Imaginea României
In Presa Internationala dupa 1989

Profilul comunist de imagine
Imaginea interna si externa a tarii a trebuit sa fie modelata astfel incat sa corespunda ideologiei si dorinței dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu. In ciuda eforturilor sale de a procura o imagine cat mai buna, in anii ’80, presa internaționala a construit o imagine sumbra,terifianta, a României Comuniste. Astfel, cetățenii străini știau ca : * Despotul comunist si-a lăsat poporul sa flamanzeasca,in timp ce carnea si grânele erau exportate; * Din ordinul lui Ceaușescu unii opozanți ai regimului comunist au fost iradiați, urmând ca mai târziu sa moara de cancer; * Ceaușescu a angajat 700 de arhitecți, 20 000 de muncitori, cheltuind aprox. 3.3 miliarde de dolari pentru ridicarea Casei Poporului. Fiind a doua clădire ca mărime de pe glob, ea găzduiește, pe langa cele doua camere ale Parlamentului si un muzeu de arta moderna. * Din ordinul Dictatorului, in anul 1984, au fost demolate numeroase monastiri si locuințe omenești cu scopul de a construi centrul Bucureștiului de astăzi; * In urma unui experiment supus locuitorilor din mediul rural, așa numita „sistematizare a satelor”, peste 11 000 de sate au fost demolate, sub pretextul ca locuitorii lor vor deveni cetățenii unor orașe moderne „complexe agro-industriale”. Acest proiect a fost, din fericire sistat, de un protest internațional.
Per ansamblu, imaginea tarii noastre era a unei tari arhaice,tarat intr-o direcție greșita.
Profil de imagine dupa ’89
Numeroși cetățeni ai UE se întâmpla sa asocieze numele tarii noastre cu Dracula, hoții de automobile, contrabanda cu tigari, sărăcie crunta si orfelinate si spitale mizere. Mulți o considera un stat al țiganilor, probabil si datorita mulțimii de rromi care s-au situat pe teritoriul nostru. Toate scandalurile mediatice subminează eforturile romanilor de a se face remarcați.”Începem sa ne simțim asemenea unui musafir nepoftit, care după ce a făcut sacrificiul de a-si cumpăra haine noi, tot nu e destul de elegant pentru membrii consacrați ai clubului” afirma Mircea Vasilescu, redactorul-sef al Dilema Veche.
Desigur ca de-a lungul timpului am reușit sa ne facem si recunoscuți, poate mai putin, astfel ca s-au format doua imagini ale României :
1.imaginea negativa;
2.imaginea pozitiva;
Imaginea negativa
In ultimii 8 ani cele doua guvernări s-au dovedit incapabile de a realiza o imagine cat mai frumoasa si cat mai normala a României.
In economie, creșterea pretinsa de guvernele romane a fost falsa.
In materie de drepturi si libertati cetatenesti, s-au întâlnit cazuri de limitare a libertarii presei,corupție si aservire politica a justiției.
Aderarea României la UE este privita ca o catastrofa, europenii având ca repere emigranții romani. TOP 6 evenimente care ne-au tras in jos :
1.Alungarea regelui;
Conducerile post-decembriste de până în 1996 i-au refuzat constant fostului suveran Mihai I dreptul de a veni în România. Atitudinea oficialităţilor de la Bucureşti a menţinut multă vreme climatul politic din ţara noastră în zona unui radicalism dăunător pentru democraţie. Pe 7 octombrie 1994 a avut un loc un eveniment care, dincolo de faptul că a afectat imaginea externă a României, a împiedicat o schimbare benefică pentru perspectivele tinerei democraţii româneşti.
2.Constituția din 91’; Scrisă sub coordonarea lui Antonie Iorgovan, Constituţia din 1991 ar fi trebuit să fie un motor eficient de dezvoltare. Dimpotrivă, prin felul în care a legiferat raportul puterilor în stat, actul fundamental al noii Românii post-comuniste a lăsat democraţia la cheremul foştilor nomenclaturişti ajunşi pe funcţii importante imediat după decembrie 1989.
Constituţia din 1991 a fost prima lege fundamentală a României de după ’89.
Constituţia ar fi trebuit să fie ceea ce a fost pentru germani Legea Fundamentală din ’49. Insa conform declaraţiilor lui Ioan Stanomir,profesor de Drept Constituţional la Universitatea Bucureşti, „Constituţia din 1991 nu a constituit deloc un motor de dezvoltare”.
Deşi aduce schimbări importante privind, de exemplu, proprietatea privată sau raportul puterilor în stat, „această constituţie este responsabilă pentru conflictele de ordin constituţional care s-au creat şi care se resimt şi astăzi”, mai afirma Stanomir.

3.”CARITAS” ;
Fenomenul „Caritas” este emblematic pentru lipsa de cultură financiară a românilor şi pentru dorinţa oarbă de a se îmbogăţi foarte repede şi foarte uşor.
Aflată în zorii tranziţiei, România a făcut cunoştinţă pe nepregătite cu un capitalism sălbatic, bazat pe escrocherii financiare şi înşelăciuni la scară mare.

4.Cuponiadele : milioane de milionari;
Una dintre principalele provocări ale tranziţiei a fost transferul proprietăţii din sectorul de stat în cel privat : chit că este vorba despre terenuri şi clădiri sau despre societăţi comerciale.
Efectul: multe din fabricile şi uzinele care, de bine, de rău produceau ceva pe vremea lui Ceauşescu, chiar dacă erau depăşite tehnologic, au fost reduse la ruine. Acum sunt valoroase doar pentru terenurile pe care stau. În multe dintre cazuri noii proprietari sunt actuali milionari de Top 300 (fraţii Păunescu, Cristescu, Sorin Ovidiu Vântu, familiaVoiculescu), îmbogăţiţi în vremuri capitaliste, dar care-şi datorează averea conexiunilor cu oameni din vechiul sistem.

5.1998;
Dacă-l veţi întreba pe Mugur Isărescu, care a preluat (şi a păstrat) conducerea BNR la scurt timp după Revoluţie care au fost cele mai dificile momente din ultimii 20 de ani, în mod sigur va menţiona şi criza financiară din ’98, când România a fost la un pas de incapacitatea de plată. Isărescu susţine că vina pentru această situaţie a aparţinut şi Fondului Monetar Internaţional - care a experimentat un nou tip de programe pe ţările cu probleme de finanţare, program care s-a dovedit un eşec, şi agenţiilor de rating care au catalogat România ca fiind aproape în incapacitate de plată.
6. Legile proprietăţii, legile corupţiei ;
Regimul terenurilor şi imobilelor din România n-a fost clarificat, din păcate, nici la 20 de ani după Revoluţie. Consecinţele: multe investiţii - publice sau private - sunt îngreunate de lipsa unui statut clar ar terenurilor. În plus, lacunele legislative în domeniul proprietăţii au fost unul din factorii care a favorizat corupţia din sectorul public.
În domeniul imobilelor, în 1995, Parlamentul a adoptat Legea 112, care prevedea vânzarea locuinţelor către chiriaşi. Au fost vândute atât locuinţele construite de stat, cât şi cele naţionalizate. Abia 6 ani mai târziu, în 2001, a fost adoptată o lege care să permită şi foştilor proprietari să revendice imobilele care le-au fost naţionalizate.

Imaginea Pozitiva
Deși Romania nu este perceputa ca o tara prospera si civilizata,performantele economiei romanești contribuie la accentele ale imaginii sale. Ratingul de tara a crescut pana la indicele care definește Romania ca economie atractiva pentru investiții. Urmare a unei politici fiscale prudente
In viața politica exista forte care lupta pentru îndepărtarea urmelor comuniste.
De asemenea,Romania se face remarcata prin sport, prin echipele de fotbal,de handbal,baschet si chiar la olimpiadele mondiale,unde avem gimnaști recunoscuți in întreaga lume.
Intr-o revista prestigioasa din Marea Britanie Romania este prezentata ca fiind drept tata cu cele mai vechi vinuri si principala exportatoare de caviar din lume, iar despre Delta Dunării se spune ca a fost principala atracție turistica in 2006.