“ Moldova Agroindbank ” B.C.«Moldova Agroindbank»S.A. si-a inceput activitatea la 8 mai1991. La acea data ea a obtinut licenta pentru efectuarea operatiilor bancare, inclusiv in valuta straina. Incepind cu anul 1992 banca stabileste relatii de corespondenta cu banci din strainatate. In plus, prin atragerea depozitelor persoanelor fizice banca a inceput valorificarea unui nou segment al pietei produselor bancare.

Ultimul deceniu al secolului XX a reprezentat o perioada de grea de incercari si cautari pentru intreaga societate, inclusiv pentru sectorul bancar, lider al caruia chiar din primele zile ale activitatii sale a devenit BC«Moldova Agroindbank»S.A.Banca se afla la inceput de cale, punea la incercare noi strategii de dezvoltare, alegind cele mai reusite cai pentru obtinerea succesului. Anume in aceasta prima etapa conducerea bancii, decide ca MAIB trebuie sa fie o banca universala, orientata spre deservirea tuturor categoriile de clienti: atit persoane juridice, cit si fizice. In aceasta perioada MAIB, prima dintre bancile comerciale moldovenesti, semneaza un acord cu Banca europeana pentru reconstructii si dezvoltare in vederea valorificarii unei linii de credit in valoare de $20 mln. destinat sustinerii business-ului mic si mijlociu. Au urmat apoi multe alte actiuni de acest gen, care, de asemenea, au fost reusite.

Sfarsitul anilor 90 ai secolului trecut pune la noi incercari nu numai comunitatea bancara, dar si intreaga societate din Republica Moldova. Urmarile crizei financiare, care a avut loc in regiune in anul 1998, au avut repercusiuni si asupra bancii. Cu toate acestea, gratie masurilor anticriza propuse de managementul bancii si sustinute de actionarii acesteia, s-a reusit depasirea situatiei dificile. Experienta acestei perioade a demonstrat ca MAIB dispune de o echipa de conducere si de angajati capabili sa realizeze cu succes obiectivele strategice ale bancii. Inceputul noului mileniu aduce schimbari importante in viata bancii. Actionari ai bancii au devenit Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si Western NIS Entreprise Fund. A fost semnat contractul de achizitionare si implementare a noului sistem informatic bancar Globus, produs al companiei Temenos Eastern Europe Ltd. Banca a inceput procesul de restructurare si transformare a filialelor in centre de vinzare a produselor bancare.

MAIB a initiat fondarea companiei interbancare de procesare a card-urilor si a desfasurat activitatea de pregatire pentru implementarea business-ului de plati prin card-uri. Ulterior banca devine membru principal al sistemului international de plati Europay International, iar mai tirziu - al sistemului VISA International, demarind astfel activitatea proprie de emitere si deservire a card-urilor bancare.

BC«Moldova Agroindbank»S.A. - prima printre bancile comerciale locale - inregistreaza compania «MAIB LEASING», unde banca detine 100% din actiuni.

Adunarea generala extraordinara a actionarilor bancii a decis sa opereze majorarea, fara cheltuieli suplimentare din partea detinatorilor de actiuni, a valorii nominale a actiunilor bancii. Din 17 octombrie 2003 pretul nominal al acestora este stabilit la nivelul de 200 lei. In acelasi an MAIB devine prima banca comerciala din Republica Moldova, profitul careia, conform rezultatelor la sfirsitul anului, depaseste 100 mln lei.

Lasind in urma o asemenea mostenire istorica impunatoare, MAIB nu se consoleaza numai cu realizarile din trecut, ci in fiecare an isi pune drept scop noi schimbari importante, obtinerea noilor performante, pentru a demonstra actionarilor, partenerilor, clientilor ca intentia de a deveni o banca privata moderna este una realizabila. Si calea parcursa pina in acest moment - una de dezvoltare dinamica sustinuta - insufla increderea ca banca va reusi sa atinga cele mai inalte culmi. Astazi Banca Comerciala «Moldova Agroindbank»S.A.(MAIB) este lider al sectorului bancar din Moldova. MAIB dispune de autorizatia Bancii Nationale a Moldovei pentru efectuarea tuturor tipurilor de operatiuni in valuta nationala si straina pe tot teritoriul Republicii Moldova si pe pietele internationale. Structura organizatorica a MAIB este constituita in baza orientarii cit mai clare spre doua mari categorii de clienti: Comerciali si Retail. Pentru asigurarea unei deserviri cit mai eficiente si calitative a clientilor din categoria "Comerciali", in banca a fost creat si functioneaza cu succes Centrul de afaceri. Produsele bancare traditionale, abordarea individuala, acordarea suportului consultativ si oferirea serviciilor si produselor specifice reprezinta pilonii politici de deservire a clientilor comerciali. Totodata banca implementeaza cu succes sistemul de protejare contra riscurilor specifice activitatii unei institutii financiar-bancare moderne si se conduce de Politica privind securitatea informationala. MAIB dispune de o retea extinsa de puncte de vinzare constituita din 69 de filiale si 20 de reprezentante amplasate pe intreg teritoriul tarii; sunt amplasate si functioneaza 91 de bancomate, inclusiv 48 in Chisinau. Toate acestea au menirea de a pune la dispozitia clientilor de pe segmentul Retail cele mai calitative si performante produse si servicii bancare. Clientii, agenti economici, deserviti de MAIB reprezinta toate sectoarele economiei nationale, majoritatea constituind-o persoanele incadrate in activitati industriale, de comert, prestare de servicii si agricole. MAIB are in calitate de clienti o parte considerabila dintre cei mai mari producatori de vinuri, zahar, tutun, conserve - ramuri cheie in industria si exportul Moldovei. Banca detine cea mai mare cota de piata din sectorul bancar al tarii (la 31.07.2007) in ceea ce priveste principalii indicatori ai activitatii - 20,6 % din totalul de active, 23,2% din soldul total al creditelor pe bancile comerciale, 21,8 % din toate depozitele atrase de bancile comerciale. MAIB ofera o gama larga de servicii financiare specializate pentru companii, investitori institutionali si privati, servicii care sunt integrate cu celelalte operatiuni bancare si care reprezinta un avantaj unic - de a beneficia de solutii individualizate ce satisfac cele mai diverse cerinte, oricit de ambitioase ar fi ele. Ca o concluzie asupra desfasurarii activitatii Bancii Comerciale “Moldova Agroindbank” in Republica Moldova reprezinta scrsorile de recomandare ale companiei “ Glass Container Company” S.A. si companiei “Sudzuker Moldova” S.A..:

[pic]

[pic]

Misiunea bancii MAIB este urmatoarea:

❖ Menţinerea poziţiilor de lider pe piaţă prin schimbare permanentă şi perfecţionare calitativă a băncii. Dorim ca Moldova Agroindbank să fie o companie puternică, tehnologizată şi inovatoare, cu profitabilitate durabilă, aptă să asigure randamente sporite acţionarilor noştri.

❖ Poziţionarea CLIENTULUI drept cea mai mare valoare şi avuţie a noastră şi orientarea strategiei spre oferirea celor mai calitative servicii şi satisfacerea aşteptărilor clienţilor.

❖ Administrarea business-ul în manieră de înalta responsabilitate şi protecţie maximală contra riscurilor, sporind valoarea acţiunilor băncii.

❖ Consolidarea poziţiei de lider absolut în sistemul bancar al Moldovei prin competenţă şi calitate înaltă, inteligenţă şi transparenţă, creativitate şi promptitudine în lansarea de noi produse.

Iar obiectivele bancii decurg din strategia pe perioada 2007-2011:

• Sporirea rentabilitâţii capitalului (ROE) pânâ la 25% conform standardelor naponale de contabilitate. Sporirea valorii bdncii şi optimizarea cheltuielilor.

• Mentinerea pozipilor dominante pe piaţa financiar-bancară a Moldovei şi asigura-rea ritmului de creştere la nivel mai malt decât media pe sistemul bancar.

• Dezvoltarea agresiva a segmentului business-ului Retail pentru atingerea nivelului de 60 % din portofoliul de credite pe bancă.

• Imbunătătirea permanentă a calitătii gestionarii riscurilor bancii şi controlului intern.

• Dezvoltarea şi valorificarea profesionalismului şi eficienţei personalului angajat în activitatea bancii, care este elementul-cheie într-o afacere de succes.

• Constituirii infrastructurii traditionale băncilor moderne.

• Serviciile oferite clientilor:

1.persoanelor fizice:transferuri banesti,conturi curente,depozite,creditare,cecuri de calatorie,carduri bancare,operatiuni cu hirtii de valoare,produse pentru internet,srvicii consulting,registrul pentru clientii retail,produse pentru vacanta,pastrarea valorilor insafeuri.

2.persoanelor juridice: conturi curente, depozite, creditare, operatiuni cu hirtii de valoare, decontari in valuate nationala si straina, operatiuni de schimb valuator,operatiuni cu hirtii de valoare de stat,servicii de incasare a numerarului, serviciul clien-banca,registrul tarifelor, business agicol.

Mediul de marketing este foarte important pentru a-i realiza obiectivele deoarece el consta din totalitatea factorilor si fortelor de ordin intern si extern in cadrul si sub influenta carora isi desfasoara activitatea banca. Mediul intern este mai usor controlabil de catre banca deoarece el reprezinta ansamblul conditiilor, activitatiilor si relatiilor proprii acestora. Sau altfel spus reprezinta toate subdiviziunile bancii: marketing, cercetari, finante etc. Structura organiatorica a MAIB:

Adunarea Generala

Comisia de cenzori

Consiliul Băncii

Secţia Evaluarea Gajului

Comitetul ALCO
Comitetul pentru Credite
Departamentul Administrare R
Departamentul Juridic

Departamentul Resurse Umane şi Organizare

Serviciul Securitate

Serviciul Securitate Tehnologii Informaţionale şi Continuitate Afacere

Asistenţa Preşedintelui
Diviziunea Activitate Comercială
Diviziunea Activitate Retail
Departamentul Trezorerie
Direcţia Decontări Internaţionale
Departamentul Planificare Strategică şi Buget
Departamentul Contabilitate şi Finanţe
Departamentul Investiţii Corporative

Departamentul Tehnologii

Preşedintele Băncii

ANALIZA MACROMEDIULUI BANCII MAIB
Această analiză, ca prim pas în elaborarea strategiei bancii MAIB , cuprinde forţele externe care acţionează asupra întreprinderii, macromediul, şi a micromediului stimulând sau frânând activitatea desfăşurată de aceasta. Aceşti factori exercită în permanenţă o influenţă mai mică sau mai mare asupra activităţii bancii MAIB, aflându-se într-o permanentă schimbare. Toate sunt bancileconştiente de acest lucru dar nu toate sunt la fel de eficiente în monitorizarea mediului extern, a tendinţelor factorilor de mediu şi în adaptarea activităţilor desfăşurate în consecinţă. Elementele macromediului sunt clasificate în şase mari categorii: mediul demografic, mediul economic, mediul tehnologic, mediul natural, mediul cultural şi cel politico-legislativ,factoriide ordin international. Problema fundamentală a analizei mediului înconjurător este de a înţelege modul în care acesta influenţează organizaţia şi, lucru mai dificil, modul în care o va face în viitor.

[pic]

1. MEDIUL DEMOGRAFIC Mediul demografic este reprezentat de populaţie şi structurile sale, persoanele ce fac parte din zona de activitate a bancii MAIB. Prin analiza modelelor şi trend-urilor în structura populaţiei este posibilă anticiparea comportării consumatorilor de pe o anumită piaţă, în măsura în care numărul mare de nevoi şi dorinţe ale acestora sunt exprimate de trăsături demografice precum: vârsta, sexul, starea civilă, ocupaţia. O serie de modificări semnificative în datele demografice (accentuarea procesului de îmbătrânire a populaţiei, proliferarea familiei netradiţionale, scăderea natalităţii) se reflectă într-un mod semnificativ asupra comportamentului de cumpărare al populaţiei, asupra dimensiunilor şi structurii cereri. Aceste atribute sunt utilizate de bancii MAIB în determinarea dimensiunilor pieţei potenţiale, în elaborarea de estimări privind evoluţia cererii de srevicii, în stabilirea celui mai potrivit mix pentru piaţa respectivă. Atributele demografice pot furniza indicii clare asupra structurii gamei de servicii, asupra preţurilor pe care consumatorii sunt dispuşi să le platească pentru aceste produse, asupra modalităţilor optime de distribuire a lor şi a celor mai potrivite acţiuni promoţionale.
POPULAŢIA STABILĂ PE MEDII, SEXE ŞI GRUPE DE VÎRSTĂ, la 1 ianuarie 2005
(mii persoane)
| |Total |Urban |Rural |
| |ambele sexe|din care, |ambele sexe|din care, |ambele sexe|din care, |
| | |feminin | |feminin | |feminin |
| din care: | | | | | | |
| bărbaţi şi femei 0-15 ani |750,7 |365,7 |265,0 |128,3 |485,7 |237,4 |
| bărbaţi 16-61 ani |2342,7 |1173,4 |1027,4 |513,7 |1315,3 |659,7 |
| femei 16-56 ani | | | | | | |
| bărbaţi 62 ani |507,0 |336,4 |183,6 |121,5 |323,4 |214,9 |
| şi peste femei 57 ani şi peste| | | | | | |

COEFICIENTUL ÎMBĂTRÎNIRII POPULAŢIEI 1
(numărul persoanelor în vîrstă de 60 ani şi peste la 100 locuitori)
|1970 |1980 |1985 |
| |1959 |1970 |
|Toată populaţia |3383332 |100,0 |
| din care: | | |
| Ortodoxă |3158015 |93,3 |
| Baptistă |32754 |1,0 |
| Adventistă de ziua a şaptea |13503 |0,4 |
| Penticostală |9179 |0,3 |
| Creştină de rit vechi |5094 |0,15 |
| Creştină după Evanghelie |5075 |0,15 |
| Romano-catolică |4645 |0,1 |
| Alte religii |33409 |1,0 |
| Atei |12724 |0,4 |
| Fără religie |33207 |1,0 |
| Nedeclarată |75727 |2,2 |

1 Fără populaţia raioanelor din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender
[pic]
Cea mai multa populatie este de religie ortodoxa ,peste 93% apoi urmeaza baptista,si alte religii.

NIVELUL DE INSTRUIRE AL POPULAŢIEI 1 conform datelor recensemintelor populaţiei
(persoane)
| |
|Total persoane în vîrstă de 10 ani şi peste |2140785 |2830078 |3226897 |3496056 |3012069 |
| din ei, cu studii: | | | | | |
| Universitare |29531 |82564 |169225 |271043 |304091 |
| Medii de specialitate |66188 |131556 |264483 |471467 |287328 |
| Medii generale |91095 |266844 |644389 |976725 |910387 |
| General obligatorii |377300 |641700 |766881 |656849 |869254 |
| Primare |685030 |909002 |887310 |764604 |533111 |
|Total persoane în vîrstă de 15 ani şi peste |1922564 |2423392 |2884262 |3124771 |2737180 |
| din ei, cu studii: | | | | | |
| Universitare |29531 |82564 |169225 |271043 |304091 |
| Medii de specialitate |66188 |131556 |264483 |471467 |287328 |
| Medii generale |91095 |266844 |644389 |976725 |910387 |
| General obligatorii |362496 |639544 |749605 |638917 |869254 |
| Primare |584518 |623189 |595353 |446294 |275274 |

La acest capitol avem tendinte positive se vede liber faptul ca persoanele in virsta de 15 ani si peste cu studii universitare a crescut im valori absolute cu aproximativ 274560 persoane,la fel se observa o crestere a personelor cu studii medii de specialitate crescind de la 66 188 pentru anul 1959 la 287 328 in anul 2004. cresterea numarului populatiei cu studii medii generale a urcat la fel in anul 1959 numarul lor constituia 91 095,iar pentru anul 2004 numarul lor au ajuns la 910 387persoane. Numarul peroanelor cu studii primare a scaut in anul 2004 fata de 1959,de la 584 518 persoane la 275 274, ceea ce este un lucru benefic pentru economia si societate in general.
Stilul de viaţă al populaţiei căreia se adresează bancile joacă un rol important în delimitarea profilului consumatorului, fiind identificate 3 categorii de stiluri de viaţă, incluzând 8 segmente. ❖ Stilul de viaţă orientat Tradiţionaliştii spre trecut: Supravieţuitorii şi Pasivi Persoanele care au acest stil de viaţă aparţin mai degrabă generaţiei vârstnice care întâmpină dificultăţi de adaptare la schimbările curente. Inerţia şi pasivitatea caracterizează aceste persoane. Aceştia au venituri mici şi le este greu să supravieţuiască într-o lume în care vechile lor valori (legate de propaganda comunistă) par lipsite de sens. Mulţi dintre ei au nostalgia "vremurilor bune ale socialismului". ❖ Stilul de viaţă orientat spre prezent: Atemporalii, Familiştii Tradiţiona-lişti şi Familiştii Sofisticaţi . Acest stil de viaţă include persoanele concentrate asupra prezentului, încercând rezolvarea problemelor imediate. Aceste persoane au făcut faţă schimbărilor până acum, deşi stilul lor de viaţă s-a depreciat oarecum în ultimii ani. Familia şi Dumnezeu sunt cei care îi ajută să-şi găsească echilibrul interior. Manifestă un optimism moderat, dar au un sentiment de nelinişte faţă de viitor. ❖ Stilul de viaţă orientat spre viitor: Aspiranţii , Imitatorii, Ambiţioşii. Acest stil de viaţă include persoanele care privesc schimbarea ca pe o oportunitate de evoluţie personală în plan social. Aceştia sunt destul de tineri, încrezători şi adaptabili şi exprimă optimism cu privire la viitorul lor. Banii, cariera şi succesul sunt principalii factori motivatori ai acţiunilor lor. Comportamentul consumatorilor este influenţat într-o oarecare masură şi de stilul de viaţă şi de educaţia pe care o deţin, observându-se o dominare a ambiţioşilor. Aceştia reprezintă segmentul dominant al pieţei vizate, stilul lor influenţând indirect strategiile şi obiectivele bancii.
Obiceiuri şi comportamente:
De obicei persoanele cu venituri mici nu obisnuiesc sa se foloseasca de seviciile acordate de diferite banci comerciale insa cei de virsta mijlocie si cu veniturii mari,normale care isi pot permite apeleza mai des la serviciile acordate de banci,in special cele ale MAIB,deoarece dupa cum stim de citiva ani ea este banca cu cea mai mare cifra de afaceri din Republica Moldova. In special de serviciile prestate de banca MAIB se folosesc persoanele juridice care contracteaza cel mai des credite,operatiuni de leasing,operatiuni cu titluri financiare(obligatiuni,actiuni,etc.).
Mediul demografic reprezintă totodată unul din factorii formativi ai cererii de mărfuri pentru bancaMAIBînsă piaţa-ţintă la care se adresează firma cuprinde într-o măsură mai mică personele fizice ce compun menajele, ci se axează pe satisfacerea cerinţelor ce aparţin firmelor, persoanelor juridice.

2. MEDIUL ECONOMIC

Cuprinde totalitatea factorilor din economie care influenţează capacitatea întreprinderii de a concura în domeniul său de activitate, dar şi posibilitatea şi disponibilitatea consumatorilor de a cumpăra diverse servicii. Între factorii care influenţează puterea de cumparare se numără rata inflaţiei, evoluţia preţurilor, modelele de consum ale populaţiei, rata şomajului, veniturile reale. Aceste aspecte legate de situaţia economică a zonei în care bancaMAIB îşi va desfăşura activitatea, se reflectă, direct sau indirect, şi determină volumul şi structura ofertei de servicii, nivelul veniturilor, mărimea cererii de servicii, mişcarea preţurilor şi nivelul concurenţei.

➢ RATA INFLATIEI
| | | | | |
|Perioada |Total |Produse alimentare |Marfuri nealimentare |Servicii |
|2001 |0,50 |0,50 |0,65 |0,35 |
|2002 |0,35 |0,25 |0,65 |0,35 |
|2003 |1,20 |1,55 |0,90 |1,00 |
|2004 |1,00 |1,05 |0,95 |0,95 |
|2005 |0,80 |0,70 |1,15 |0,55 |
|2006 I-III |1,60 |1,70 |0,95 |2,15 |
| I-VI |1,20 |1,30 |1,05 |1,20 |
| I-IX |1,00 |0,25 |1,20 |1,95 |
| I-XII |1,10 |0,75 |1,20 |1,55 |
|2007 I-III |1,00 |1,15 |0,90 |0,95 |
| I-VI |0,65 |0,65 |0,65 |0,55 |
| I-IX |0,95 |1,00 |0,85 |1,15 |
| I-XII | | | | |

Rata inflaţiei în 2002 a cunoscut o scădere uşoară faţă de 2002 cu 0,15%, iar incepind cu anul 2003 rata inflatiei creste cu 0,85 datorita cresterii infaliei pentru produsele alimentare,in acest an se observa si o crestere a inflatiei pentru servicii de 0,35 la 1,00 %.. Ponderea cea mai importantă la totalul inflaţiei o au serviciile pentru anul 2007 sem III 1,15%, fapt ce conduce la ideea că populaţia alocă un buget mai mare serviciilor , în schimbul consumului de produse .

Rata inflaţiei are un impact important asupra eforturilor de marketing ale bancii - o rată înaltă înseamnă o economie în dificultate şi prin urmare un potenţial de marketing scăzut. De asemenea, când veniturile nominale depăşesc rata inflaţiei are loc o creştere a veniturilor reale şi consumatorii îşi pot procura cantităţi sporite de servicii.

➢ SOMAJUL
[pic]Statistica oficială indică o reducere a numărului de şomeri. Potrivit acesteia, la începutul anului curent, în Republica Moldova erau 66,7 mii de şomeri. Acum un an această cifră era de circa 100 mii.
Şomajul afectează în mare parte bărbaţii (62,2%) şi persoanele din mediul urban (61,1%). Circa 70% din totalul şomerilor sunt persoane cu experienţă de muncă; 35,5% se află în şomaj de lungă durată (un an şi mai mult), iar 17,9% din ei sunt tineri, cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani.
Anul trecut, populaţia economic activă a Republicii Moldova alcătuia peste 1,3 milioane de persoane.
Acest lucru, poate demonstra faptul că în RM se poate de relizat mai multe lucruri, şi de ce nu să ne întoarcem cetăţenii înapoi acasă la familiile lor. SALARIUL MEDIU ANUAL REAL Salariul mediu lunar al unui lucrător din economia Republicii Moldova (întreprinderile cu un număr de 20 şi mai mulţi angajaţi) a constituit, în perioada ianuarie-septembrie 2007, 1.971 de lei (circa 120 USD), în creştere cu 22 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. De menţionat că, faţă de primele opt luni ale anului curent, în ianuarie-septembrie 2007, salariul mediu a crescut cu doar 1 la sută. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, salariul real a sporit cu doar 9 la sută. În sfera bugetară, salariul mediu a constituit 1.576 de lei, iar în sectorul real al economiei – 2.178 de lei. În acelaşi timp, remunerarea medie a unui salariat în luna septembrie a anului curent a fost de 2.130 de lei, cu 18 la sută mai mult faţă de luna septembrie 2006. În sfera bugetară, salariul mediu a constituit, în septembrie curent, 1.695 de lei, iar în sectorul real – 2.352 de lei. Cele mai mici salarii în luna septembrie le-au primit angajaţii din agricultură, care au fost remuneraţi, în medie, cu 1.278 de lei. De asemenea, salarii mai mici de media pe economie au avut angajaţii din învăţământ – 1.488 de lei şi cei din domeniul ocrotirii sănătăţii – 1.771 de lei. Salariul mediu în domeniul construcţiilor a constituit 3.434 de lei (puţin peste 200 de euro), iar cel mai mare salariu a fost înregistrat în domeniul financiar-bancar – 3.704 lei.
De la începutul anului curent, indicele preţurilor de consum a crescut cu peste 9 la sută. Salariul mediu în ianuarie 2008 a fost mai mic decât în decembrie 2007 cu 364 lei şi a constituit 2266 lei. Specialiştii explică acest lucru prin faptul că în luna decembrie de obicei se plătesc primele cu ocazia sărbătorilor de iarnă, transmite DECA-press.
În sfera bugetară, salariul mediu în ianuarie a fost de 1731 lei, mai mic cu 101 lei decât în decembrie, iar în sectorul real al economiei – de 2570 lei (mai mic cu 484 lei).
În sfera învăţământului, salariile s-au diminuat într-o lună de la 1528 până la 1495 lei, iar în sfera sănătăţii şi a protecţiei sociale – de la 2297 până la 1927 lei.
Cele mai mari salarii le au angajaţii din sectorul financiar-bancar – 5279 lei, dar şi acestea au fost cu mult mai mici decât în decembrie (7632 lei).

➢ REDEVENTELE SI DEPUNERILE BANESTI ALE PERSOANELOR FIZICE
| | | | |Situatia la 30 octombrie |
| |2004 |2005 |2006 | |
| | | | | 2006 | 2007 |
|Soldul depunerilor banesti ale |4811,9 |6999,9 |9363,8 |8410,2 |12362,8 |
|Persoanelor fizice-total | | | | | |
|In moneda nationala |2297,6 |3595,2 |4206,6 |3746,0 |6031,5 |
|In valuta straina |2514,3 |3404,7 |5157,2 |4664,2 |6331,3 |

Un fapt pozitiv pentru activitatea bancilor este faptul ca cresc in fiecare an depunerile banesti ale persoanelor fizice ,este important ca depunerile persoanelor fizice in anul 2007 fata fata de 2004, a crescut aproximativ de 3 ori. Asta se datoreaza in special redeventelor primate de peste hotare.

De exemplu mediul de afaceri a dus la urmatoarele rezultate ale bancii comerciale pentru anul 2006:

În anul 2006 dezvoltarea economiei naţionale a fost afectată de impactul negativ al unor factori ex-terni (dublarea preturilor la gaze, de la 80 USD până la 160 USD pentru 1000 m3 şi blocarea accesului exporturilor producţiei vinicole şi agricole pe piaţa Rusiei, printre acestea fiind, pe lângă vinuri, fructele, legumele şi produsele din carne) asupra anumitor indicatori macroeconomici şi sectoare economice cum ar fi: comerţul exterior, industria şi transporturile.Anul a început cu o serie de evenimente nefavorabile dezvoltării economiei naţionale, ale căror consecinţe negative se resimt şi în prezent.Impactul negativ al factorilor externi s-a manifestat îndeosebi prin încetinirea ritmurilor de creştere economică. Astfel, în anul 2006 creşterea PIB a constituit 4%, faţă de 6.5%, preconizate anterior. Redu-ceri esenţiale s-au înregistrat în domeniul fabricării vinurilor şi a băuturilor alcoolice distilate, producţiei agricole cu 4.6% şi exporturilor cu 3.6%.Rata cumulativă a inflaţiei în anul 2006 a atins nivelul de 14.1%, cea mai mare din ultimii cinci ani, prog-noza iniţială fiind de 9-10%. Gradul de dolarizare (depozite în valută străină/total depozite) a crescut de la 38.21% în 2005 până la 49.2% în 2006.Moneda naţionala s-a depreciat cu 0.57% în raport cu USD, iar transferurile masive prin sistemul bancar a valutei de către cetăţenii Moldovei de peste hotare au atins în anul 2006 cifra de 854.6 milioane USD. Soldul datoriei externe la situaţia din 31 decembrie 2006 a constituit 2482.07 milioane USD şi a sporit pe parcursul anului cu 19.3% faţă de anul 2005.Datoria Guvernului contractată de la BNM în decursul trimestrului IV s-a redus esenţial, la situaţia de la 31 decembrie 2006 a constituit 2492.2 milioane MDL şi s-a micşorat cu 4.5% faţă de finele anului 2005. La finele anului 2006 rezervele valutare constituiau 775 milioane USD, înregistrând un indice record datorită tranşei a doua a creditului FMI în mărime de 48.1 milioane USD, după majorarea împrumutului pentru Moldova în baza facilităţii PGRF de la 121 până la 167 milioane USD.Baza monetară s-a diminuat cu 7% şi constituia la finele anului 2006 6512 milioane MDL. Masa monetară în MDL (M2) a sporit cu 12.2%, inclusiv banii în circulaţie – cu 12.6%, depozitele în MDL – cu 11.7%. Masa monetara M3 (M2 plus depozitele în valută străină) a crescut cu 23.6%, constituind 19.6 miliarde MDL. Gradul de monetizare s-a majorat până la 46.6%, faţă de 42% în decembrie 2005.

În scopul reducerii presiunii masei monetare asupra nivelului preţurilor, BNM a efectuat operaţiuni de sterilizare, care au însumat în anul 2006 circa 9.81 miliarde MDL, depăşind sterilizările anului 2005 cu 13.6%.
[pic]

Totodată au avut loc şi evenimente cu influenţă pozitivă, printre progresele obţinute de Moldova fiind: consolidarea dialogului politic cu Uniunea Europeană (UE); realizări însemnate în implementarea acţiunilor prevăzute de Planul de Acţiuni Uniunea Europeana – Moldova; asigurarea unui control efi-cient la frontiera moldo-ucraineană datorită activităţii Misiunii de asistenţă a UE la frontiera (EUBAM); obţinerea sistemului de preferinţe comerciale GSP+; restabilirea relaţiilor cu organismele financiare internaţionale prin semnarea acordului de colaborare cu FMI şi a acordului multilateral de liber schimb al ţărilor din Europa Centrala şi de Sud-Est (CEFTA). Clubul creditorilor de la Paris a acceptat restructurarea unei părţi din datoriile externe, iar partenerii externi şi-au anunţat intenţia de a credita masiv economia moldovenească în următorii trei ani (1.2 miliarde USD), inclusiv cu surse nerambursabile.

Odată cu aderarea României la UE aceasta ar putea deveni sprijinul Moldovei în promovarea reformelor economice, în facilitarea accesului mărfurilor moldoveneşti pe pieţele europene etc. Moldova ar putea fi o eventuală ţintă pentru investitorii străini care vor căuta noi pieţe pentru migrarea de capital din ţările comunitare spre ţările din vecinătatea UE.

Activele bancare au sporit în anul 2006 cu 27 %, până la 22776.7 milioane MDL. Creşterea cea mai mare în structura activelor a constituit-o portofoliul de credite (net). La finele anului 2006 soldul creditelor în economie a crescut cu 37.8% faţă de sfârşitul anului 2005, constituind 13767.8 milioane MDL. Ponderea creditelor acordate în valută străină a ajuns la 38.2%.

Soldul depozitelor atrase de către bănci a atins nivelul de 14397.2 milioane MDL la finele anului 2006, fiind cu 27.9% superior celui de la sfârşitul anului 2005. În structura acestora au sporit, în special, depo-zitele persoanelor fizice - cu 34.1%, confirmând în continuare credibilitatea sistemului.

Ponderea activelor sistemului bancar în PIB în 2006 a alcătuit 51.7% faţă de 47.6% în anul 2005, a credi-telor în economia naţională – 31.2% faţă de 26.5% şi a depozitelor – 32.7% faţă de 29.9% în anul 2005.

În anul 2006 rata medie anuală a dobânzii la HVS a constituit 7.37%. La finele anului 2006, volumul HVS aflate în circulaţie a constituit 1774.7 milioane MDL, dintre care 76.9% revine HVS comercializate în cadrul licitaţiilor de plasare şi 23.1% - HV, convertite în obligaţiuni de stat din creditele acordate Guvernului.

[pic]

MEDIUL TEHNOLOGIC Mediul tehnologic în care operează bancaMAIB este alcătuit din numeroşi factori ce concură la realizarea serviciilor, precum : nivelul tehnic al utilajelor şi echipamentelor, calitatea tehnologiilor, activitatea de cercetare-dezvoltare, licenţe şi brevete înregistrate, capacitatea de creaţie-inovaţie-invenţie. Această componentă a macromediului implică firma atât ca beneficiar, cât şi ca furnizor, în principal, prin intermediul pieţei. Considerat, de regulă, factorul cu cel mai puternic impact asupra activităţilor umane, cunoaşterea mediului tehnologic prezintă o importanţă deosebită, deoarece creează modalităţi noi de satisfacere a nevoilor consumatorilor, permite identificarea unei cereri latente, ajută la descoperirea unor noi segmente de consumatori, modifică modelele cererii şi stilul de viaţă, poate modifica natura concurenţei într-o industrie şi amplifică eficienţa activităţilor de marketing, utilizând tehnici avansate. Cuprinzând ansamblul elementelor cu caracter tehnic şi tehnologic, cu impact asupra firmei, această categorie de factori îşi pune amprenta , în principal pe gradul de înzestrare tehnică şi pe ritmul modernizării produselor şi tehnologiilorGradul avansat de uzură a fondurilor fixe şi ritmul lent de înnoire a produselor şi tehnologiilor reclamă impulsionarea activităţii de cercetare-dezvoltare şi conceperea unor produse şi tehnologii cu parametrii calitativi şi economici superiori, concomitent cu retehnologizarea unor ramuri de activitate. În general, tehnologia reprezintă „cunoaşterea modului cum se realizează sarcinile şi obiectivele”, iar adesea, această cunoaştere este legată de cercetarea ştiinţifică. Evoluţia mediului tehnologic dobândeşte o exprimare concretă prin intermediul unor elemente specifice: invenţii şi inovaţii, mărirea şi orientarea fondurilor destinate cercetării, “explozia” produselor noi, perfecţionarea produselor tradiţionale, reglementări ce vizează eliminarea tehnologiilor poluante. Cutoateca mijlocele fixe nu am impact foarte major asupra produsului bancar totusi prin intermediul factorilor tehnologicii sevicilile bancii se perfectioneaza permanent pentru satisfacerea cerintelor concrete si reale ale societatii in intregime.
Tehnologia poate determina modul de satisfacere a diferitelor trebuinţe ale consumatorilor şi influenţează deciziile de marketing referitoare la noi servicii, promovare, distribuţie etc. bancile care nu se adaptează la noile tehnologii îşi pun în pericol existenţa pe termen lung, pierzând clientela în favoarea concurenţilor. În acelaşi timp tehnologiile avansate necesită pregătirea atât a personalului dar şi a consumatorilor care nu sunt întotdeauna receptivi. Tehnologiile noi fiind costisitoare de obicei, provocarea constă în a realiza producţie de masă şi desfacere maximă cât mai eficient. Tehnologia informaţională tinde să ocupe un rol important pe piaţă, in special pe piata bancara înzestrarea cu acest tip de tehnologie permite obţinerea unor rezultate mai bune în toate domeniile, iar pătrunderea telefoniei mobile, facilitează comunicarea între diverse firme sau agenţi. Distribuirea rapidă şi în timp optim este asigurată prin maşini şi utilaje performante, care contribuie la creşterea productivităţii pe ansamblu a societăţii. A obţine o informaţie în timp util, înseamnă că poţi să fii cu un pas în faţa celuilalt. Pe o piaţă cu concurenţă oligopolistă, acest lucru poate să fie un avantaj pe care, daca nu ştii când să-l fructifici, ieşi din joc.

3. MEDIUL NATURAL Resursele nu numai că nu mai sunt privite izolat de celelalte fenomene economice şi sociale, ci au început să fie luate în considerare la dimensiunile lor reale şi integrate într-un sistem împreună cu alte subsisteme, ca populaţia, investiţia de capital, poluarea, producţia de alimente, calitatea vieţii, toate fiind privite în evoluţia lor pe termen lung şi în intercondiţionarea lor reciprocă. Mediul natural deţine un rol din ce în ce mai important în perioada actuală în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor economice. Condiţiile naturale determină modul de localizare, de distribuţie în spaţiu a activităţilor unităţii economice, influenţând în mod nemijlocit obiectivul activităţii. Şi în cadrul mediului natural se înregistrează o serie de tendinţe, puse în evidenţă prin creşterea costului energiei şi implicaţiile legate de influenţa reliefului, a climei.

Republica Moldova este situate in partea de sud-est a Europei la 48’30lat nordica si 30’10 long. estica . Partea estica, sudica si nordica a Moldovei are frontiera cu Ucraina,iar partea vestica are frontiera cu Rominia. Relieful tarii este predominat de cimpie. Moldova se afla in medie la 147 m deasupra nivelului marii, max fiind de 430m. Clima este temperat continentala. Temperaturile medii sunt cuprinse intre -3,5’C in ianuarie si +21,4’C in iulie. Perioda calda dureaza circa 193 zile. Circulatia astmosferica se caracterizeaza prin deplasarea maselor de aer reci din zona Atlanticului spre est,si a aerului cald si umed din Marea Mediterana. Cele mai numeroase riscuri legate de regimul meteorologic pentru activitatile umane sint fluctuatiile de temperature, secetele fregvente. Resursele de apa ale Republicii Moldova se constituie din apele interioare , riurile de la hotar Nistru si Prut si rezervele de apa subterane. Regimul apelor de suprafata si freatice variaza in functie de anotimp. Reteaua hidrografica ocupa 2.7% din suprafata tarii si are o lungime totala de circa 16 mii km. Teritoriul Republicii Moldova e strabatut de aproximativ 3260 de riuri si riulete. Debitul mediul annual al riurilor interioare constiuie 1.14 km3 . Exista 57 lacuri naturale cu o suprafata totala de 62,2 km2 si circa 3000 lacuri de acumulare, precum si alte reserve artificiale de apa , cu o suprafata totala de 330 km2 . Potentialul disponibil este aproximativ de 1100m3/ locuitori pe an,ceea ce situiaza Republica Moldova printer tarile cu resurse de apa relative sarace. Stepa si semi stepa sunt forme predominante de vegetatie. Exista o mare varietate a faunei, desi in ultimul secol populatia unor specii sau micsorat considerabil. Printer bogatiile naturale ale subsolului se considera zacaminte de nisip, gips,granit,argila,ape minerale. Se intilnesc zacaminte de gaze naturale Ciobalaccia) si petrol (Valeni), dar acestea sunt nesemnificative. Suprafata fondului funciar al Republicii Moldova este de 33,8 mii km2. Sprafata ariilor protejate constituie 1,7% din teritoriul republicii, fiind una din cele mai mici din tarile Europene. Reteaua Nationala cuprinde 12 categorii de arii protejate: 5 rezervatii stiintifice (19,4 ha) , 130 de monumente ale naturii, 63 de rezervatii naturala, 41 de rezervatii peizagistice, multe monumente geologice, paleontologice, hidrologice, si altele.

4. MEDIUL CULTURAL

Ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile, tradiţiile, credinţele şi normele care guvernează statutul oamenilor în societate constituie mediul cultural. Aceste elemente formează comportamentul de cumpărare şi consum, delimitează segmentele de piaţă şi delimitează tipologiiile specifice ale cumpărătorilor. Mediul cultural contribuie la exprimarea exigenţei unei anumite pieţe, condiţionând atât felul produselor şi maniera distribuirii lor, cât şi conţinutul şi forma comunicaţiilor firmei cu piaţa, ale mesajelor transmise. Impactul mediului cultural asupra activităţii firmei este condiţionat de o serie de caracteristici: valorile culturale fundamentale rezistă în timp, fiecare cultură este compusă din culturi secundare, valorile culturale secundare se transformă în timp.
Particularităţile pieţei derivă şi din mentalităţile unor grupuri de persoane, saşi şi germani, care constituie o parte importantă a populaţiei. Tipul de comportament al acestora diferă prin cultura proprie, stilul de viaţă şi exigenţele specifice populaţiei germane-conservarea propriei culturi-: calitatea produselor, uşurinţa în achiziţionarea produselor sau serviciilor, respectarea tradiţiilor şi obiceiurilor. Toate aceste elemente contribuie la definirea prototipului de consumator, iar banca, pentru a avea o activitate eficientă, trebuie să ia în considerare şi aceste caracteristici ale grupurilor etnice. Religia şi naţionalitatea constituie elemente importante în conturarea profilului consumatorului, aspecte ce trebuie luate în considerare de către banca. Obiceiurile de consum şi personalitatea indivizilor este influenţată de tipul de religie, sărbătorile şi tradiţiile fiecărei etnii. Populaţia vizată de bancaeste constituită, în general de moldoveni, iar religia cu cea mai mare pondere este cea ortodoxă. ➢ nivelul educaţional -banca priveşte acestă influenţă prin două perspective: potenţial de instruire al personalului propriu şi nivelul de cunoştinţe al clienţilor. Această dublă ipostază a mediului cultural trebuie valorificată de firmă prin analiza şi impactul nivelului de instruire al populaţiei atât sub aspectul dinamicii în tinp, cât şi al importanţei acordate de aceştia. ➢ Clasa socialã Împãrţirea populaţiei în diferite segmente ţinând seama de factori culturali precum originea pãrinţilor, ocupaţie, educaţie, sursã de venituri defi-neşte structura claselor sociale. ➢ Cultura reprezintã un mod de viaţã care face posibilã diferenţierea unui grup de oameni de un altul. Cultura este un rezultat al învãţãrii şi se transmite de la o generaţie la alta. Acest mod de viaţã include anumite atitudini şi valori ca model de comporta-ment : esteticã, limbaj, religie, educaţie, structura de clasã, sau alte modele sociale. În cadrul unor largi arii culturale se pot deosebi arii mai restrânse care manifestã aspecte specifice în funcţie de vârsta, zonã geograficã, rasã, religie sau fundamente etnice. Din perspectivã de marketing, cultura determinã dorinţele ca o modalitate de exprimare a nevoilor. Diferenţele culturale studiate de-a lungul timpului sau de la o naţiune la alta se înscriu în preocupãrile complexe ale operatorilor de marketing. De altfel, necesitatea de adaptare a programelor de marke-ting la culturã este evidentã, şi totuşi se regãsesc numeroase greşeli de acest gen în eşecurile înregistrate de marketeri , în special pe arena internaţionalã a activitãţii lor. ➢ Grupul de referinţã Primul şi cel mai important grup de referinţã este familia. De fapt, mulţi oameni devin membri a douã familii - cea în care s-au nãscut şi cea pe care o întemeiazã prin cãsãtorie. Multe cumpãrãri efectuate de indivizi iau în considerare dorinţele şi gusturile membrilor familiei din care aceştia fac parte. Importanţa relativã a soţilor în procesul decizional de cumpãrare este un subiect abordat de numerose studii de specialitate. În figura nr…. sunt reprezentate influenţele relative exercitate de cei doi soţi în achiziţionarea diferitelor tipuri de produse. În situaţiile de autonomie, ambii soţi iau decizii individuale aproximativ de acelaşi numãr de ori. În situaţii sincratice, ambii soţi participã împreunã la luarea deciziilor de cumpãrare.
[pic]

Schimbarea rolului în familie duce automat şi la schimbãri în procesul decizional de cumpãrare. Douã tendinţe importante s-au evidenţiat în ultimele douã decenii, creşterea numãrului gospodãriilor formate dintr-un singur pãrinte şi copii, şi intrarea tot mai multor femei în rândul celor care muncesc. Deacea femeiile tot mai devin mai independente in luarea deciziilor chiar si privind plasarea banilor,contractarea de credite etc,din aceasta consideratie bancile trebuie sa puna accent in special pe acest segment de piata. ➢ Grupurile de apartenenţã sunt grupurile din care fac parte respectivii indivizi, aici se includ grupurile primare mici-familia, prietenii, colegii de serviciu-cu care oame-nii intrã în contact foarte des şi care influenţeazã într-o mare mãsurã comportamentul acestora. Grupurile secundare de apartenenţã include comunitatea parohialã, asociaţiile profesionale sau uniuni.

➢ modul de gestionare a timpului liber. Pe fondul general al creşterii duratei medii de viaţă, sporirea timpului liber cunoaşte o dinamică tot mai accentuată în zonele dezvoltate economic. Astfel, populaţia vizată are tendinţa ce a peterce timpul liber, în special în perioada weekend-ului, în zonele rustice, săli de fitness sau parcuri sau alte tipuri de activităţi. Petrecerea timpului liber reprezintă o variabilă importantă în stabilirea profilului consumatorilor, iar firma trebuie să-şi direcţioneze activităţile în aşa manieră încât să asigure sursele financiare pentru acest tip de comportament activ.

5. MEDIUL POLITICO-LEGISLATIV Mediul politic este format de structurile sociale ale societăţii, forţele politice ce acţionează şi de raporturile stabilite între acestea. Toate acestea determină un climat politic stabil sau mai puţin stabil cu influenţe directe asupra mediului de afaceri dintr-o regiune, ca şi gradul de intervenţie a statului în economie şi atitudinea generală a administraţiei faţă de viaţa economică a societăţii.
Mediul legislativ cuprinde ansamblul normelor juridice şi actelor normative care reglementează desfăşurarea activităţilor comerciale ale bancilor. Mediul juridic şi instituţional nu cuprinde doar legislaţia comercială internă, ci şi reglementările stabilite de organismele internaţionale abilitate. Activitatea bancii are la baza urmatoarele acte normative: i. “ Legea cu privire la institutiile financiare” 21 iulie 1995; ii. “ Lefea cu privire la BNM” 15 august 1995; iii. “ Regulament cu privire la autorizare bancilor” 15 august 1996; iv. “ Regulament cu privire la deschiderea filialelor de catre banci” 15 noiembrie 1996; v. “ Regulament cu privire la suficienta capitalului” vi. Instructiunea cu privire la emisia si inregistrarea de stat a obligatiunilor corporative, reguli cu privire la emisiunea si circulatia certificatel de deposit si a celor de economii; vii. “ Regulamentul cu privire la pozitia valutara deschisa a bancii” viii. Hotărîre privind aprobarea Regulamentului cu privire la condiţiile, modul de emisiune şi circulaţie a certificatelor bancare de depozit şi a cambiilor bancare Nr.94 din 31.03.2005 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.67-68/248 din 06.05.2005)

ix. Regulament privind modul de acordare de către Banca Naţională a Moldovei a creditelor overnight din 28.12.2000 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.14-15/62 din 08.02.2001)

x. Regulament cu privire la desfăşurarea licitaţiilor de refinanţare Nr.2/08 din 22.11.95 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.71-72/32 din 21.12.1995) . xi. Regulamentul cu privire la folosirea facilităţii de lombard între Banca Naţională a Moldovei şi băncile comerciale Nr.4/08 din 18.10.95 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.5-6/1 din 25.01.1996)

xii. Hotărîre cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de efectuare de către bănci a operaţiunilor cu cambii Nr.156 din 02.06.2000 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.78-80/257 din 08.07.2000)

xiii. Regulament cu privire la operaţiunile de piaţă deschisă ale Băncii Naţionale a Moldovei Nr.57 din 11.09.97 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.62/103 din 18.09.1997) xiv. Hotărîre privind aprobarea Regulamentului cu privire la clasificarea creditelor şi formarea reducerilor pentru pierderi la credite (fondul de risc) Nr.164 din 22.06.98 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.87-89/176 din 24.09.1998)

xv. Regulamentului cu privire la creditele expirate Nr.130 din 15.05.98 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.87-89/174 din 24.09.1998)

xvi. Regulament cu privire la creditele "mari" Nr.3/09 din 01.12.95 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.70/31 din 14.12.1995)

xvii. Regulamentului cu privire la activitatea de creditare a băncilor care operează în Republica Moldova Nr.153 din 25.12.97 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.8/24 din 30.01.1998 xviii. Instrucţiunea nr. 8/1001 privind ordinea de acordare a creditelor în valută străină Nr.8 din 02.02.96 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.11-12/14 din 22.02.1996)

xix. Regulament cu privire la acordarea de către băncile comerciale a creditelor de consorţiu din 03.02.95 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.38-39/11 din 14.07.1995)

xx. Regulament cu privire la acordarea creditelor de către bănci funcţionarilor săi Nr.33/09-01 din 18.09.96 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.64/81 din 03.10.1996)

xxi. Hotărîre privind aprobarea Regulamentului cu privire la dirijarea riscului ratei dobînzii Nr.249 din 22.09.99 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.109-111/192 din 07.10.1999 xxii. Instrucţiune cu privire la plasarea, circulaţia şi răscumpărarea hîrtiilor de valoare de stat în formă de înscrieri în conturi Nr.03/3-2/08207/8 din 20.01.95 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.65-66/82 din 10.10.1996)

xxiii. Regulamentului cu privire la investiţiile băncilor în active materiale pe termen lung Nr.384 din 23.12.1999 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.1-4/4 din 06.01.2000)

xxiv. Regulament cu privire la sistemul electronic de înscrieri în conturi ale hîrtiilor de valoare dematerializate Nr.9/08 din 02.02.96 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.26-27/29 din 02.05.1996) xxv. Instrucţiune cu privire la deschiderea conturilor în străinătate

Pornind de la premisa şi de la situaţia actuală, caracterizată printr-o gravă lipsă de credibilitate pe plan internaţional, la care au contribuit instabilitatea legislativă, birocraţia şi corupţia, Administraţia locală îşi propune ca obiectiv prioritar creşterea semnificativă a volumului investiţiilor străine în Republica Moldova, prin asigurarea unui climat investiţional de natură a încuraja şi atrage investitorii străini. În concluzie, monitorizarea tuturor factorilor de macromediu trebuie să aibă loc continuu, fiecare componentă a mediului de marketing nu trebuie ruptă din context, ci urmărită în interdependenţă cu toţi ceilalţi factori. Urmărirea evoluţiilor şi tendinţelor mediului de marketing este o sarcină dificilă, dar orice schimbare majoră a oricărui factor amintit poate avea un impact major asupra obiectivelor şi planurilor de marketing. Trebuie subliniat şi faptul că dacă toţi factorii mediului de marketing extern influenţează indirect activitatea pe care firma o desfăşoară, aceasta la rândul ei poate controla şi infuenţa doar un număr redus de factori.

ANALIZA MICROMEDIULUI BANCII MAIB Micromediul de marketing include factorii şi forţele cu acţiune imediată asupra întreprinderii, care influenţează direct succesul activităţii desfăşurate şi asupra cărora şi întreprinderea îşi exercită controlul într-o măsură mai mică sau mai mare: furnizorii , prestatorii de servicii, clienţii, concurenţii şi organismele publice. Ca sistem evoluţionist, bancileacţionează în desfăşurarea activităţii sale concomitent pe două pieţe: piaţa intrărilor şi piaţa ieşirilor. Pe primul tip de piaţă, bancaapare în calitate de cumpărător şi stabileşte legături în special cu furnizorii de mărfuri(bani), de forţă de muncă şi prestatorii de servicii. Pe piaţa ieşirilor, firma are calitatea de vânzător şi îşi valorifică produsele şi serviciile realizate, stabilind legături în principal cu clienţii. Şansele unei banciide a-şi îndeplini misiunea pe care şi-a asumat-o şi de a realiza obiectivele pe care şi le-a propus, potrivit misiunii, sunt sporite sau dimninuate, frecvent în măsură determinantă, de oportunităţile, respectiv ameninţările pe care le prezintă mediul ei de acţiune. Statutul de oportunitate sau de ameninţare pentru banci a unei schimbări produse în mediul ei nu depinde atât de natura schimbării, cât de capacitatea de reacţie a firmei de a o folosi profitabil sau, dimpotrivă, de a o percepe ca pe o ameninţare.
Prestatorii serviciilor de marketing reprezintă agenţii economici care ajută banca să-şi promoveze şi să-şi creeze imaginea serviciilor, dar şi a unităţii. Acest tip de legătură stabilită cu prestatorii, contribuie într-un mod hotărâtor atât la politica de promovare a produselor sale, câ şi la notorietatea şi imaginea activităţii firmei.

• INTERMEDIARII În ceea ce priveşte promovarea produselor, firmele prestatoare de servicii putem da exemplu: ✓ publicitate radio:Radio Sanatatea,Ruscae Radio,Kiss Fm,Hit FM,etc. ✓ publicitate TV: PRO TV Chisinau,Moldova 1,CTC,RTR,NTV,NIT,ORT. ✓ publicitate scrisă : Jurnal de Chisinau,timpul,Saptamina,Vremea. ✓ manifestaţii şi expoziţii : ✓ panouri şi afişe promoţionale: Varo etc. Selectarea şi colaborarea cu aceştia depinde de mesajul pe care firma doreşte să-l transmită, dar şi de impactul pe care îl are faţă de publicul ţintă. Spoturile publicitare, prin intermediul televiziunii, se difuzează în cazul în care firma achiziţionează şi comercializează un produs nou, unic pe piaţă. În general, colaborarea cu prestatorii de servicii publicitare se face într-un mod alternant, astfel încât firma să utilizeze raţional fiecare medie în parte atunci când este necesar. MAIB tine legaturi de corespondenta cu urmatoarele banci de peste hotare:

|AUSTRIA |Raiffeisen Zentralbank AG |Viena |
|BELGIA |Fortis Bank |Brusel |
|BELARUSIA |Priorbank |Minsc |
|GERMANIA |Commerzbank AG Deutsche Bank AG Dresdner Bank AG |Frankfut Frankfut Frankfut |
|ITALIA |Unicredito Italiano |Milano |
| |Banca Nazionale del Lavoro |Roma |
| |SanPaolo IMI |Turin |
|PORTUGALIA |Banco Comercial Portugues |Lisabona |
|ROMÂNIA |Raiffeisen Bank SA Banca Comerciala Romana |Bucureşti Bucureşti |
|RUSIA |Sberbank RF |Moscova Moscova Moscova |
| |Gazprombank | |
| |Vneshtorgbank | |
|SUA |Citibank NY |NewYork NewYork NewYork |
| |The Bank of New-York | |
| |American Express Bank | |
|UCRAINA |Privatbank |Dnepropetrovsc |

FURNIZORII:

Livrarea altor firme a necesarului de materii prime, materiale, energie, echipament tehnologic, forţă de muncă, resurse financiare şi informaţii se face de către producători şi prestatorii de servicii care se numesc furnizori. Deoarece furnizorii le oferă lucrurile de care au nevoie bancii pentru a-şi conduce propria afacere, ele trebuie să ia în calcul şi coeficientul de risc pe care şi-l asumă în raport cu fiecare furnizor. În anumite circumstanţe bancile pot fi vulnerabile în faţa puterii furnizorilor. MAIB are urmatorii furnizori: o UNION FENOSA- energie electrica o APA-CANAL-apa o TERMO-COM-energie termica o Moldova-gaz o Firme producatoare de : rechizite de birou,calculatoare,mobilier etc.

CONCURENTII Mediul înconjurător competiţional defineşte vecinătatea imediată a organizaţiei, fiind constituit din acele elemente – indivizi, grupuri sau alte organizaţii, ce o influenţează direct şi aupra cărora poate exercita o influenţă semnificativă. Concurenţii bancii constituie o verigă importantă ce-i permite să-şi optimizeze şi să-şi îmbunătăţească performanţele economice, în special indicatorii profitului. În cazul unei competiţii firma poate să-şi revizuiască performanţele întregii afaceri printr-o ofertă mai atractivă ca preţ şi calitate pentru consumatori. Sistemul relaţiilor de concurenţă poate fi considerat ansamblul raporturilor de interacţiune în care intră agenţii economici în lupta pentru asigurarea surselor de aprovizionare şi a pieţelor de desfacere. Deosebim urmatorii concurenti ai MAIB:

CLIENTII Cel mai important punct forte al unei afaceri este relatia continua cu clientul. S-ar comite o mare greseala daca cei ce vand s-ar concentra mai degraba asupra a ceea ce vor sa vanda, decat asupra a ceea ce clientii doresc sa cumpere. Piata poate fi impartita pe categorii de consumatori, sau, altfel spus, in diferite segmente de piata, in functie de anumite criterii, cum ar fi: varsta, sexul, localizarea in spatiu, ocupatia sau locul de munca, venitul, activitatile de petrecere a timpului liber, modul de folosire a produselor.

[pic]
-----------------------
Factorii tehnologici

Factorii naturali

Factorii politic- legislativivve

Factorii naturali

Factorii internatio-nali

Factorii economici

Factorii demografici

[pic]

AUTONOMIE îmbrãcãmintea soţului
-bãuturi alcoolice
-obiecte de uz casnic
-automobil

Sotia domina
Imbracamintea sociei
Hainelor copiilor

Sotul domina
Asigurare pe viata
Alte asigurari