în cadrul comer ului interna ional. Broker poate fi şi o societate pe ac iuni constituitǎ ca persoanǎ juridicǎ legal înfiin atǎ, în conformitate cu Legea nr. 31/1990, având ca obiect de activitate intermedierea de valori mobiliare.”68
Una dintre cele mai importante societǎ i de investi ii din România este SSIF
BROKER SA care este de altfel şi fondatoarea Bursei de Valori Bucureşti şi a Asocia iei
Na ionale a Societă ilor de Valori Mobiliare şi ac ionarǎ la Societatea Na ională de
Compensare, Decontare şi Depozitare pentru Valori Mobiliare, Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu si Casa Română de Compensare.Este prima societate de investi ii din
România cotatǎ la bursa (începând cu 5 februarie 2005) situându-se printre primele 10 societǎ i de valori mobiliare din arǎ.69
SSIF BROKER SA este o societate constituitǎ exclusiv cu capital românesc, însumând un numǎr de aproximativ 9000 de ac ionari însǎ niciunul nu a de inut şi nu va de ine controlul asupra societǎ ii datoritǎ prevederii din actul constitutiv care limiteazǎ capacitatea ac ionarilor de a de ine mai mult de 15% din capitalul social al firmei. Dintre cei mai importan i ac ionari ai societǎtii : Azomureş SA Târgu Mureş, Sinteza SA
Oradea, Silcotub SA Zalău, Comelf SA Bistri a, Intervalco SA Baia Mare, Prodpan SA
68
69
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
Zalău, Banatim SA Timişoara, Casirom SA Turda, Condor SA Deva, Maralact SA Baia
Mare, Apulum SA Alba Iulia, Apsa SA Cluj, Rominex SA Timişoara. Capitalul social subscris şi integral vărsat al societatii este în prezent de 104.262.718,50 RON.70
3.2 Bursele de transport europene
Bursele europene func ioneazǎ dupǎ acelaşi principiu ca şi bursele nationale, diferen a fǎcând-o faptul cǎ înglobeazǎ firme şi companii din întreaga comunitate europeanǎ. Integrarea în asemenea burse se face prin diferite acorduri bilaterale care subliniazǎ obliga iile şi drepturile fiecǎrei pǎr i.
Burse europene de transport care includ şi firme româneşti sunt :
www.euload.com –
Bursa de Transport Europeana
•
este o bursǎ europeanǎ de transport care oferǎ posibilitatea vizualizǎrii paginii sale în 5 limbi europene (românǎ, germanǎ, italianǎ, maghiarǎ şi englezǎ britanicǎ). Oferǎ informa ii precum catalogul firmelor, a transportatorilor şi a caselor de expedi ii .Oferǎ posibiliatea postǎrii într-un interval foarte scurt de timp a mǎrfurilor, camioanelor prin intermediul internetului, telefonului, faxului sau e-mailului. Faciliteazǎ verificarea utilizatorilor şi calcularea indicelui de credibilitate bazat pe vechimea firmei şi mǎrimea sa, în urma rapoartelor primite de la aceasta. Con ine aplica ii precum hǎr i on-line, adeverin e de concediu, agenda electronicǎ etc. Aceastǎ bursǎ însumeazǎ un numǎr aproximativ de 20.000 de vizitatori pe lunǎ din care aproximativ 2300 de vizitatori unici din România.71
•
Bursa Europeana de Transport
www.logintrans.ro - aceasta bursǎ europeanǎ îşi îndreaptǎ direc ia transportului şi expedi iei în 12 direc ii şi anume : Transport Polonia, Transport Germania, Transport
70
71
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
Slovacia, Transport Fran a, Transport Anglia, Transport Ucraina, Transport România,
Transport Cehia, Transport Lituania, Transport Bulgaria, Transport Turcia si Transport
Rusia.Gama limbilor în care se poate vizualiza pagina este mai mare, şi anume un numǎr de 16 limbi europene (englezǎ, francezǎ, românǎ, polonezǎ, slovacǎ, germanǎ, cehǎ, rusǎ etc). 3.3 Bursele de transport din România
România din punct de vedere al dezvoltǎrii pie ei transporturilor este în continuǎ dezvoltare, asta şi datoritǎ necesitǎ ilor consumatorilor dar şi a normelor impuse o datǎ cu aderarea la Uniunea Europeanǎ.
O datǎ cu dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii transporturilor era nevoie de crearea unui mecanism care sǎ centralizeze oarecum serviciile firmelor de transport din
România pentru a uşura cǎutarea celui care doreşte ob inerea unui serviciu din acest domeniu. Astfel cǎ în România deşi o arǎ încǎ nu deajuns de dezvoltatǎ, nici în domeniul transportului dar nici în domeniul pie ei virtuale, se gǎsesc suficiente burse de transporturi. Acestea sunt catalogate fie pe tipul de transport pe care îl executǎ, marfǎ sau cǎlǎtori, fie pe trasee, adicǎ curse interne sau curse externe. Printre bursele de transport din România gǎsim: www.etrans.ro, www.e-transport.ro, www.servtrans.ro, www.transportmarket.ro, www.bursetransport.ro.
a)
(www.etrans.ro) este o bursǎ de transport şi logisticǎ
care de ine pânǎ la ora actualǎ 1762 membri, 506 camioane, 189 mǎrfuri, 5 depozite.
Printre mǎrcile de maşini pe care le pune la dispozi ia clientilor sǎi se enumerǎ DAF,
Freightliner, Iveco, Kenworth, MAN, Mercedes, Renault, Scania, Sterling, si Volvo.72
72
http://www.etrans.ro/index.php?pagina=catalog
65
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
b)
(www.e-transport.ro)
este o bursǎ ce
cuprinde un numǎr de 12168 membrii, 251 camioane, 510 mǎrfuri. Printre partenerii sǎi se aflǎ S.C. Trafic Media S.R.L, Comunicatemedia.ro - Comunicate de presa, Evenimente şi Fotografie de presa, GestCom Xpedition, Roviniete online - SCALA ASSISTANCE
SRL, Polyinvest SRL - Importator anvelope, Amco Press - Comenzi on-line, atlase, hǎr i rutiere şi turistice, Michelin - Comenzi on-line hǎr i şi atlase, WS Comm SRL Producator sistem de monitorizare parc auto – MCLocator.
c)
(www.servtrans.ro) este o bursǎ
a transporturilor rutiere de mǎrfuri, interne şi interna ionale. Aceastǎ bursǎ este destinatǎ companiilor de expedi ie şi transport rutier precum şi persoanelor juridice care au sau doresc sa transporte marfǎ pe rute interne sau externe. Bursa înseamnǎ anun area propriilor oferte sau cereri de transport (mǎrfuri sau camioane), lista de camioane disponibile, lista de mǎrfuri disponibile, cǎutare camion/marfǎ în lista, gestionarea propriilor tranzac ii.
d)
(www.transportmarket.ro) este o
platforma on-line care face legǎtura între furnizorii de servicii de transport cu societǎ ile ce utilizeazǎ astfel de servicii.73
e)
(www.bursetransport.ro)
este o
bursǎ care însumeazǎ la rândul ei alte categorii de burse : Bursa rutierǎ,Bursa feroviarǎ,
Bursa maritimǎ, Bursa aerianǎ. Accesul pe bursǎ se face contra cost prin încheierea unui
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
abonament. Persoanele care nu au un abonament pe aceasta bursǎ nu au acces la informa ii decât cele de la “Mica publicitate”.
În ceea ce priveşte bursele pe care le-am enumerat mai sus pot sǎ spun cǎ din punct de vedere al structurii pe care o îmbracǎ,aceasta este aceeaşi. Toate reprezintǎ un spa iu virtual în care oferta de transport şi cererea de transport se întâlnesc pentru a realiza schimburi. Platforma pe care îşi desfǎsoarǎ activitatea are o formǎ oarecum standard, deoarece toate aceste burse con in un sector în care se plaseazǎ oferta pe pia a virtualǎ şi unul în cadrul cǎruia se plaseazǎ cererea. De asemenea existǎ un sector în care sunt prezentate termenii şi condi iile participǎrii la bursǎ, plus un sector adiacent de legisla ie.Toate bursele î i oferǎ posibilitatea de a te inscrie în cadrul bursei pentru a participa direct la tranzac iile care se efectueazǎ, ceea ce face ca şi bursele pe care le-am men ionat sǎ includǎ aceastǎ posibilitate.Existǎ de asemenea un sector dedicat micilor anun uri şi unul ce include informa ii utile pentru clien i dar mai ales pentru conducǎtorii auto, de exemplu informa ii privind amplasarea radarelor, târguri şi expozi ii, dic ionar auto etc. Doar una din cele 5 burse de mai sus de ine un motor de cǎutare atât în interiorul bursei cât şi în afara ei. De asemenea toate cele 5 burse con in în interiorul lor un sector în care se poate urma cursul la zi leu-euro sau leu-dolar.
3.4 Concluzii
România este o arǎ cu poten ial ridicat de dezvoltare, lucru observat atât de cǎtre investitorii na ionali cât şi de investitorii strǎini. În cazul segmentului de transporturi, indiferent de tipul de transport existent a fost nevoie o centralizare a tuturor cererilor şi ofertelor pe o singurǎ platformǎ, pentru a putea fi accesate mai uşor. Astfel cǎ a fost nevoie de crearea unor burse de transport.
Bursele de transport româneşti, deşi nu într-un numǎr foarte mare existǎ şi sunt de bun augur atât pentru comercian ii de servicii de transport cât şi pentru consumatorii de astfel de servicii. Bursele de transport oferǎ informa ii complete atât asupra formei sub
67
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
care po i participa la o astfel de bursa cât şi a cererilor şi ofertelor din cadrul ei, plus alte informa ii suplimentare care pot sǎ ajute fie consumatorul fie întreprinzǎtorul.
Capitolul 4. Concluzii finale
4.1. Metodologie
Pe parcursul lucrǎrii mele am analizat diferite aspecte ale pie ei virtuale româneşti, pornind binen eles de la pia a realǎ. Punctul din care am plecat în elaborarea acestei lucrǎri constǎ în efectuarea unui studiu de pia ǎ cu privire la existen a pe pia a virtualǎ a firmelor româneşti de transport printr-o prezen ǎ activǎ. În acest scop am creat o bazǎ de date care cuprinde un numǎr de 1185 firme de transport de pe întreg teritoriul României şi din toate ramurile transportului. Urmǎtorul pas l-a reprezentat studiul eşantionului de firme pe care l-am creat, cǎutând un numǎr statistic al firmelor care au o prezen ǎ activǎ prin e-mail sau pagina web şi cele care nu au.
Urmǎtoarea parte a lucrǎrii mele o constituie analiza din punct de vedere al dezvoltarii sectorului de marketing a firmelor de transport , interesul acordat activitǎ ii de marketing. Astfel am ini iat o campanie de bannere, ceea ce semnificǎ faptul cǎ din baza de date creatǎ ulterior am selectat un numǎr de 456 de firme , carora le-am trimis o ofertǎ de bannere(vezi anexa) care cuprinde unele aspecte legate de modalitǎ ile de expunere a produselor şi serviciilor lor pe pia a virtualǎ.
A urmat apoi o campanie de promovare care a necesitat întâlnirea fa ǎ-în-fa ǎ cu reprezentan ii firmelor care cuprindeau in domeniul lor de activitate şi servicii de transport.Astfel am participat la Târgul Expo Transilvania din perioada 7-11 mai, unde am avut discu ii pe baza chestionarului pe care l-am aplicat şi firmelor on-line, însǎ cu rezultate mult mai bune.
68
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
4.2. Concluzii
Din ceea ce am analizat pe parcursul întregii lucrǎri am putut concluziona ca pia a virtualǎ româneasca nu poate momentan atinge nivele superioare de dezvoltare datoritǎ impedimentelor provocate atât de infrastructura domeniului transporturilor, deoarece pentru o dezvoltare virtualǎ într-un domeniu ai nevoie ca pia a realǎ sa fie ea la rândul ei suficient de dezvoltatǎ încât sǎ permitǎ acest lucru, cât şi din cauza cunoştiin elor încǎ nu suficient de vaste.
Firmele româneşti din domeniul transporturilor încǎ nu au realizat importan a pie ei virtuale şi capacitǎ ii sale de a acorda beneficii în ceea ce priveşte dezvoltarea acestora. Din pǎcate am putut observa o prezen ǎ de activitate medie pe pia a virtualǎ în domeniul transporturilor, fǎcând o compara ie de exemplu cu domeniul turismului unde este esen ial ca firmele care oferǎ astfel de servicii sǎ aibǎ o prezen ǎ cât mai activǎ şi mai completǎ pe pia a virtualǎ, dar în acelaşi timp în col ul opus putem sǎ dǎm exemple din domeniul chimic sau al producǎtorilor de mobilǎ unde prezen a pe pia a virtualǎ este foarte scazutǎ.
Domeniul transporturilor este în esen ǎ o parte importantǎ a economiei datoritǎ faptului cǎ oferǎ avantaje şi face legatura între toate sectoarele economiei. Tocmai din aceasta perspectivǎ acest domeniu ar trebui sǎ fie unul dintre cele mai dezvoltate domenii din economie, însǎ din nefericire în România acest lucru nu se întâmplǎ. Privind din acest unghi, faptul cǎ firmele româneşti de transport nu acordǎ o mare importan ǎ apari iei active pe pia a virtualǎ nu ar trebui sǎ ne mire.
O parte importantǎ în explicarea existen ei scǎzute a prezen ei firmelor pe pia a virtualǎ poate fi consideratǎ şi cunoştin a redusǎ în ceea ce priveşte utilizarea internetului, însǎ acest lucru este pe cale de a se îndrepta, datoritǎ creşterii pe care a înregistrat-o dezvoltarea re elei de internet în România. Din punctul acesta de vedere pot spune cǎ
România a atins un nivel accelerat de rǎspândire în ceea ce priveşte rǎspândirea internetului şi respectiv a utilizatorilor de internet printre care se numǎrǎ binen eles şi firme din diverse domenii ale economiei româneşti. Astfel cǎ numǎrul utilizatorilor a crescut cu un procent de 33% dupa 2000, un procent foarte bun fǎcând o analizǎ a celor
69
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
care au acces la internet, în plus dacǎ ne gândim la popula ia ruralǎ care nu cunoaşte acest sistem si care din pacate nu poate accesa aceste servicii datoritǎ ariei de acoperire redusǎ, acest procent în compara ie cu popula ia României este îmbucurǎtor.
În ceea ce priveşte interesul firmelor româneşti din domeniul transporturilor legat de promovarea serviciilor lor, pot spune cǎ acestea au un interes relativ scǎzut decât în alte domenii.
4.3 Critici şi propuneri
Industria transportului în România se prezintǎ modest fa ǎ de Europa şi lume, un prim factor care contribuie la acest lucru fiind slaba dezvoltare a infrastructurii. Un motiv principal al slabei dezvoltǎri a infrastructurii este dezinteresul major pe care îl manifesta în primǎ instan ǎ Ministerul Transporturilor şi apoi Guvernul. Infrastructura româneascǎ ar putea fi una care sǎ se ridice la standardele europene. Buget in acest sens exista, la fel si mana de lucri si cu toate acestea rezultatele nu sunt vizibile.
Din moment ce infrastructura româneascǎ nu este dezvoltatǎ nici firmle de transport nu se pot dezvolta la capacitatea lor maximǎ. Astfel nu ne putem aştepta ca pia a virtualǎ a transporturilor sǎ poatǎ concura cu pie ele virtuale europene sau cu cele la nivel global.
În România nu se întelege importan a pie ei virtuale si benficiile care vin odatǎ cu prezen a pe aceastǎ pia ǎ, astfel firmele de transport nu îşi manifestǎ interesul de a se prezenta pe aceasta pia ǎ. Felul în care se prezintǎ firmele de transport româneşti pe pia a virtualǎ lasǎ de dorit. Majoritatea firmelor nu au paginǎ web proprie, iar dacǎ au,aceasta nu este func ionalǎ, iar în ceea ce priveşte adresa de e-mail, în cele mai multe cazuri aceasta nu existǎ sau nu era func ionala.
O solu ie la aceastǎ problemǎ ar putea fi o campanie îndreptatǎ cǎtre firmele de transport româneşti care sǎ informeze conducerea lor de importan a pie ei virtuale şi de modul cel mai adecvat de a se prezenta pe pia a virtualǎ.
Consider cǎ firmele de transport româneşti nu sunt educate în sensul beneficiilor şi oportunitǎ ilor pe care le oferǎ publicitatea on-line, fapt cereiese din rezultatele
70
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
ob inute în urma campaniei de bannere unde a fost oferitǎ posibilitatea de a plasa un banner publicitar gratuit pe o platformǎ virtualǎ.
Motivele care au dus la slabele rezultate ale campaniei de bannere pot fi urmǎtorele: Neîntelegerea ofertei
Existen a unor bannere plasate deja pe alte platforme virtuale, cu trafic mai ridicat
Dezinteres manifestat din partea firmelor de transport
Unele firme aleg sǎ se prezinte pe pia a virtualǎ prin intermediul unor platforme virtuale de genul celor care gǎzduiesc alte siteuri, ca de exemplu www.go.ro, www.bravenet.com, www.pa.ro etc. Din pǎcate multe din firmele care au ales sǎ fie reprezentate prin intermediul acestor siteuri s-au ales cu pagini web nefunc ionale. Acest fapt pune o piedicǎ în calea consumatorului care nu poate accesa datele necesare despre firmǎ (date de contact, informa ii legate de activiatea firmei). Aceastǎ problemǎ a siteurilor nefunc ionale se poate rezolva prin crearea unui website propriu.
71
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
Capitolul 2. Activitatea de promovare
35. Ph. Kotler . , Marketing-Management – “Analysis, Planning, and Control”
A. Zamfir, “Marketing”, Ed. Didactica si Pedagogica
1
36. A. Zamfir, “Marketing”, Ed. Didactica si Pedagogica
37. http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/7.htm
73
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
38. http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/7.htm
39. 1 http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/7.htm
40. http://www.buget.ro/finante-banci-investitii-legi/o-DictionaryBuget_mViewTermen_id-9084/Definitie_Pret.html
41. Economie comerciala. Teste, aplicatii si studii de caz. Lector univ.dr. Sorin Toma
Lector univ. Mihai Felea, Asistent univ. Andreea Saseanu
42. 1 http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/9.htm
43. 1 http://1-marketing.blogspot.com/2007/11/distributia.html
44. Gary Armstrong, Philip Kotler, „Marketing an Introduction”, Prentice Hall, 2003,
p.495
45. http://ro.wikipedia.org/wiki/Publicitate
46. 1 http://dexonline.ro/search.php?cuv=reclama
47. http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/36820/Marea-Britanie-prima-tara-incare-publicitatea-online-o-va-depasi-pe-cea-TV.html
48. http://blog.boom.ro/documente/pdf/Raport-IAB-2007-jumatate-an.pdf
49. http://blog.boom.ro/documente/pdf/Raport-IAB-2007-jumatate-an.pdf
50. 1 http://bloguri.dailybusiness.ro/lucia-mihail/internet-new-media/publicitatea-onlinein-sua-si-europa-centrala-si-de-est-387
51. 1http://www.standard.ro/articol_32734/online_ul_depaseste_tv_ul_la_publicitate.html
52. 1 Cristian Curus ,Romania Libera “Yahoo! se infrateste cu Google si AOL ca sa treaca puntea” 11 aprilie 2008
53. 1 http://www.wall-street.ro/slideshow/Marketing-PR/40251/Publicitatea-online-dinRomania-la-varsta-pubertatii.html/1/Marii-publisheri-offline-se-vor-desprinde-debrokerii-de-publicitate.html
54. 1 http://www.bursa.ro/online/s=autentificare&s_a=companii_afaceri&a_articol=22033&editie_precedenta=200801-23.html
74
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
55. http://www.wall-street.ro/slideshow/Marketing-PR/40251/Publicitatea-online-dinRomania-la-varsta-pubertatii.html/2/Regiile-noastre-sunt-mai-puternice-decat-alelor.html
56. 1 http://www.wall-street.ro/slideshow/Marketing-PR/40251/Publicitatea-online-dinRomania-la-varsta-pubertatii.html/4/Ce-castigi-si-ce-pierzi-atunci-cand-te-vinzisingur.html
57.http://www.afaceri.net/articole/Webdesign/Promovare/Publicitatea_online_in_Romani
a.htm
58. 1 http://en.wikipedia.org/wiki/Web_banner
Capitolul 3. Bursele de transport
59. 1 http://ro.wikipedia.org/wiki/Burs%C4%83
60. 1 http://www.bvb.ro/About/Presentation.aspx?t=1
61. 1 www.biblioteca.ase.ro
62. Florin Sebastian Duma-“Plasamente bursiere” pag.19
63. 1 http://www.studentie.ro/Referat_BURSA_DE_VALORI-nrciteste13349.html
64. 1 http://www.bvb.ro/About/Relations.aspx
65. http://www.bvb.ro/Companies/SecuritiesOView.aspx
66. 1 http://www.bvb.ro/info/Rapoarte/Diverse/20080107%202007%20la%20BVB.pdf
67. 1 www.biblioteca.ase.ro
68. 1 http://www.advocate.ro/cabinet_avocat_cuvant_Broker
69. 1 http://ro.wikipedia.org/wiki/SSIF_Broker
70. 1 http://www.ssifbroker.ro/php-template/afisare_pagina.php?location=despre
71. 1 http://stat.trafic.ro/stat/euloadcom/vizitatori/absolut-unici-romania/#stat
72. 1 http://www.etrans.ro/index.php?pagina=catalog
73. 1 http://www.transportmarket.ro/?cat=regulament_market
75
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
Lista figurilor, graficelor și tabelelor
Lista figurilor
Figura 2.1 Exemple bannere...........................................................................pag.48
Lista graficelor
Grafic 1.1 Firme de transport rutier cu/fara e-mail din baza de date................pag.18
Grafic 1.2. Firme de transport rutier cu/fara website din baza de date.............pag.18
Grafic 1.3 Firme de transport feroviar cu/fara e-mail din baza de date............pag.23
Grafic 1.4. Firme de transport feroviar cu/fara website din baza de date.........pag.23
Grafic 1.5. Firme de transport prin conducte cu/fara e-mail din baza de date....................................................................................................................pag.25. Grafic 1.6. Firme de transport prin conducte cu/fara website din baza de date....................................................................................................................pag.25 Grafic 1.7 Firme de transport maritim si fluvial cu/fara e-mail din baza de date....................................................................................................................pag.30 Grafic 1.8 Firme de transport maritim si fluvialcu/fara website din baza de date....................................................................................................................pag.30 Grafic 1.9 Firme de transport aerian cu/fara website din baza de date............pag.34
Grafic 1.10 Firme de transport aerian cu/fara website din baza de date..........pag.34
Grafic 2.1 Mixul de marketing..........................................................................pag.37
Grafic 2.2Investitii in publicitate on-line din SUA din a doua jumatate a anului
2007..................................................................................................................pag.43
Grafic 2.3Domenii care aduc cel mai mare venit din publicitate in SUA........pag.44
Grafic 2.4.Rezultate campanie e-mailuri..........................................................pag.49
76
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
Grafic 2.5.Firme cu website propriu.................................................................pag.51
Grafic 2.6.Firme care sunt inscrise in portaluri si cataloage de specialitate.....pag.52
Grafic 2.7.Firme care isi prezinta produsele /serviciile pe burse virtuale.........pag.53
Grafic 2.8.Firme care efectueaza sondaje de opinie on-line.............................pag.53
Grafic 2.9Firme care colaboreaza cu reviste/ziare on-line................................pag.54
Grafic 2.10 Firme care au plasate bannere pe portaluri cu trafic ridicat...........pag.55
Grafic 2.11.Firme care au posibilitatea de a face rezervari on-line pentru transport.............................................................................................................pag.55 Graficul 2.12 Prezentarea rezultatelor chestionarului........................................pag.56
Lista tabelelor
Tabel 1.1 Top 20 al tarilor cu cel mai mare numar de utilizatori de internet.....pag.6
Tabel 1.2 Pocentul utilizatorilor de internet in Europa fata de restul lumii......pag.7
Tabel 1.3 Procentul de utilizare a internetului in tarile europene......................pag.7-9
Tabel 1.4 Evolutia Romaniei din anul 2000 cu privire la internet.....................pag.10
Tabel 1.5 Structura pietei romanesti de transport..............................................pag.12
Tabel 1.6 Ritm anual de crestere a transporturilor in Romania.........................pag.13
Tabel 1.7 Indicatori statistici pentru transportul rutier din Romania.................pag.15-17
Tabel 1.8.Indicatori statistici pentru transportu feroviar din Romania..............pag.20-22
Tabel 1.9Indicatori statistici pentru transportul maritim din Romania..............pag.26-27
Tabel 1.10 Indicatori statistici pentru transportul fluvial din Romania.............pag.28-29
Tabel 1.11 Indicatori statistici pentru transportul aerian din Romania.............pag.32-33
Tabel 3.1 Rezultatele BVB in functie de instrumentele folosite…...............…pag.60-61
77
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
Anexe
NUME FIRMA
A.G. Construct
XXI SRL
Aciu&Ram
Arvis
M&M Pro
Transporturi
M&M Pro
Transporturi
Trans Media
Marketing
Terra Agrar
Marsall Import
Export SRL
As Intermed
SRL
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
Anexa2. Formular pentru campania de bannere
Va invitam sa vizitati: www.e-Bursa.ro , www.v-Market.ro si :
a) sa examinati oportunitatile de afaceri propuse de diferite firme
b) sa adaugati propria dumneavoastra cerere sau oferta de marfuri, servicii sau cooperare. c) sa ne solicitati sprijinul pentru vizibilizarea firmei dumneavoastra printr-un banner publicitar plasat pe cele doua site-uri, pentru a fi identificata mai usor de potentialii parteneri
d) sa contribuiti la dezvoltarea breslei din care face parte firma dumneavoastra, prin mesaje, sugestii, propuneri.
Va invitam sa completati formularul alaturat si sa-l transmiteti prin e-mail: info@v-market.ro
sau
79
fax : +40-364-815085
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
1. Date contact:
Numele firmei:
.....................................................................................................................................
Str: ........................................................... Nr..........................Cod
Postal......................................Localitatea:....................................................
Tel: .......................... Mobil: ….............................. Fax: .........................................
E-mail: ……………...……….......… Pagina web: ……............................................
Nume manager (administrator):
..............................................................................................................
Nume persoana de contact:
.....................................................................................................................
2. Domeniul de activitate:
....................................................................................................................
3. Ati utilizat metodele de e-marketing in vizibilizarea produselor / serviciilor dumneavoastra ?
Da
Realizarea unui website al firmei
Inscrierea websiteului firmei in cataloage si portaluri de specialitate
Prezentarea produselor / serviciilor pe burse virtuale
Sondaje de opinie on-line
Colaborarea cu reviste/ziare on-line
Vizibilizarea prin bannere publicitare pe portaluri cu trafic ridicat
Altele ...........................................................................................
Nu
4. Doriti o vizibilizare mai buna pe Piata Virtuala www.v-Market.ro prin plasarea unui banner intr-o pozitie agreata de dumneavoastra ?
Da
Nu
5. Opinii si propuneri:
................................................................................................................................................
...
................................................................................................................................................
..
80
Tăut Adelina-Georgia
Analiza pie ei virtuale a transporturilor în România
________________________________________________________________________
