De la primele imagini în mișcare captate de frații Lumière au trecut mai bine de o sută de ani. Încă de atunci, documentarul a fost asociat atât de teoriticieni cât și de spectatori cu noțiunile de realitate, obiectivitate sau adevăr. În zilele noastre, spectatorii încă se așteaptă ca ceea ce văd pe ecrane să-și aibă originile în realitatea istorică, dorința de autenticitate fiind cea care îi motivează adeseori în vizionarea unui documentar.
Cu toate acestea, documentarul a suferit în ultimii ani o serie de transformări care au dus la creșterea popularității sale. Motivat de interese comerciale, documentarul a înlocuit valorile educative cu cele dramatice sau de divertisment. Însă odată cu extinderea acestui gen, a crescut și preocuparea pentru ceea ce este real și fals în documentar.
În acest context, lucrarea de față își propune să ofere o perspectivă despre noile tendințe din documentar și să identifice transformările recente suferite de acest gen. Prima parte a lucrării va fi dedicată unei cercetări teoretice ce urmărește să ofere o privire de ansamblu asupra evoluției documentarului. Astfel, în primul capitol voi avea în vedere mai multe aspecte: găsirea unei definiții viabile dintre cele pe care documentarul le-a primit de-a lungul timpului, stabilirea originilor și urmărirea dezvoltării documentarului până astăzi și nu în ultimul rând identificarea noilor tendințe adoptate de acest gen.
În cel de-al doilea capitol voi stabili principale diferențe dintre documentar și ficțiune, dat fiind că parcursurile acestora s-au intersectat și influențat încă de la începutul secolului trecut. În acest sens, voi avea în vedere modalitățile de reprezentare a realității în documentar și problemele etice care intervin în practica documentară. De asemenea, voi identifica genurile hibrid situate la granița dintre documentar și ficțiune, precum și unele devieri experimentate de documentar în ultimii ani. Ultima parte a acestui capitol o voi dedica strategiilor retorice și tehnicilor manipulative la care recurge documentarul cu intenția de a persuada și a schimba perspectivele audienței.
Partea practică a lucrării va conține analiza unui film documentar contemporan, care va avea la bază teoria prezentată în capitolele anterioare. Ca urmare a controversei provocate și succesului comercial de care s-a bucurat, am optat pentru Fahrenheit 9/11, unul dintre documentarele americanului Michael Moore.
Prima parte a studiului urmărește identificarea lui Michael Moore și poziționarea acestuia ca realizator de filme documentare contemporane. În continuare, studiul va consta în analiza propriu-zisă a filmului Fahrenheit 9/11. În acest sens, se va urmări mai întâi
5
încadrarea filmului la genul documentar după modelul propus de Bill Nichols: intenția realizatorului, construcția textului și audiență. Cea de-a doua parte a analizei va stabili modurile de reprezentare a realității în Fahrenheit 9/11, pentru ca mai departe să fie identificate principalele strategii prin care este manipulată acea realitate.