Universitatea Babeş-Bolyai
Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor
Cluj Napoca
CRIZA MEXICULUI.
DECEMBRIE 1994
Masterand,
Sârb Alexandra – Corina
Afaceri internaţionale, An II
La începutul anilor '90 economia Mexicului părea stabilă, fiind chiar în creştere după aşa-numitul “deceniu pierdut” – anii '80; în anul 1982 a avut loc “criza datoriilor”, care a impactat profund Mexicul, iar în 1986 prăbuşirea preţului la petrol a destabilizat din nou economia acestei ţări, precum şi a multor altora. Mai mult decât atât, inflaţia s-a redus substanţial, iar investitorii străini au început să investească mai mult decât în trecut în Mexic, după cum vom putea observa în prezenta lucrare.
Economia mexicană a avut posibilitatea să crească pe fondul condiţiilor în care cursul valutar era ţinut strict sub control, dezechilibrele economice fiind de asemeanea iminente[1].
Criza economiei mexicane a fost cauzată, în mare parte, de raţiuni de natură politică sau, mai simplu zis, de măsuri adoptate de preşedintele Mexicului în vederea “mituirii” populaţiei, pentru a putea câştiga şi următorul mandat. Astfel, înainte de 1994, pe fondul unei perioade de înflorire şi în condiţiile menţinerii unui control strict asupra cursului valutar, economia Mexicului a început să simtă o serie de dezechilibre, unele fiind provocate, după cum am menţionat, de raţiuni politice.
Preşedintele Mexicului de la momentul respectiv, Carlos Salinas de Gortari, a decis ca înainte de alegeri să investească o sumă importantă de bani în creşterea salariilor şi a pensiilor, fapt ce a dus la creşterea deficitului bugetar până la un nivel imposibil de susţinut. Cu toate acestea, respectivul preşedinte a pierdut alegerile, iar noul ales a decis să renunţe la controlul cursului valutar, lăsând moneda naţională – peso – să fluctueze liber[2].
Aceată decizie mai este cunoscută şi sub numele de “el error de diciembre” (eroarea din decembrie), hotărâre prin care preşedintele statului a dat o ultimă lovitură finanţelor Mexicului. Dacă în luna februarie 1994, Mexicul dispunea de o rezervă naţională de aproape 30 de miliarde de dolari, la sfârşitul anului, în decembrie 1994, totalul rezervei se ridica la doar 7 miliarde de dolari.
În graficul numărul 1 se observă evoluţia rezervelor Mexicului în urma punerii în practică a hotărârii de majorare a salariilor şi pensiilor în ajun de alegeri electorale, precum şi a liberalizării cursului pentru peso.
Grafic 1 – Trendul rezervelor naţionale ale Mexicului în perioada decembrie 1993-1994
[pic]
Sursa: International Monetary Fund, International Financial Statistics
Datorită tensiunilor anterioare acumulate în economie, peso s-a devalorizat cu 80% faţă de dolar în doar o săptămână, de la 4 la 7,2 peso pentru un dolar[3]. Dar această devalorizare nu putea fi oare evitată? Se spune că o monedă este supraevaluată dacă valoarea sa relativă faţă de monedele străine este mai mare decât se poate justifica prin fundamentele economice pe termen lung. În unele cazuri, în funcţie de circumstanţele economiei, devalorizarea monedei naţionale poate reprezenta o mişcare politică binevenită, cu scopul de a opri pierderile înregistrate prin schimbul valutar dintre moneda naţională şi alte monede străine bine cotate.
Dar în cazul Mexicului, în decembrie 1994 nu a fost vorba de acest context, ci mai degrabă deficitul bugetar împins la extrem a condus la supraevaluarea peso-ului, iar ulterior, la devalorizarea acestuia. Impactul asupra pieţei financiarea Mexicului a fost major. Graficul numărul 2 înfăţişează rata de schimb valutar a peso-ului faţă de dolarul american şi previziunea făcută anterior pentru perioada decembrie 1994, respectiv pragul ţintă stabilit pentru schimbul valutar peso-dolar.
Grafic 2 – Fluctuaţia cursului valutar peso-dolar în decembrie 1994 faţă de cursul previzionat pentru această perioadă
[pic]
Sursa: International Monetary Fund, International Financial Statistics
Dat fiind faptul că au fost comise supraestimări ale preţului monedei peso pe piaţa internaţională, este de preferat să observăm rata reală de schimb a peso-ului mexican. Graficul numărul 3 arată două măsuri ale ratei reale de schimb a peso, una dintre acestea fiind calculată utilizând preţul la nivelul consumatorului, iar cea de-a doua folosind preţul la nivelul producătorului. Ambele măsuri arată o apreciere substanţială la începutul anilor 1990, deşi această evidenţă luată separat nu este întotdeauna suficientă pentru a determina dacă moneda peso a fost sau nu într-adevăr supraevaluată.
Problema de bază în acest context este că nu a fost niciodată găsit sau indicat nivelul de echilibru al ratei de schimb valutar a peso-ului. O posibilă soluţie în acest sens ar fi estimarea echilibrului ratei de schimb valutar ca o medie pe termen lung, observată ca rată reală de schimb şi presupunerea că această medie reflectă într-adevăr factorii de echilibru pe termen lung.
Grafic 3 – Rata reală de schimb pentru moneda peso mexican, raportată la preţul cnsumatorului şi cel al producătorului
[pic]
Sursa: IMF, International Financial Statistics, U.S. Department of Commerce
Capitalul privat atras de Mexic în perioada 1990-1994 a totalizat 95 de miliarde de dolari, şi după cum se observă şi în graficul numărul 4, a venit din trei direcţii principale, conform Banco de Mexico. Prima sursă de venit a fost sub forma investiţiilor străine directe, de obicei din partea companiilor, care au construit sau cumpărat fabrici, magazine şi altele în Mexic. În al doilea rând, capitalul a mai fost atras de pe piaţa bursieră, care a totalizat circa 28 de miliarde de dolari pe perioada celor 5 ani; iar cea de-a treia şi totodată cea mai semnificativă sursă de capital străin a provenit din achiziţia de acţiuni, cel mai adesea sub influenţă guvernamentală.
Datorită situaţiei dramatice în care se găsea Mexicul la finalul anului 1994, se impuneau măsuri urgente şi drastice. SUA a intervenit rapid, prin cumpărarea de peso direct din piaţă şi prin garantarea unui împrumut de aproape 50 de miliarde $, situaţia revenind astfel la normal peste trei săptămâni, când moneda s-a stabilizat la un nivel de 6 peso/dolar.[4]
Această criză a peso-ului a avut un impact negativ major asupra statului Mexic, a pieţei sale financiare, fiind considerată în top 10 crize financiare şi economice din lume pe locul al 9-lea[5].
Grafic 4 – Valoarea fluxurilor de investiţii străine în Mexic între anii 1990-1994
[pic]
Sursa: Banco de Mexico
Pentru redresarea situaţiei create a fost nevoie de un pachet întreg de asistenţă financiară. Anunţul preşedintelui SUA, la vremea respectivă Bill Clinton, a avut un efect de calmare a populaţiei alarmate. Împrumutul şi garanţiile acordate Mexicului, în valoare de circa50 de miliarde de dolari, au avut următoarele contribuţii:
Statele Unite ale Americii au aranjat un transfer de monedă către Mexic de 20 miliarde de dolari;
Fondul Monetar Internaţional a promis un contract pe o perioadă de 18 luni de stand-by-credit, în valoare de 17,7 miliarde de dolari;
Banca Reglementelor Internaţionale a oferit o linie de credit de 10 miliarde de dolari;
Bank of Canada a oferit swap-uri pe termen scurt de aproximativ 1 miliard de dolari.
Asistenţa SUA a fost oferită prin intermediul trezoreriei fondului de stabilizare a schimbului şi cursului valutar. Declaraţia oficială de ajutorare a Mexicului a fost puţin controversată, deoarece preşedintele Bill Clinton a încercat fără succes să treacă aşa-numitul Act de Satbilizare a Economiei Mexicului prin congres. Totuşi, la finalul acestei crize, SUA a înregistrat un profit de circa 500 de milioane de dolari pe baza acordării acestor împrumuturi.
Aşadar, supraevaluarea monedei mexicane peso pentru o perioadă îndelungată de timp, alături de decizia preşedintelui de a lăsa cursul de schimb intens supravegheat anterior, să fluctueze liber, au declanşat aşa numita “eroare din decembrie”, criza peso-ului mexican din 1994.
Şi astăzi există încă întrebări la adresa modului de gestionare a situaţiei din trecut şi legate de faptul că s-ar fi putut resatbili cursul real de schimb valutar al peso-ului fără declanşarea bruscă şi alarmantă a crizei, ci prin aplicarea unei politici de devalorizare treptată a monedei. În acest fel, efectele asupra pieţei financiare ar fi fost mai reduse şi mai ales controlate prin diverse pârghii.
Cert este însă faptul că ajutorul acordat de Statele Unite ale Americii, Fondul Monetar Internaţional, Banca Reglementelor Internaţionale şi Bank of Canada au venit la timp, odată declanşată situaţia de criză şi panică, cu precădere în rândul populaţiei, iar nivelul cursului de schimb valutar peso – dolar s-a stabilizat în scurtă vreme.
Dat fiind faptul că iniţial cursul de cshimb valutar era 1 dolar = 4,2 peso, iar în urma acestui tragic eveniment cursul de schimb a devenit 1 dolar = 6 peso, piaţa financiară a Mexicului a fost susţinută pe baza împrumutului SUA, care ulterior a profitat de acest gest, având o dobândă de circa 500 de milioane de doalri de încasat.
În concluzie, în condiţiile mişcării de capital care are loc în zilel noastre, un guvern care încearcă să menţină o rată fixă sau cvasi-fixă a cursului de schimb valutar trebuie să acorde mai multă atenţie nu doar creditelor pe termen scurt luate de pe piaţa internaţională, dar şi întregii sume de împrumuturi pe termen scurt luate în moneda naţională, deoarece acestea se leagă în mod direct de rezervele guvernamentale şi de liniile de credit.
Bibliografie
***, CIA World Fact Book: Mexico, 2002, pg. 1369, Ebsco Database 2. Alix-Garcia, J., De Janvry, A., Manuel, J., Sadoulet, E., Lessons learned from Mexico’s Crisis, articol SpringerLink Database 3. Joseph, A., Whitt, Jr., The mexican Peso Crisis, http://www.frbatlanta.org/filelegacydocs/j_whi811.pdf 4. http://www.banxico.org.mx/ 5. http://businessday.ro/03/2009/top-10-crize-economice/ 6. http://www.cato.org/pubs/journal/cj17n3-14.html 7. http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-5465018-top-10-crize-economice.htm 8. http://www.fmi.ro/index.php?presa&lg=ro 9. http://en.wikipedia.org/wiki/1994_economic_crisis_in_Mexico 10. http://www.ziare.com/articole/credit+fmi+mexic
-----------------------
[1] Conform site-ului http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-5465018-top-10-crize-economice.htm
[2] Conform site-ului http://businessday.ro/03/2009/top-10-crize-economice/
[3] Conform site-ului http://en.wikipedia.org/wiki/1994_economic_crisis_in_Mexico
[4] Conform site-ului http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-5465018-top-10-crize-economice.htm
[5] Conform site-ului http://businessday.ro/03/2009/top-10-crize-economice/
-----------------------
Miliarde $
Evoluţia rezervelor naţionale ale Mexicului în 1994
Peso/Dolar
Rata de schimb valutar peso-dolar şi banda ţintă prestabilită a cursului valutar înainte de devalorizare
Rata reală de schimb a peso-ului mexican
Fluxurile de investiţii străine în Mexic între anii 1990-1994
