Free Essay

Pozitia Finantelor Publice in Romania

In:

Submitted By DanielMischie
Words 12001
Pages 49
CONSILIUL FISCAL

POZIłIA FINANłELOR PUBLICE IN ROMÂNIA – COMPARAłII INTERNAłIONALE –

11 August 2010

1

Cuprins
I. Veniturile bugetare ……………………………...…..................................3 II. Cheltuieli bugetare ……… …………………………....……........………37 III. Deficitul bugetar …………………….........…........................................68 IV. Datoria publică ...................................................................................72 V. Plata taxelor de către companii…….…………………………………..80 VI. Consolidarea fiscală şi creşterea economică sustenabilă………..85 VII. Concluzii – posibile soluŃii ...............................................................88

2

I. Veniturile bugetare

3

40 35 30 25 20 15 10 5 0

România: Venituri totale ale bugetului general consolidat (BGC*) % în PIB
33,8 3,2 32,5 3,6 33,0 4,5 32,0 3,8 32,3 4,5 32,3 3,8 33,1 4,0 33,5 4,0 32,1 3,6 32,1 4,1

30,6

28,9

28,5

28,1

27,7

28,5

29,2

29,5

28,5

28,0

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

venituri fiscale (inclusiv contribuŃii sociale) *) metodologie ESA 95

venituri nefiscale

4

10
47,8 7,9

15

20

25

30

35

40

45

50

55

60

65

0
SE % în PIB DK FI
42,7 10,5 4,5 48,3 3,6 48,3 4,9 47,7 4,2 46,6 7,8 6,7 43,8 44,7 42,8 42,4 38,5 39,1 38,7 40,4 36,0 37,9 35,9 35,8 35,4 34,3 48,7 6,7

5
55,7 55,4 53,2

*) metodologie ESA 95 AT BE FR IT NL ► HU ► SI DE ► EE LU PT MT CY ► CZ GB ► PL GR ► BG ES ► LT IE ► SK ► LV RO 46,3 45,8
5,7 44,4 3,8 44,3 7,6

43,6
3,7 41,6 5,7 41,6 4,7 40,5 4,9 40,3 5,9 40,3 35,9 4,3 40,2

venituri fiscale (inclusiv contribuŃii sociale)
31,6 31,9 30,6 31,7 29,3 29,0 29,0 26,4 28,0 5,7 37,4 5,0 36,9 6,2

36,9
3,0 34,7 4,8 34,1 5,2 34,1 5,0 34,0 7,5

Veniturile totale ale BGC* în statele membre UE – anul 2009 –

venituri nefiscale

34,0
4,1 32,1

– Ultimul loc la venituri totale, penultimul loc la venituri fiscale în UE27 şi NSM10 – Locul 23 la venituri nefiscale în UE27 şi ultima poziŃie în grupul NSM10
EU27 EA
36,6 37,5 5,6 42,2 5,1 42,7

5

România: Venituri fiscale ale BGC*
% în PIB
30,6 28,9 28,5 28,5 29,2 29,5 28,5

35 30 25 20 15

28,1

27,7

28,0

11,4 11,2 11,1 9,9 9,7 10,3

10,3

10,5

10,1

10,4

12,2

11,3

11,6

12,3

11,7

12,9

12,8

12,3

11,7

11,0

10 5 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 impozite directe *) metodologie ESA 95 impozite indirecte contribuŃii sociale

7,0

6,4

5,8

6,0

6,4

5,3

6,0

6,7

6,7

6,6

6

10

20

30

40

50

60

0

*) metodologie ESA 95 DK % în PIB SE BE
15,3 12,7 9,7 16,3 14,6 10,8 9,8 9,0 11,9 13,9 7,6 15,7 9,2 13,9 13,0 14,2 15,0 11,6 11,9 11,9 14,3 16,3 12,6 17,1 13,0 15,4 14,7 12,1 13,4 8,6 13,7 7,6 13,6 14,1 13,4 13,0 14,8 18,3 14,6 16,5 12,6 16,8 17,0 18,9 11,9 30,1 16,7 1,9 48,7

Veniturile fiscale (inclusiv contribuŃii sociale) ale BGC* în state membre UE – în 2009 –

– – – –
47,8 44,7 43,8 42,8 42,7 42,4 40,4 39,1 38,7 38,5 37,9 36,0 35,9 35,9 35,8 CY ► CZ GR ES ► PL ► BG ► LT ► SK IE RO ► LV
11,2 7,5 8,0 9,6 7,4 6,0 6,0 6,0 10,3 6,6 7,1 11,4 11,1 8,7 12,8 16,6 11,3 10,3 11,0 11,0 10,6 15,0 15,4 12,8 13,4 11,3 8,0 12,0 12,8 7,6 10,4 8,8 9,3

AT FR FI IT DE ► HU ► SI NL LU ► EE GB PT MT

impozite directe impozite indirecte 35,4 34,3 31,9 31,7 31,6 30,6 29,3 29,0 29,0 28,0 26,4 contribuŃii sociale

Penultima poziŃie pe total (aceeaşi poziŃie în grupul NSM10) PoziŃia 24 la impozite directe şi 7 în grupul NSM10 PoziŃia 24 la impozite indirecte şi 8 în grupul NSM10 PoziŃia 21 la contribuŃii sociale şi 8 în grupul NSM10
EU27 EA
11,2 11,3 13,2 13,4 12,2 12,0

36,6 36,8

7

România: Impozite directe*
% în PIB
8
7,0 6,7 6,4 5,8 6,0
0,4

7 6 5

6,7
0,7

6,4
0,4

6,6
0,4

6,0 5,3
0,3 0,2

0,5

2,9

4 3 2

2,8 2,4

3,0

3,6

3,6

3,7

2,7

3,1

2,7

2,8

1 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

2,6

2,4

2,5

2007

2008

2009

impozite directe *) metodologie ESA 95

plătite de întreprinderi

plătite de gospodării

alte impozite directe

8

6.5

Rata implicită de taxare a veniturilor gospodăriilor cota de impozitare progresivaveniturile din capital) de impozitare (exclusiv de la 18% la 40% 16% cota unica *

6.0

5.5

5.0

4.5

4.0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
* veniturile bugetare din impozit pe venit raportate la compensaŃia salariaŃilor din conturile naŃionale

– Scădere în 2005 – impactul imediat al cotei unice – Creştere până în 2007 - creşterea gradului de conformare poate fi insa si rezultatul reducerii cotelor de CAS din acea perioada – Plafonare în 2008 – stimulentul fiscal rezultat din introducerea cotei unice trebuia însoŃit de creşterea penalităŃilor pentru evaziunea fiscală

9

Efectul de conformare - CAS şi cotă unică
60.0 55.0 55.0 52.5 49.0 49.0 46.3 45.0 44.5 41.8 6.42 40.0 6.36 5.0 5.5 6.0 55.0 6.5

50.0

35.0

5.47 5.31 5.07 5.14 4.5 4.35 26.1 26.9 26.9 28.9 27.1 4.29

30.0

28.1 26.4

26.2

25.0 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

4.0

Rata implicită de taxare a remunerării salariaŃilor (axa din dreapta)

cota agregată contribuŃii sociale (CAS, şomaj, CASS)

Rata implicită de taxare contribuŃii sociale

10

Rata implicită de taxare a profiturilor* cota de impozitare de 25% (38% pana in 2000) 5.50 cota unica de impozitare de 16%

5.00

4.50

4.00

3.50

3.00 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

* veniturile bugetare din impozit pe profit raportate la excedentul brut din exploatare din conturile naŃionale

– Scădere în 2005 – impactul imediat al cotei unice, urmată de creştere până în 2007 – Nu există date pentru 2008 pentru excedentul brut din exploatare
11

10

15

20

25

30

35

0 SE FI
13,9 12,7
3,0 2,3 16,3

5 % în PIB
14,3
2,7

17,0

GB BE IT MT LU AT NL
9,7 4,3
6,1 2,1 11,9

15,7 15,3 14,6

*) metodologie ESA
12,6 10,4 6,9
7,0 4,2 2,7

13,9 13,9

8,5 10,8
1,9 12,7

plătite de gospodării
5,4

CY DE IE ► HU FR ES PT ► SI GR ► EE ► CZ ► PL ► LV RO ► BG ► LT ► SK
7,2 6,1 6,0 5,1 5,7 3,7 4,7 5,6 7,6 7,5 7,2
2,4

11,2
0,7 10,8

9,9

10,3

2,2 9,8 2,0 9,7 2,4 9,6 3,0 2,3 2,9

9,2 9,0 8,0
1,9 7,6 3,7 2,3

Impozite directe* în statele membre UE – în 2009 –

plătite de întreprinderi alte impozite directe

7,5 7,4
1,5 7,1

3,7 2,5 3,1 2,7

6,6 6,0
4,1 1,8 6,0 2,9 3,0

6,0

– PoziŃia 23 pe total şi poziŃia 7 în grupul NSM10 – PoziŃia 23 la impozite plătite de gospodării (7 în grupul NSM10) şi poziŃia 13 la impozite directe plătite de întreprinderi (4 în grupul NSM10)
EA EU26*
8,1 7,5
3,1 2,9

11,4 10,5

DK

27,6

2,4 30,1

12

45.0

Rata implicită de taxare* aferentă impozitării veniturilor gospodăriilor în 2008 (exclusiv veniturile din capital)

40.0

35.0

30.0

25.0 42.8 24.4

20.0

15.0 24.0 23.7 22.7 18.1

17.5

10.0

16.1

15.9

15.7

15.0

13.8

13.6

13.5

13.2

13.0

12.7

11.5

11.0

10.0

9.9

8.8

7.4

5.0

9.4

7.1

6.2

0.0 HU GR CY FR LU NL PL SI FI EU27 UK DK DE ES BE SE EE SK IE LV RO MT BG CZ AT PT LT IT

* Calculată ca raport între încasările din impozitul pe venitul gospodăriilor (ajustat cu veniturile din capital) (ESA95) şi remunerarea salariaŃilor (conturi naŃionale)



PoziŃia 27 la rata implicită de taxare aferentă impozitării veniturilor gospodăriilor (exclusiv veniturile din capital) (10 în grupul NSM10)

6.0

15.3

13

Rate legale vs. Rate implicite de taxare aferente impozitării veniturilor gospodăriilor în 2008 (exclusiv veniturile din capital)
17

HU*

15

Rata implicită de taxare (pp.)

LT LV
13

PL*

EE
11

CZ
9

BG
7

SK RO

5 8 13 18 23 28 33

Rata legală de taxare (pp.)
* HU şi PL aveau sisteme progresive de taxare în 2008 (două tranşe de venit în cazul (două tranş HU - 18% şi 36%, trei tranşe de venit în cazul PL - 19%,30% şi 40%) tranş 14

20.0

Rata implicită de taxare* aferentă impozitelor directe plătite de întreprinderi (2008)

18.0

16.0

14.0

12.0

10.0 18.1 8.0 15.7 12.0 6.0

11.2

10.6

10.6

10.4

9.8

9.3

9.2

8.9

8.2

7.6

7.2

6.8

6.8

4.0

7.8

6.7

6.1

6.1

6.0

5.7

5.5

5.3

5.2

0.0 CY NL PL EU27 FI DK SI ES GB SE BE SK EE RO* BG HU GR MT DE LV CZ LU FR IE PT AT LT IT

* Calculată ca raport între încasările din impozitele directe plătite de întreprinderi (ESA95) şi excedentul brut de exploatare (conturi naŃionale). Pentru România cifra raportata este cea aferenta anului 2007 datorită lipsei datelor privind EBE pe 2008

– PoziŃia 24 la rata implicită de taxare aferentă impozitelor directe plătite de întreprinderi (9 în grupul NSM10) 15

2.8

2.0

4.4

8.3

Rate legale vs. rate implicite de taxare aferente impozitelor directe plătite de întreprinderi în 2008
10 CZ 9

Rata implicită de taxare (pp.)

8 BG 7

LV

SI SK LT HU

6 RO* 5 PL EE 4

3 8 10 12 14 16 18 20 22

Rata legală de taxare (pp.)
*Pt. RO datele raportate sunt aferente anului 2007 16

România: Impozite indirecte*
14 % în PIB
12,9 12,2 12,3 11,3
0,6 0,5

12,8 12,3
0,6 0,7

12

11,6
0,6

11,7
0,6

0,5

11,7
0,8

1,0

0,5

1,0

1,2

0,6 2,8

11,0

2,2

10

1,3 1,6 3,5 2,6 2,8

1,0 3,3 3,6 3,1

0,6 2,5

4,2

8

3,0

6

4
6,5 6,2

7,1

7,2

8,1 6,7

7,9

8,2

7,9 6,8

2

0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

TVA alte impozite pe produs (incl. taxe vamale) alte impozite indirecte *) metodologie ESA 95

accize şi impozite pe consum alte impozite asupra producŃiei

17

10

12

14

16

18

20

22

24

0 SE 9,7 9,2

2

4

6

8

18,9 % în PIB 16,7 16,6 16,3 15,0 15,0 14,8 14,6

*) metodologie ESA
DK ► BG ► HU 8,4 9,0 9,9 6,5 7,9 8,4 7,9 5,6 8,5 7,2 7,3 6,9 7,3 7,0 NL LU GB ► CZ ► LT GR IE RO ► LV ► SK ES 4,0 6,2 5,7 7,0 7,2 6,3 6,5 6,8 5,8 6,5 4,7 8,0 4,9 5,9 5,6 5,7 5,3 4,9 5,7 5,9 4,4 4,2 4,9 4,5 4,2 4,8 3,8 6,4 5,9 6,7 8,3 5,1 6,0 7,9 ► EE CY FR AT ► SI MT IT FI PT ► PL BE DE 10,3 6,3 10,2 6,4

– – –
TVA 11,9 11,9 11,6 11,4 11,3 11,1 11,0 11,0 10,6 10,3 8,7 alte impozite indirecte 14,3 14,2 13,6 13,4 13,0 12,8 12,6 12,6

Impozite indirecte* în state membre UE – în 2009 –

PoziŃia 24 pe total impozite indirecte şi 8 în grupul NSM10 PoziŃia 18 la încasări din TVA şi 8 în grupul NSM10 PoziŃia 25 la încasări din alte impozite indirecte şi 8 în grupul NSM10
EU27 EA 7,4 7,4 5,8 5,8

13,2 13,3

18

10.0

15.0

20.0

25.0

0.0

5.0


DK SE LU EE 17.0 15.8 15.8 15.5 15.3 15.1 14.6 14.4 13.8 13.2 13.1 12.5 12.2 11.8 PL FR SK RO PT LT LV IT GB GR ES 11.2 10.8 10.8 10.7 10.5 9.4 9.3 8.7 8.6 7.1 HU BG FI SI NL AT CY CZ IE BE DE MT 18.6 20.0 20.8

* Calculată ca raport între încasările din TVA şi consumul privat
EU27 13.2

PoziŃia 20 în cadrul UE27 şi 8 în grupul NSM10
19

Rata implicită a TVA* (2009)

Rata legală vs. rata implicită a TVA, 2009
18
EE

17 16 15
BG HU*

SI CZ

Rata implicită a TVA

14 13 12 11 10 9 8 17 18

PL

SK LT RO

LV

19

20

21

22

23

Rata legală a TVA * În cazul HU este reprezentată rata legală medie la nivelul anului 2009 (20%, 25% de la 1 iulie 2009)

20

România: Venituri din contribuŃii sociale
% din PIB

12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0

11,4 0,3

11,2 0,3

11,1 0,5 9,9 0,6 10,3 9,7 0,9 0,8 3,0 3,0 3,3 3,3 10,3 0,8 10,5 1,0 10,1 0,9 10,4 1,0

60

3,0

55

3,8 4,2 3,1

3,2

3,3

50

45
8,1 7,1 6,5 6,2 5,9 6,4 6,3 6,2 6,0 6,1

40

35
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

platite de angajator alte venituri de natura contribuŃiilor sociale

platite de angajat cota agregată contribuŃii sociale (CAS, şomaj, CASS) - scala din dreapta

21

EvoluŃia cotelor de contribuŃii sociale
% din fondul de salarii

2001* CAS - angajator - angajat Şomaj - angajator - angajat CASS - angajator - angajat TOTAL - angajator - angajat 35,0 23,3 11,7 6,0 5,0 1,0 14,0 7,0 7,0 55,0 35,3 19,7

2002 35,0 23,3 11,7 6,0 5,0 1,0 14,0 7,0 7,0 55,0 35,3 19,7

2003 34,5 25,0 9,5 4,5 3,5 1,0 13,5 7,0 6,5 52,5 35,5 17,0

2004 31,5 22,0 9,5 4,0 3,0 1,0 13,5 7,0 6,5 49,0 32,0 17,0

2005 31,5 22,0 9,5 4,0 3,0 1,0 13,5 7,0 6,5 49,0 32,0 17,0

2006 29,3 19,8 9,5 3,5 2,5 1,0 13,5 7,0 6,5 46,3 29,3 17,0

2007 29,0 19,5 9,5 3,0 2,0 1,0 12,5 6,0 6,5 44,5 27,5 17,0

2008 28,9 19,4 9,5 1,5 1,0 0,5 11,5 5,5 6,0 41,8 25,8 16,0

2009 31,3 20,8 10,5 1,0 0,5 0,5 10,7 5,2 5,5 43,0 26,5 16,5

*) În anul 2000 s-a adoptat o nouă legislaŃie privind asigurările sociale (Legea nr. 19/2000), aplicabilă din aprilie 2001
22

Ratele de contribuŃii la asigurările sociale în Ńările UE10, %, 2009
ContribuŃii la asigurările sociale Angajator Pensii Angajat Total Angajator Şomaj Angajat Total Angajator Sănătate Angajat Total Angajator Altele Angajat Total Angajator Total Angajat Total 5 6 11 3 1.5 4.5 32 17 49 Ungaria 24 9.5 33.5 Slovacia 14 4 18 1 1 2 10 4 14 10.2 4.4 14.6 35.2 13.4 48.6 România 20.8 10.5 31.3 0.5 0.5 1 5.2 5.5 10.7 1.35 0 1.35 27.85 16.5 44.35 Polonia 9.76 9.76 19.52 na na na 0 9 9 8.76 3.95 8.45 14.26 22.71 41.23 1 3 6 9 3.4 0.3 3.7 30.7 9.3 40 Lituania 23.3 3 26.3 1 Slovenia 8.85 15.5 24.35 0.06 0.14 0.2 7.09 6.36 13.45 0.1 0.1 0.2 16.1 22.1 38.2 Cehia 21.5 6.5 28 1.2 0 1.2 9 4.5 13.5 5.96 0 3.3 26 6.5 35.16 Letonia na na na na na na na na na na na na 24.09 9 33.09 33 Estonia na na na na na na na na na na na na 33 Bulgaria 10 8 18 0.6 0.4 1 0 8 8 2.1 1.4 3.5 12.7 17.8 30.5

Sursa: Comisia Europeană, 2010 23

Rata implicită de taxare aferentă încasărilor totale din contribuŃii sociale (3)
60 50 40 30 20 10 0 -10 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 variaŃie remunerarea angajaŃilor (conturi naŃionale) variatie încasări contribuŃii sociale rata implicită a contribuŃiilor sociale (contribuŃii sociale pe remunerarea angajaŃilor) variaŃie % PIB nominal cota agregată contribuŃii sociale (CAS, şomaj, CASS)

55,0

55,0

52,5 49,0 49,0 46,3 44,5 41,8 43,0

27,1

28,1

26,4

26,1

26,2

26,9

26,9

25,7 24,8

– Conformare încă redusă a contribuabililor la achitarea CAS, chiar în condiŃiile relaxării semnificative a taxării în domeniu – evaziune fiscală ridicată – În 2009 – creşterea evaziunii fiscale

24

ContribuŃii de asigurări sociale* în state membre UE - în 2009 % în PIB 22 17,1 20 18
3,1

18,3

16,8

16,5

15,4

15,4

14,7

13,7

13,4

13,4

16
4,1

14,1

13,0

12,8

12,8

12,1

11,9

0,5

3,1

3,5

12
4,4 6,3 6,1

2,8

10,4

2,1 1,5

0,7

11,3

14

12,0

2,7 0,8

2,6

3,1

3,7

8,8

8,8

1,9

2,8

8,0

7,6

7,6

3,0

0,4

5,3

3,3

2,5

12,55

3,8

4,6

2,3

8
11,11 9,69 9,47 8,64 8,63 9,22 9,49

0,3

0,9

0,5

6 4 2 0

8,48

8,57

8,00

3,2

2,7

2,1 2,1

2,8

3,8

6,90

6,77

6,84

6,33

6,07

6,13

7,02

7,27

3,2

3,4

10

1,0

8,6

7,9

2,6

4,3

2,0

9,3

3,0

1,9 0,9 1,1

1,8 2,1

12,6

12,8

4,0 3,8 3,5 1,7

13,0

5,84

5,07

4,94

4,68

4,75

4,54

4,79

2,32

2,78

0,9

► HU

► SI

EU26*

► CZ

► LT

► BG

► EE

► SK

► PL

► LV

plătite de angajator *) metodologie ESA 95

plătite de angajat

alte venituri de natura contribuŃiilor sociale

– – –

PoziŃia 20 la contribuŃii totale (8 în grupul NSM10) PoziŃia 16 la cele plătite de angajator (8 în grupul NSM10) PoziŃia 12 la cele plătite de angajat (3 în grupul NSM10)

DK 1,0

IT

RO

CY

NL

AT

PT

FI

GR

DE

GB

MT

FR

BE

ES

LU

SE

IE

EA

1,9

25

Rata implicită de taxare aferentă contribuŃiilor sociale* în 2009
40.0 35.0

30.0

25.0

20.0 35.3 34.8 34.7 33.6 33.5 33.0 32.4

31.7

28.5

28.3

28.3

27.5

15.0

30.8

26.4

26.3

25.7

25.6

24.9

24.8

21.7

21.0

18.7

17.8

17.3

10.0

19.7

5.0 3.3 0.0 GR CZ FR DE SK IT AT BE PL HU SI NL ES LT PT EE LU FI RO SE BG CY LV IE MT GB DK

* Calculată ca raport între contribuŃiile sociale încasate (ESA95) şi remunerarea salariaŃilor (conturi naŃionale)

– PoziŃia 19 la rata implicită de taxare aferentă contribuŃiilor sociale (8 în grupul NSM10)
26

15.5

Rate legale vs. rate implicite de taxare aferente contribuŃiilor sociale în NSM10 (2009)
35.0

Rata implicită de taxare (pp.)

33.0 31.0 29.0 27.0 25.0 23.0 21.0 19.0 17.0 15.0 30 32 34

CZ SK PL SI EE LT RO HU

BG LV

36

38

40

42

44

46

48

50
27

Rata legală de taxare (pp.)

10

20

30

40

50

60

0

– –
DK 48,2 47,1 SE BE 44,3 43,1 42,8 42,8 42,8 40,4 6,9 12,2 6,8 19,3 14,1 15,9 18,8 10,0 13,9 MT ► PL ► BG ES GR ► EE ► LT IE ► SK ► LV RO 8,4 11,3 11,8 11,4 10,7 10,3 10,5 11,2 12,9 18,0 16,7 14,0 17,7 14,9 11,2 12,3 14,4 11,6 15,4 9,6 13,1 10,2 12,6 8,1 6,6 10,2 11,0 8,5 5,4 8,6 7,3 4,8 39,3 39,2 39,1 37,3 37,3 36,7 36,1 35,6 34,5 34,3 33,3 33,1 32,6 2,6 32,2 4,0 30,3 7,4 6,5 29,3 29,1 4,0 28,9 5,2 28,0 FI AT FR IT ► HU 14,5 10,6 15,9 12,0 13,3 10,6 12,7 10,8 20,3 11,1 21,8 20,8 DE CY NL ► SI UK PT ► CZ LU 5,1 9,8 21,6 11,4 10,7 22,6 9,8 11,7 23,9 7,3 12,9 23,0 7,3 10,7 23,6 10,0 12,9 28,5 5,7

– –
% în PIB
15,5 25,7 7,1

impozitarea consumului impozitarea muncii impozitarea capitalului
EU27 EA 12,0 11,6 17,5 17,6 7,5 8,5 37,0 37,6

Venituri fiscale clasificate conform obiectului impozitării în Ńările membre UE în anul 2008

România se află pe ultimul loc în UE sub aspectul veniturilor fiscale Impozitarea consumului, România este pe locul 16 în apropierea mediei UE27 şi pe locul 7 în grupul NSM10 Impozitarea muncii – locul 23 la nivelul UE şi pe poziŃia 9 în rândul NSM10 28 În privinŃa capitalului – locul 22 si 5 la nivelul grupului NSM10

Venituri din impozitarea muncii în Ńările membre UE în anul 2008
35 % în PIB
28,5 25,7

30

23,9

23,6

23,0

21,8

21,6

25

22,6

20,8

20,3

19,3

18,8

17,7

12,1

16,7

20

15,9

15,4

14,9

9,7

14,4

14,1

12,0

14,0

13,4

11,4

13,1

8,4

9,8

5,9

11,6

7,2

11,2

12,7

12,3

11,1

15
20,3

12,3

5,9

10,2

9,0 7,1

17,5 6,5 8,3 10,0 7,1 5,4 7,2 5,4 4,8 7,8 5,0 8,0 6,0 9,6 6,7 5,9 5,7 6,0 6,2 3,9 5,0 3,3 5,0

12,6

12,7

12,2

10,8

9,0

8,4

8,9

7,8

6,5

4,9

6,1

4,3

0 SE

DK 0,5

IT

► HU

► SI

RO

CY

FI

NL

2,8

► CZ

► BG

► EE

► SK

EU27

AT

PT

► LT

GR

► PL

DE

► LV

MT

UK

FR

BE

ES

LU

IE

impozite plătite de angajatori

impozite plătite de angajaŃi

impozite aferente persoanelor neincluse în populaŃia ocupat ă

– –

După criteriul impozitarea muncii, România se află pe locul 23 în UE şi pe poziŃia 9 în grupul NSM10 Partea cea mai substanŃială rămâne contribuŃia angajatorilor (locul 17 la nivelul UE, respectiv locul 7 între NSM10), în timp ce la contribuŃia angajaŃilor ocupă locul 25 în UE, respectiv locul 9 la nivelul NSM10
29

EA

7,1

5

9,4

10,1

10,3

11,4

9,6

10

7,0

9,1

17,6

Venituri din impozitarea capitalului în Ńările membre UE în anul 2008
% în PIB
12,7

14

12,2

11,0

12
2,6

11,4

10,2

10,0

2,5

10

5,6

1,8

9,8 8,6

8,5

2,7

3,7

8,1

7,4

7,4

7,3

4,5

1,9

7,2

6,8

2,7

6,8

0,7 6,6

0,7 6,5

2,5

1,0

1,3

2,2

1,7

1,0

5,7

1,9

2,9

5,2

5,1

0,9 4,8

6
9,6 9,2 8,9

1,4

1,1

5,4

1,0

0,8 4,1

7,5

7,1

4

1,3

6,6

0,5 2,6 0,6 5,6 6,4

6,3

6,4

6,0

5,9

5,9

5,6

5,3

5,2

5,6

5,8

4,9

5,8

4,3

4,3

4,3

4,2

3,3

3,5

2

3,8

3,9

4,0

0 CY IT ► HU ► SI RO FI NL ► CZ ► BG ► SK ► EE EU27 MT PT AT ► PL ► LV ► LT UK LU IE GR BE FR ES DK DE SE EA

impozite pe veniturile din capital

impozite pe stocul de capital (avere)

– România ocupă locul 22 în UE şi locul 5 în grupul NSM10 – La impozitarea veniturilor din capital –locul 22 în UE şi pe poziŃia 5 în grupul NSM10 – La impozitul pe stocul de capital (averea) ne aflăm pe locul 20 în UE cu numai 1% din PIB (53% din media UE 27) şi pe poziŃia 5 în rândul NSM10 (aproximativ la nivelul mediei grupului)

2,0

1,9

2,1

8

7,3

7,5

8,5

30

Venituri nefiscale în România
1. Venituri din proprietăŃile statului:
Vărsăminte din profitul societăŃilor comerciale cu capital de stat Vărsăminte din veniturile nete ale BNR Venituri din concesiuni şi închirieri (redevenŃe miniere şi petroliere) Venituri din dividende aferent participaŃiilor statului Dobânzi Chirii

2.

Venituri din vânzări de bunuri şi servicii (taxe consulare, metrologie, mediu, eliberări permise şi certificate, amenzi, penalităŃi şi confiscări) Intrări de fonduri europene
31

3.

România: Venituri nefiscale ale BGC*
% în PIB 5,0 4,5 4,0 3,5 3,0 2,5
4,5 4,5 3,8 3,8 4,0 4,0 3,6 4,1

2,0
3,6

1,5 1,0 0,5 0,0

3,2

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

*) metodologie ESA 95

32

Veniturile nefiscale ale BGC* în state membre UE - în 2009 % în PIB
12

10

8

6
10,5 7,9

7,6

7,5

4

7,8

6,7

6,7

6,2

5,9

5,7

5,7

5,7

5,2

5,0

5,0

4,9

4,9

4,8

4,7

4,5

4,3

4,2

4,1

3,8

3,6

0 ► HU ► SI CY FI IT RO NL ► CZ ► BG ► EE ► SK EU27 PT ► LT GR MT AT IE ► PL SE ► LV DK FR GB LU BE ES DE EA

*) metodologie ESA 95

– Venituri nefiscale: locul 23 în UE (73% din media UE27) şi ultimul în grupul NSM10 (69,5% din media acestor Ńări)
33

3,0

2

3,7

5,6

5,7

Taxele de mediu în România – energie, transport, poluare şi exploatare resurse naturale, % din PIB
4.5 4.0 3.5 3.0 2.5 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0 Energie Transport Poluare/resurse naturale

19 95 19 96 19 97 19 98 19 99 20 00 20 01 20 02 20 03 20 04 20 05 20 06 20 07 20 08
– Locul 25 în EU27 şi 9 în NSM10
34

Rata implicită de taxare (RIT) – taxe de mediu – energie*
RIT nominală
350 300
200

RIT în termeni reali
(deflatată cu deflatorul cererii finale, preŃurile anului 2000)
250

250 200 150 100 50 0 DK IT MT NL UK SE LU DE FR IE PT AT SI ES CY CZ PL FI EL HU BE BG SK EE LT LV RO
50 0

Media UE27

Media UE27

150 100

* Calculată ca raport între veniturile bugetare din taxe pe energie (exprimate în euro) şi consumul final de energie (exprimat în tone de petrol echivalent)

DK MT DE SE NL IT UK LU FR IE AT PT CZ SI ES FI CY PL EL HU BE SK LT BG EE LV RO

35

Ratele legale de taxare – comparaŃii cu alte Ńări (2010)
Tara Austria Belgium Bulgaria Croatia Cyprus Czech Republic Denmark Estonia France Germany Greece Hungary Ireland Italy Latvia Lithuania Luxembourg Malta Netherlands Poland Portugal Romania Serbia Slovakia Slovenia Spain Sweden Impozit pe profit 25% 34% 10% 20% 10% 19% 25% 21% 33% 29.8% (average) 22/25% 16% 13% 31% 15% 15% 30% 35% 20/25.5% 19% 25% 16% 10% 19% 21% 25-30% 26% Impozit pe venit 21-50% 25-50% 10% 15-45% 0-30% 15% 0-63% 21% 21% (social charges) 0-45% 0-40% 18% and 36% 0-41% 23-43% 26% 0-15% 6-38.95% 0-35% 0-52% 0%, 18, 32% (or optional 19% flat rate for self-employed) 10.5-40% 16% 12-20% 19% 16-41% 0-42% 28.89%-59.09% TVA standard 20% 21% 20% 23% 15% 20% 25% 20% 20% 19% 19% 25% 21% 20% 21% 21% 15% 18% 19% 22% 21% 24% 18% 19% 8.5/20% 18% 25%
36

II. Cheltuielile bugetare

37

România: Cheltuieli totale ale BGC*
45 40 35 30 25 9,4 20 15 10 5 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 7,9 8,3 7,6 7,1 6,7 6,2 7,0 6,4 6,2 10,6 8,5 8,2 8,1 8,7 9,1 9,3 10,0

% în PIB 40,4 38,5 36,0
3,9 3,1 3,5 3,6 3,0

35,0

33,5

33,5

35,3 33,5

36,0

37,6
5,4 5,6

3,9

5,1

5,7 6,3 6,5

10,5

10,3

9,6

9,5

9,5

9,6

9,6

9,8

11,0

13,5

asistenŃă socială subvenŃii alte cheltuieli *) metodologie ESA 95

cheltuieli de personal dobânzi

cheltuieli cu bunuri şi servicii cheltuieli de capital

38

DK
18,8 19,3 2,7 3,8 3,2 4,3 3,5 4,3 2,8 5,2 8,2 4,7 13,7 12,4 12,6 11,2 17,4 27,6 12,1 6,1 6,5 7,6 6,0 7,3 4,7 5,4 4,0 4,6 6,2 3,8 7,7 3,0 10,1

SE
20,8 15,4 14,9 13,2 12,8 11,3 9,8 12,0 10,0 13,4 4,6 6,1 3,8 5,4 11,0 22,0 26,2 26,5 22,8 25,4 17,1 23,1 22,2 20,6 19,5 20,0 10,5

10
58,2 56,5 55,6 55,3 54,3 51,9 51,8 51,7 51,6 51,0 50,4 49,9 49,8 48,4 47,5

20

30

40

50

60

70

0

% din PIB

FI FR BE IT AT GB NL PT GR ► SI ► HU IE DE CY ► CZ ES ► EE ► PL MT ► LT ► LV LU ► SK ► BG RO
13,8 19,9 17,5 16,1 17,0 14,2 17,0 13,0 21,9 19,4 14,1 13,5 9,7 10,6

*) metodologie ESA 95 asistenŃă socială cheltuieli cu bunuri şi servicii (consum intermediar) alte transferuri curente dobânzi
15,6 8,1 11,8 12,9 10,2 14,5 12,7 11,9 7,1 7,9 3,6 7,8 5,3 6,4 6,3 5,6 6,6 5,8 7,7 5,6 6,3 5,7 4,9 6,4 5,9 5,4 6,3 3,1 4,5 4,9 5,0 3,9 5,3 5,4

46,4 46,1 45,9 45,4 44,5 44,3 43,0 42,9 42,4 40,8 40,7 40,4

Structura şi nivelul cheltuielilor totale în BGC* în Ńările UE - în 2009 -

remunerarea angajaŃilor din sectorul public subvenŃii cheltuieli de capital

EU27 EA

19,5 21,2

11,9 11,7

6,7 5,9

4,7 4,5

48,4 49,2

– Aşa cum se află pe penultimul loc în ceea ce priveşte veniturile fiscale şi ultimul loc la venituri bugetare totale, România se plasează pe ultimul loc în cadrul UE cu 40,4% din PIB şi la cheltuielile publice (82% din media UE27) şi pe ultima poziŃie în grupul NSM10, la 85% din media acestora
39

România: Cheltuieli de personal ale BGC*

% în PIB; mld. EUR
16

14 12

cheltuieli de personal (% în PIB) cheltuieli de personal (mld. EUR)
11,6

14,0 12,3 10,6 10,0

10 8 7,9 8,3 8,5 8,7 8,2 8,1 7,0

9,1 8,9

9,3

6 4 3,8 3,2 4,1 4,3

5,0

2 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

*) metodologie ESA 95

– Cheltuielile de personal au crescut foarte rapid, atât ca urmare a sporirii numărului angajaŃilor publici, cât şi a creşterii rapide a salariilor acestora (+150% în 2008 faŃă de 2004, comparativ cu +100% în sectorul privat)
40

Remunerarea angajaŃilor din sectorul public în UE* - în 2009 % în PIB 25

20

15

10

19,3 15,6

15,4

14,9

14,5

13,7

13,2

12,9

12,8

12,7

12,6

12,4

12,1

12,0

11,9

11,8

11,9 8,1 7,9 7,8 7,3

11,3

11,2

10,6

10,2

10,0

9,8

5

0 CY IT ► HU FI ► SI RO NL ► CZ ► BG ► EE EU27 MT PT ► LT FR GR AT IE ► PL DK SE BE GB ► LV ES LU ► SK DE EA

*) metodologie ESA 95

– În clasamentul Ńărilor UE, România este pe locul 19 (10,6% din PIB; 90% din media UE27 şi pe locul 6 cu 98% din media NSM10)
41

9,7

11,7

Ponderea remunerării salariaŃilor în venituri bugetare (2009)
45.0

40.0

35.0

30.0

25.0

37.3

20.0

38.6

35.9

35.5

35.1

34.9

34.0

33.6

33.0

32.9

29.7

28.2

28.0

27.7

27.7

27.3

26.5

26.4

15.0

29.6

24.5

24.2

22.9

21.6

20.2

20.1

5.0

0.0 CY LT MT IE LV DK ES GR RO PT GB EE SI FI FR SE PL BE BG HU IT SK NL AT CZ LU DE

– România este pe locul 9 în UE27 şi pe locul 3 în NSM10
42

16.6

10.0

19.0

Raportul salariu mediu sector bugetar – salariu mediu sector privat
140 120 101 100 80 60 40 20 0 RO RO RO RO RO RO RO 03 04 05 06 07 08 09 LV BG HU LT 08 08 08 08 CZ PL SK 07 08 08
43

132 116 108

127

132

126 119 118 113 108 106

101 86

Total posturi ocupate în instituŃii şi autorităŃi publice
1 600
1 360 1 281 1 233 1 399 1 380 1 358

1 400

405

mii persoane, sfârşit de perioadă

1 000

377

361

395

382

1 200

389

InstituŃii autofinaŃate şi instituŃii subvenŃionate din bugetul de stat şi bugetele locale

Alte instituŃii (CNPAS, CNASS, ANOFM)

800
644 633 595 617 620

557

520

524

400

348

339

345

294

292

293

294

0 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 mai 2010

287

314

336

200

516

520

600

InstituŃii finanŃate integral de la bugetele locale

Institutii finantate integral din bugetul de stat

44

Numărul angajaŃilor din sectorul public mii persoane, sfârşit de an 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 mai 2010 1 Institutii finantate integral din bugetul de stat InstituŃii finanŃate integral de la bugetele locale, din care: - aparatul consiliilor locale şi alte instituŃii locale - personal în învăŃământul preuniversitar de stat Alte instituŃii (CNPAS, CNASS, ANOFM) TOTAL posturi din instituŃii şi autoritati publice, excluzând instituŃiile subvenŃionate din bugetul de stat şi bugetele locale şi instituŃii finanŃate din venituri proprii InstituŃii autofinaŃate şi instituŃii subvenŃionate din bugetul de stat şi bugetele locale TOTAL posturi din instituŃii şi autorităŃi publice 294 292 293 294 287 314 336 339 348 345

2=3+4 3 4 5

520 173 348 12

516 172 344 13

524 181 344 12

520 181 340 11

557 221 336 13

595 259 336 11

617 280 338 12

644 311 333 11

633 307 325 11

620 299 321 11

6=1+2+5

827

821

829

826

856

921

965

994

991

975

7

na

na

na

na

377

361

395

405

389

382

8=6+7

na

na

na

na 1 233 1 281 1 360 1 399 1 380

1 358

45

România: Cheltuieli cu asistenŃă socială ale BGC*
% în PIB
16 14 12
10,5 10,3 9,6
1,3 0,9 0,5

13,5
1,3

11,0 9,5
1,1

10 8 6 4 2 0 2000 2001
8,3 8,9

9,5
0,7

9,6
0,6

9,6
0,7

9,8
1,2

1,2

11,8 8,6 8,3 8,6 9,6 8,5 8,3

7,9

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

cheltuieli cu pensiile *) metodologie ESA 95

alte cheltuieli de asistenŃă socială

ajutoare de şomaj

Structura şi nivelul cheltuielilor de asistenŃă socială ale BGC* în UE - în 2009 % în PIB
26,5

30

27,6

26,2

25,4 23,1

22,2

22,0

21,9

25

22,8

20,8

20,6

20,0

19,9

19,5

19,4

17,5

17,4

9,9

17,1

17,0

13,5

17,0

6,8

20

9,0

18,8

14,2

9,1

7,5

16,1

14,2

14,1

13,8

1,3 13,5

12,4

8,7

19,5 13,0 6,3 6,0 10,1 8,8 3,5 6,1 8,1 11,8 3,6 8,8 10,2 9,9 9,0 5,5 7,5 7,7

16,8

11,9

12,6

11,5

15

7,8

10
15,4 14,2 15,2 11,8 11,9 13,0 10,9 11,1

8,3

5,1

8,9

9,1

6,8

7,5

7,6

5,0

6,8

0 ► HU MT NL ► CZ EU27 FI ► SI AT IT GB IE CY ► LV GR ► BG ► SK ► PL ► LT DE BE SE DK ES ► EE FR RO EA PT LU

cheltuieli cu pensiile *) metodologie ESA 95

alte cheltuieli de asistenŃă socială

ajutoare de şomaj

asistenŃă socială GR şi GB

– După criteriul privind asistenŃa socială, România ocupă penultimul loc în UE şi aceeaşi poziŃie în cadrul grupului NSM10 – La cheltuielile cu pensiile, România se situează pe locul 6 din 25 de Ńări ale UE şi pe locul 1 între NSM10

4,8

8,4

5

10,2

9,7

9,6

9,7

21,2

47

Ponderea ch. cu pensiile în venituri bugetare (2009)
45.0

40.0

35.0

30.0

25.0 40.5

36.8

20.0

32.6

32.2

29.5

26.6

26.5

26.3

15.0

28.6

25.2

24.9

24.6

24.5

22.5

22.1

21.3

20.8

20.6

20.2

19.6

16.2

10.0

18.6

15.9

14.9

12.2

12.0 CY

5.0

0.0 PL DE ES SK EE BE SE GR* GB** RO MT HU BG DK CZ FR AT PT NL LV LU LT IE SI IT FI

– România este pe locul 2 în UE27 şi pe locul 1 în NSM10 * Pt. GR calculele sunt făcute la nivelul anului 2008 ** Pt GB calculele sunt făcute la nivelul anului 2007
48

10.8

Dinamica şi structura pensionarilor din România mii persoane 2001 I. Pensionari BASS din care: 1. limită de varstă 2. pensie anticipată SUBTOTAL I (1+2) 3. pensie de invaliditate 4. pensie de urmaş SUBTOTAL II (3+4) II. Pensionari plătiŃi din bugetul de stat - pensionari agricultori (la bugetul de stat din 2005) - pensionari IOVR - pensionari apărare, siguranŃă naŃională şi ordine publică 4 426 3 112 10 3 122 657 647 1 304 1 885 1 767 33 86 2002 4 535 3 116 68 3 184 702 650 1 351 1 807 1 677 30 100 2003 4 570 3 072 102 3 174 746 650 1 396 1 705 1 572 27 107 2004 4 597 3 052 118 3 169 785 642 1 427 1 609 1 473 24 111 2005 4 611 3 036 125 3 161 823 627 1 450 1 431 1 292 21 119 2006 4 633 3 028 131 3 159 860 614 1 474 1 174 1 006 18 150 2007 4 644 3 038 128 3 166 877 601 1 477 1 101 932 16 153 2008 4 666 3 069 123 3 191 887 588 1 474 1 035 866 14 155 2009 4 719 3 117 121 3 239 903 577 1 481 969 799 11 159

TOTAL (I+II)

6 311 6 342 6 275 6 205 6 042 5 807 5 745 5 701 5 689

49

Numărul şi structura pensionarilor BASS
5 000 4 500 4 000 3 500 mii persoane 3 000
3 116 3 072

4 426
647

4 535
650

4 570
650

4 597
642

4 611
627

4 633
614

4 644
601

4 666
588

4 719
577

2 500 2 000 1 500 1 000
3 112

877

0 2001 2002 2003 2004 2005 2006 limita de vârstă

657

702

746

785

823

860

2007

2008 pensie de urmaş

886

2009

pensie de invaliditate

pensie anticipată

903

500

3 052

3 036

3 028

3 038

3 067

3 116

50

Structura pensionarilor BASS procente 100 13,2 14,3 14,2 90 80 70 60 50 40 30 20 1,5 14,8 10 0 15,5 2,2 16,3 2,6 17,1 2,7 17,8 2,8 18,6 2,8 18,9 2,6 19,0 2,6 19,1 70,3 68,7 67,2 66,4 65,8 65,3 65,4 14,6 14,0 13,6 12,9 12,6 12,2

65,8

2001

2002 -pensie de invaliditate

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

-pensie anticipată

-limita de vârstă

-pensie de urmaş

66,1

51

Salarii vs. pensii şi pensionari vs. salariaŃi
55 49.7 50 45 40 35 30 25 1991 1994 1997 2000 2003 2006 2009 43.8 37.3 34.4 33.0 83.7 85 60 Ratio between average monthly pension and net average monthly wage in the economy (% ) Ratio between the number of employees and the number of pensioners (% , RHS)
52

210 185 160 135 110

Raportul dintre punctul de pensie şi salariul mediu brut
2 000 1 800 1 600 1 400 1 200 1 000
826 967
35,0 35,0

RON
40,1 37,9 35,6 33,5
34,5 31,5

%
1 889 1 742
35,0 30,6 29,0
31,5

45 40 35 30 25 20

37,9

1 410 30,1
29,0 28,9 31,3

1 150 29,3

800 600
428 545

674

717 610 424

15 10 5 0

400 200 0 2001 2002 2003
172 207 240

276

296

333

2004

2005

2006

2007

2008

2009

valoarea punctului de pensie punct de pensie/salariu mediu brut

salariu mediu brut total economie cota CAS (scala din dreapta)

53

Raportul dintre punctul de pensie şi salariul mediu brut
50 45
40,1

% 44,1

40 35 30 25

37,9 35,6 33,5 30,6 30,1 35,0 29,0

37,9

27,4 23,6 20,4 22,6

27,2 18,9

23,6 17,4

20 15 10 5 0 2001

15,9

15,4

17,0 12,7 6,9

22,6

8,4

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008 variaŃie punct de pensie

2009

punct de pensie/salariu mediu brut

variaŃie salariu mediu brut

54

Raportul dintre veniturile şi cheltuielile BASS
10 9 8 7 6 5 20 4 6,7 3 2 1 0 2001 2002 2003 2004 2005* 2006 2007 2008 2009 cheltuieli de asistenŃa socială BASS punct de pensie/salariu mediu brut (scala din dreapta) încasări contribuŃii sociale BASS cota CAS (scala din dreapta)

% în PIB

%

45 40 35

38,0

37,9 35,6 33,5 35,0 31,5 29,3 31,5 30,6 29,0 30,1 29,0

37,9

35,0

35,0

34,5

28,9

31,3 30 25

8,1 6,7 5,8 6,0 6,0 6,0 6,4 5,8 6,0 6,0 5,2 5,9 5,9 6,4 6,3 6,7 15 10 5 0

5,4

* Din anul 2005 pensiile agricultorilor sunt suportate din bugetul de stat, conform Legii nr. 352/2004

55

100

200

300

400

500

600

700

800

900

0 (lei) Până la 40 46 - 50 56 - 60 66 - 70 76 - 80 86 - 90 96 - 100 111 - 120 131 - 140 151 - 160 171 - 180 191 - 200 211 - 220 231 - 240 251 - 260 271 - 280 291 - 300 326 - 350 376 - 400 451 - 500 601 - 700 801 - 900 1001 - 1500 1694 - 1836 2001 - 2500 3001 - 3500 4001 - 4500 peste 5000 mii persoane

DistribuŃia pensionarilor BASS în funcŃie de cuantumul pensiei în luna aprilie 2010

56

Structura subvenŃiilor din BGC
În cheltuielile cu subvenŃiile sunt incluse:
SubvenŃii pe produse SubvenŃii pe activităŃi SubvenŃii pentru acoperirea diferenŃelor de preŃ şi tarif (inclusiv energie termică) SubvenŃii pentru susŃinerea transportului feroviar public de calatori SubvenŃii pentru transportul de călători cu metroul AcŃiuni de ecologizare SubvenŃii pentru dobânzi la credite bancare SubvenŃii pentru completarea primelor de asigurare pentru factorii de risc din agricultură SusŃinerea exportului, a mediului de afaceri şi a tranzacŃiilor internaŃionale SusŃinerea infrastructurii de transport Sprijinirea producătorilor agricoli Programe de conservare sau de închidere a minelor ProtecŃie socială în sectorul minier Alte subvenŃii
57

România: SubvenŃii ale BGC*
% în PIB 2,0 1,8 1,6 1,4 1,2 1,0
1,8 1,8 1,6 1,4 1,3 1,5 1,5 1,4 1,1 1,0

0,8 0,6 0,4 0,2 0,0 2000 *) metodologie ESA 2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

58

Cheltuielile cu subvenŃiile din BGC* în Ńările UE - în 2009 4,0 3,5 3,0 2,5 2,0 1,5 1,0 0,5 0,0 IT ► HU ► SI RO CY NL FI ► CZ ► BG ► SK ► EE EU27 AT PT MT ► LT FR LU IE ► PL ► LV GR DK BE SE DE ES GB EA % în PIB

3,68 2,59

2,24

2,16

2,10

1,65

1,65

1,63

1,60

1,51

1,45

1,43

1,36

1,43 0,79 0,70 0,65 0,54 0,52

1,11

1,10

1,02

0,99

0,99

0,95

*) metodologie ESA 95

– După criteriul cheltuielilor cu subvenŃiile, România ocupă locul 16 din media UE27 şi poziŃia 4 în grupul NSM10, respectiv 77% din media UE27 şi 87% din media NSM10
59

0,89

1,32

România: Cheltuieli cu bunuri şi servicii ale BGC*
% în PIB 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 *) metodologie ESA 95

9,4 7,6

7,1

6,7

7,0 6,2 6,4 6,2

6,5

6,3

60

Cheltuielile cu bunuri şi servicii în BGC* ale Ńărilor UE - în 2009 % în PIB 16 14 12 10 8 13,39 10,50 6 4 2 0 IT ► HU ► SI RO CY FI NL ► CZ ► BG ► EE ► SK EU27 ► LT MT PT GR FR AT IE ► PL GB SE DK ► LV ES DE BE LU EA 11,04

10,10

8,21

7,74

7,60

7,08

6,57

6,48

6,44

6,31

6,30

6,13

6,10

6,00

6,70 3,82 3,57

5,81

5,73

5,60

5,57

5,44

5,34

4,73

4,66

*) metodologie ESA 95

– După criteriul cheltuielilor cu bunuri şi servicii, România ocupă poziŃia 12 în UE (94% din media UE27) şi 7 în grupul NSM10 (97% din media acestor state)
61

4,64

5,87

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

0.0 GB LV FI RO SE DK EE NL IE BG LT ES GR HU CZ SK MT PL SI CY IT FR PT DE AT LU BE 16.3 15.7 15.6 14.9 14.6 13.9 13.1 11.4 11.2 10.7 9.6 8.6 7.9 16.6 16.6 16.7 16.8 17.5 17.6 17.7 17.7 18.2 18.8 19.7 20.8 33.3 20.8

5.0

– România este pe locul 4 în UE27 şi pe locul 2 în NSM10

Ponderea consumului intermediar în venituri bugetare (2009)

62

România: Cheltuieli de capital ale BGC*
6 % în PIB

5

4

3
5,1

5,7

5,6

5,4

2

3,9 3,1 3,5

3,6 3,0

3,9

1

0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

*) metodologie ESA 95

63

Repartizarea cheltuielilor de capital pe bugete
100% 90%
32,4 32,1 41,1 51,2 51,1 61,2

80% 70% 60% 50% 40% 30%
12,3 17,4 14,1

20,3

26,6

38,2 20,9 11,2 9,9 4,9 10,1 2,9

14,1 20,5

20% 10% 0% 2004 alte bugete
17,7

12,4

24,5

16,0

7,7 3,0

12,9 9,6 2,9

2005

2006

2007 CNADNR

2008 buget de stat

2009 bugete locale

instituŃi autofinanŃate (integral sau parŃial)

64

Cheltuielile de capital din BGC* ale Ńărilor UE - în 2009 % în PIB 9 8 7 6 5 7,7 6,4 4 3 2 1 0 CY IT ► HU ► SI RO NL FI ► CZ ► BG ► EE EU27 ► LT PT GR ► PL GB ► LV MT ES FR AT IE LU SE ► SK BE DE DK EA

6,3

6,2

5,9

5,4

5,4

5,4

5,3

5,2

5,0

4,9

4,9

4,6

4,7 3,5 3,2 3,1 3,0 2,8 2,7

4,5

4,3

4,3

4,0

3,9

3,8

*) metodologie ESA 95

– După criteriul cheltuielilor de capital, România ocupa poziŃia 6 în UE27 şi locul 4 în grupul NSM10
65

3,8

4,5

RelaŃia financiară cu UE mil. EUR

1. Fonduri UE alocate României între 2007-2013, conform Programului de convergenŃă din februarie 2010 2007 2. Venituri ale României de la UE din fonduri post-aderare 3. Procent de absorbŃie (2/1) Procent de absorbŃie cumulat 1,9 -

34 805 2008 4,2 2009 3,2 9,3 mil. EUR

663,1 1 432,0 1 129,9

2007 PlăŃi ale României către Comisia Europeană Venituri ale României de la UE din fonduri post-aderare, din care: - SubvenŃii de la bugetul UE - Transferuri curente plătite de bugetul UE statului român - Transferuri curente plătite de bugetul UE sectorului neguvernamental - Transferuri de capital plătite de bugetul UE statului român - Transferuri de capital plătite de bugetul UE sectorului neguvernamental Sold (beneficiar net „+”, plătitor net „-”) Memo: Încasări nete din fonduri de pre-aderare

2008

2009

TOTAL 2007-2009 3 680,8 3 225,0 703,4 1 508,1 na na na -455,9 2 382,5

1 144,6 1 222,3 1 314,0 663,1 1 432,0 1 129,9 7,4 473,4 22,0 32,1 128,2 -481,5 978,2 122,3 478,5 37,0 158,8 635,4 209,8 817,3 573,7 556,1 na na na -184,1 587,0

66

AbsorbŃia fondurilor de coeziune (FEDR, FSE etc.) ale UE pe domenii
Allocations from EU (EUR bn, 2007 Jun 2010) 1.70 1.97 2.04 1.22 1.53 0.13 0.08 8.67 EU allocations in approved Effective paym ents to final beneficiaries (% of total EU contracts ( % of total EU allocations) allocations) 79.7 19.8 64.5 10.9 19.2 1.9 46.1 12.6 82.4 8.3 36.3 3.0 50.7 3.3 56.9 10.1

Regional development Environment Transport Economic competitiveness Human capital Administrative capacity Technical assistance TOTAL

67

III. Deficitul bugetar

68

Deficitul structural – concept
Nivelul deficitului bugetar este puternic influenŃat de poziŃia economiei în raport cu ciclul economic
Un deficit redus poate ascunde dezechilibre serioase ale poziŃiei fiscale, în măsura în care se datorează unor creşteri de venituri bugetare obŃinute pe fondul supraîncălzirii economiei

Determinarea deficitului structural implică ajustarea ciclică a veniturilor bugetare, eliminându-se componenta generată de excesul/deficitul de cerere Rezultatul ajustării oferă o măsură a sustenabililităŃii/ nesustenabilităŃii nivelului total al cheltuielilor publice Analiza dinamicii deficitului structural în corelaŃie cu poziŃia economiei faŃă de ciclul economic permite evaluarea măsurii în care politica fiscală acŃionează ca stabilizator, ori dimpotrivă, în sensul exacerbării dezechilibrelor
69

Deficit BGC efectiv şi deficit structural
2000 0 -1 -2 -3
-3,2 -2,6 -3,5 -4,0 -4,7 -4,1 -3,2 -1,6 -2,0 -2,2 -1,5 -0,8 -1,2 -1,3 -1,5 -0,7 -1,2 -0,8 -1,4 -2,2 -2,5 -2,9 -3,1 -4,0 -4,8 -5,4

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009 9

7

5

-4 -5 -6 -7

3

1

-1
-7,4 -7,5 -8,3

-8 -9 -10
-8,5

-3

% din PIB sold (metodologie naŃională) sold structural impuls fiscal (scala din dreapta) sold (ESA 95) exces de cerere (scala din dreapta)

% în PIB

-5

70

Soldurile BGC* în statele membre UE - în 2009 1 -1
-2,4

% în PIB

-6,1

-6,1

-5,9

-5,5

-5,3

-5,2

-4,0

-5 -7 -9 -11 -13 -15 -17
-14,3 -13,5 -11,4 -11,2 -9,4 -8,3 -7,6 -7,1

-3,9

-3,8

-3,5

-3,3

-2,8

-3

-1,7

-0,8

-0,7

-6,2

-8,9

-8,9

-6,8

► HU

MT

► CZ

► SI

► LV

EU27

NL

IT

AT

GB

CY

IE

FI

GR

► BG

► PL

► LT

► SK

► EE

DE

DK

ES

BE

sold primar *) metodologie ESA

RO

FR

cheltuieli cu dobânzile

– România ocupă, după criteriul deficitului bugetar, poziŃia 8 în cadrul UE27 (+33% faŃă de media UE27) şi locul 3 în NSM10 (+36% peste media acestora)

SE

EA

PT

LU

-6,4

71

IV. Datoria publică

72

România: Datoria publică* internă şi externă
30 % în PIB

25

20

9,8 6,9

8,7 6,1 5,3 12,0

15
4,7 2,6

10
15,6 16,0 16,1 15,4 13,5 11,0 9,8

4,0

5,7

5

11,7 8,6 7,6

0 2000 2001 2002 2003 2004 externă *) metodologie ESA 95 2005 2006 internă 2007 2008 2009

73

România: Structura datoriei publice în funcŃie de moneda de denominare
30

% în PIB

25 2,7 20 9,8 15 4,7 10 4,6 6,3 8,2 9,6 9,1 8,1 5 6,2 8,1 7,6 9,2 6,9 4,1 0 2000 2001 2002 2003 2004 în valută (EUR) 2005 2006 2007 2008 2009 4,5 3,0 2,7 4,3 5,6 5,9 3,5 2,3 2,1 11,9 9,7 7,7 5,2 11,8

5,7

în monedă naŃională *) metodologie ESA 95

în valută (altele decât EUR)

– În privinŃa monedei de denominare, ponderea cea mai ridicată este ocupată de finanŃarea în euro (11,8% din PIB în 2009, faŃă de 6,2% în 2006), componenta în lei crescând şi aceasta substanŃial (9,2% din PIB în 2009, de la 2,7% în 2006)

74

România: Structura datoriei publice pe scadenŃe
30

% în PIB

25
4,4 6,2 5,4 2,8 3,0

20

4,5

15

1,0

1,2

1,6

2,5 18,3

10

21,3 18,0 18,7 18,7 15,7 14,8 11,2 10,9 10,8

5

0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

pe termen lung *) metodologie ESA 95

pe termen scurt



Creşterea datoriei pe termen scurt în 2009 faŃă de 2008 (5,4% din PIB faŃă de 2,5%)
75

România: Structura datoriei publice pe maturităŃi reziduale
30

% în PIB

25

20 6,7

12,1

10,9 10,6

10,1

15 9,5 5,9 10 7,4 6,4 5,7 5,0 5 9,8 6,2 0 2000 2001 2002 2003 2004 7,6 5,2 4,2 1,5 2005 5,0 3,0 1,4 2006 1,6 2007 2,7 2008 2009 4,9 3,8 7,6 9,4 6,0 8,0 6,8 6,0

maturitate de până la 1 an *) metodologie ESA 95

maturitate între 1 şi 5 ani

maturitate peste 5 ani

– Creşterea de trei ori ca procent în PIB a datoriei scadente peste un an şi aproape dublarea celei cu maturităŃi între unu şi cinci ani

76

100

120

140

20

40

60

80

0

IT

115,8

% în PIB

GR BE
► HU

22,7 92,4 55,1 43,6 44,5 57,5 36,8
4,9

115,1 96,8 78,3 77,5 76,8 73,2

*) metodologie ESA
41,7 34,7 33,0 19,3 36,4 64,2 68,1 13,9 52,6 46,0 43,3 23,5 22,8 19,1 36,5 29,5 SE DK 24,8
► LV 11,6 ► SI

internă
FR PT DE MT GB AT IE NL CY ES
► PL

69,1

66,5 64,0 60,9 56,2 53,2 51,0

18,0 17,6 32,7 30,4 31,9

Datoria publică* internă şi externă în Ńările UE

externă
FI 7,5 24,5 17,4 18,5

44,0 12,9 42,3 16,7 41,5 36,1 35,9

total

► SK ► CZ

25,4 24,9
► LT 8,7

10,3 35,7 10,4 35,4 20,6 RO 29,3 12,0 11,7 23,7
► BG 6,5 8,3 14,8

LU 12,0
► EE

14,5 7,2

– Din perspectiva datoriei publice, România ocupă locul 24 în rândul Ńărilor UE27 (43% din media UE27) şi poziŃia 8 în grupul NSM10 (68% din media acestora)
EU27 EA 23,2 19,5 28,7 31,6 54,9 56,2

77

România: Cheltuieli cu dobânzi ale BGC*
4,5 4,0 3,5 3,0 2,5 2,0 1,5
2,5 3,9 3,4

% în PIB

1,0
1,6 1,4 1,1 0,8 0,7 0,7 1,5

0,5 0,0 2000 2001 2002 2003 2004

2005

2006

2007

2008

2009

*) metodologie ESA 95

78

% în PIB 6

Cheltuielile cu dobânzile în BGC* ale Ńărilor UE - în 2009 -

5

4

3

5,0

4,7

3,8

2

4,6

3,2

2,9

2,7

2,6

2,6

2,5

2,4

2,3

2,2

2,1

1,8

1,6

1,5

1,5

1,4

1

1,9

1,4

1,3

1,2

1,0

0,8

0,5

0

IT

► HU

CY

► SI

RO

NL

FI

0,3

► CZ

► BG

► SK

► EE

EU27

PT

MT

AT

► LT

GR

FR

IE

► PL

BE

GB

DE

DK

ES

► LV

SE

LU

2,2

*) metodologie ESA 95

– După criteriul cheltuielilor cu dobânzile, România ocupă locul 19 (70% din media UE27)
79

EA

2,5

V. Plata taxelor de către companii

80

Caracteristici structurale ale economiilor Ńărilor din UE10

81

PoziŃia României în clasament (din 183 de Ńări) în privinŃa uşurinŃei de a face afaceri
Ease of... Doing Business Starting a Business Dealing with Construction Permits Employing Workers Registering Property Getting Credit Protecting Investors Paying Taxes Trading Across Borders Enforcing Contracts Closing a Business Doing Business 2010 rank 55 42 91 113 92 15 41 149 46 55 91 Doing Business 2009 rank 45 30 87 110 112 12 38 148 43 30 88 Change in rank -10 -12 -4 -3 20 -3 -3 -1 -3 -25 -3

Sursa: Banca Mondială, 2010
82

Indicatori cu privire la plata taxelor de către companii
Media Ńărilor din Europa de Est şi Asia Centrală 46,3 336,3 10,9 23,1 9,4 43,4 Media Ńărilor OECD 12,8 194,1 16,8 24,4 3,3 44,5

Indicator Număr de plăŃi pe an Timp necesar (ore pe an) Impozit pe profit (% din profitul comercial) Impozite pe munca şi contribuŃii ale angajatorului (% din profitul comercial) Alte taxe (%) Rata taxării totale (% din profitul comercial)
Sursa: Banca Mondială, 2010

România 113 202 8.2 34,2 2,2 44,6

83

PoziŃia în clasament şi date cu privire la plata taxelor în Ńările UE10
PoziŃia în clasament (din 183 de Ńări) Numărul de plăŃi de taxe pe an 55 9 76 129 37 182 37 96 30 43 Timp necesar pentru plata taxelor 172 121 104 155 63 79 171 103 16 137 Rata totală a taxării 45 54 75 98 99 108 122 130 131 150 Numărul de plăŃi de taxe pe an 17 7 22 40 12 113 12 31 10 14 Date cu privire la taxe pe Ńări Timp necesar pentru plata taxelor în ore 616 279 260 395 166 202 613 257 81 330 Rata totală de taxare* 31.4% 33.0% 37.5% 42.5% 42.7% 44.6% 47.2% 48.6% 49.1% 57.5%

łara

UşurinŃa de a plăti taxe

Impozitul pe profit*

Impozite pe muncă*

Alte taxe*

Bulgaria Letonia Slovenia Polonia Lituania România Cehia Slovacia Estonia Ungaria

95 45 84 151 51 149 121 119 38 122

4.6% 2.2% 15.2% 17.3% 4.1% 8.2% 4.7% 7.1% 8.1% 9.1%

22.9% 27.2% 19.9% 21.9% 35.1% 34.2% 39.5% 39.6% 37.5% 39.5%

3.9% 3.6% 2.4% 3.3% 3.5% 2.2% 3.0% 1.9% 3.5% 8.9%

* Procent din profitul comercial Sursa: Banca Mondială, 2010

84

VI. Consolidarea fiscală şi creşterea economică sustenabilă

85

ContracŃie puternică a activităŃii economice
Real GDP in 2009 (% yoy)
1.7

-7.1

-6.3

-5.0

-4.8

-4.7

-4.1

-15.0 -18.0 LV LT

-14.1

EE

RO

HU

BG

CZ

SK

EA

PL

Creşterea PIB (faŃă de trimestrul anterior, date ajustate sezonier)
2.0 1.0 0.0 -1.0 -2.0 -3.0 -4.0 -5.0 -6.0 -7.0 Zona euro Cehia Ungaria Slovacia Polonia Bulgaria Romania Slovenia
2009Q4 2010Q1 2009Q2 2009Q3 2009Q1

86

Factorii contracŃiei economice puternice şi amânării reluării creşterii economice
1. CorecŃia deficitului de cont curent s-a făcut în România eminamente pe seama sectorului privat, cel care creează cea mai mare parte a valorii adăugate din economie, acesta suferind o ajustare brutală foarte rapidă a balanŃei economisire-investire de circa 15 puncte procentuale din PIB cumulat în doar 2 ani (2008 şi 2009). În timp ce sectorul privat s-a ajustat chiar începând cu 2008, sectorul guvernamental nu s-a ajustat, ci dimpotrivă şi-a mărit deficitul. Deci, povara ajustării deficitului de cont curent a fost suportată în totalitate de sectorul privat.
Deficitul de cont curent şi componentele sale
% din PIB Deficit de cont curent Deficit bugetar Deficitul sectorului neguvernamental Ajustare sector neguvernamental 2006 -10,4 -2,2 -8,2 2007 -13,4 -2,5 -10,9 -2,7 2008 -11,6 -5,4 -6,2 4,7 2009 -4,5 -8,3 3,8 10

2. Amânarea ajustării facturii sociale nu a creat spaŃiul fiscal necesar in 2009 pentru investiŃii publice masive care sa stimuleze economia 3. AbsorbŃia fondurilor europene, un factor potenŃial major de stimulare a activităŃii economice, este dezamăgitoare 4. Arieratele faŃă de sectorul privat, programate să scadă în cadrul programului de finanŃare externă, au crescut substanŃial şi sunt un factor de blocaj major pentru sectorul privat 5. Taxele au fost crescute (TVA în 2010, CAS şi accize în 2009), această măsură adâncind recesiunea

87

VII. Concluzii – posibile soluŃii

88

Concluzii – posibile soluŃii (1)
Stabilitatea macroeconomică – element esenŃial pentru creşterea economică sustenabilă Riscurile asupra stabilităŃii macroeconomice provin în mare măsura în acest moment din zona finanŃelor publice SoluŃionarea impasului major al finanŃelor publice este cheia reluării sustenabile a creşterii economice şi depăşirii crizei economice

89

Concluzii – posibile soluŃii (2)
A. Consolidarea fiscală presupune reducerea deficitului bugetar, preponderent prin reducerea cheltuielilor bugetare. În acest sens prioritare sunt:
Reducerea facturii sociale prin diminuarea fondului de salarii din sectorul bugetar, reforma sistemului de pensii (pe baza principiului contributivitatii, eliminarea pensiilor speciale, cresterea varstei de pensionare efective, etc.) si a celui de ajutoare sociale Eliminarea risipei si creşterea eficienŃei in alocarea fondurilor

B. ÎmbunătăŃirea infrastructurii – factor cheie al asigurării creşterii economice durabile/pe termen lung prin:
AbsorbŃia rapida a fondurilor europene - trebuie sa devina prioritate guvernamentala Parteneriate public-privat Consolidarea fiscala va crea spaŃiu fiscal pentru creşterea cheltuielilor de capital. În acest sens sunt esenŃiale bugetarea multianuală şi elaborarea unei strategii coerente de investiŃiilor publice la nivel naŃional si ierarhizarea raŃionala a priorităŃilor la nivel local.
90

Concluzii – posibile soluŃii (3)
C. Definirea priorităŃilor în ceea ce priveşte veniturile publice astfel:
Reducerea evaziunii fiscale Eliminarea excepŃiilor şi creşterea bazei de impozitare Simplificarea sistemului de taxe Alinierea impozitelor pe avere la standarde europene (creşterea impozitelor pe stocul de avere) Creşterea veniturilor nefiscale prin mai buna administrare a activelor proprietate a statului sau a celor concesionate şi creşterea redevenŃelor pentru exploatarea resurselor naturale

D. Elaborarea unei strategii coerente de management a datoriei publice

91

Similar Documents

Free Essay

Asigurarile de Viata

...EVOLUŢII FINANCIARE PE PIAŢA ASIGURĂRILOR DE VIAŢĂ ÎN ROMÂNIA (STUDIU DE CAZ PE EXEMPLUL SOCIETĂŢII ING NEDERLANDEN ASIGURĂRI DE VIAŢĂ) Rezumat: The insurance companies offer many types of life insurance. In the following pages will be presented the most interesting types of life insurance, with their characteristics and financial evolution of ING Nederlanden. Începând cu desfiinţarea Administraţiei Asigurărilor de Stat - la 31 decembrie 1990 - şi o dată cu promulgarea Legii nr.47/1990 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea societăţilor din domeniul asigurărilor, au fost create premisele demonopolizării şi încetării controlului bugetar al statului asupra fondurilor de asigurare. Portofoliul de asigurări şi patrimoniul ADAS-ului au fost preluate de primele trei societăţi de asigurare pe acţiuni nou constituite, cu capital integral de stat: Asigurarea Românească S.A.(ASIROM), Astra S.A., Carom S.A., care au început să funcţioneze în această formă de la 1 ianuarie 1991. Piaţa româneasca a asigurărilor şi reasigurărilor a cunoscut o evoluţie interesantă urmând evoluţiile contradictorii pe care le-a suportat şi economia în ansamblul ei. Comparând nivelul de dezvoltare şi importanţa asigurărilor în economia românească cu alte ţări europene, putem vedea că nici din acest punct de vedere nu se constată îmbunătăţiri, dimpotrivă: în timp ce în acestea continuă evoluţia, în România predomină stagnarea. Piaţa românească a asigurărilor de viaţă este o piaţă...

Words: 2416 - Pages: 10

Free Essay

Romanian Budget - Draft

...donatori în contul platilor efectuate si prefinantarii Cheltuieli buget de stat –capitole – Autoritati publice si actiuni exte rne Cercetare fundamentala si cercetare dezvoltare Alte servicii publice generale Tranzactii privind datoria publica si împrumuturi Transferuri cu caracter general între diferite nivele ale administratiei publice Aparare Ordine publica si siguranta nationala Învatamânt Sanatate Cultura recreere si religie Asigurari si asistenta sociala Locuinte, servicii si dezvoltare publica Protectia mediului Actiuni generale economice, comerciale si de munca Combustibili si energie Industria extractiva, prelucratoare si constructii Agricultura, silvicultura, piscicultura, si vânatoare Transporturi Comunicatii Cercetare si dezvoltare în domeniul economic 0001 0003 0101 0301 0701 1001 1401 1700 2000 2900 3900 4401 4501 5001 5101 5301 5401 5501 5601 6001 6101 6501 6601 6701 6801 7001 7401 8001 8101 8201 8301 8401 8501 8601 Nr. pagina 1-24 25-42 25 25 25 25 26 26 27 27 27 27 29 29 30 30 31 31 31 32 32 33 33 34 35 35 36 37 37 38 39 39 39 40 41 41 I Alte actiuni economice Anexa nr.2 – SINTEZA cheltuielilor pe surse de finantare, capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole si alineate, dupa caz pe anii 2008-2010 Cheltuieli buget de stat – capitole – Autoritati publice si actiuni externe Cercetare fundamentala si cercetare dezvoltare Alte servicii publice generale Tranzactii privind...

Words: 83602 - Pages: 335

Free Essay

Auditul Trezoreriei

...Cuprins Partea I: Aspecte generale ale auditului finaciar 3 DOMENIUL DE APLICARE 3 OBIECTIVELE AUDITULUI FINANCIAR LEGATE DE TREZORERIE 4 DOCUMENTAREA LUCRĂRILOR DE AUDIT 4 Conţinutul documentelor de lucru 5 Tipuri de documente de lucru 5 Tipuri de dosare utilizate în angajamentul de audit 6 MISIUNEA DE BAZĂ ÎN AUDITUL SITUAŢIILOR FINACIARE 6 Acceptarea mandatului şi contractarea lucrărilor de audit 6 Planificarea auditului 6 Evaluarea controlului intern 7 Eroare şi fraudă 8 Proceduri şi tehnici de audit financiar 9 RISCUL DE AUDIT 10 Pragul de semnificaţie 10 Set documente 10 Teste de audit 11 RAPORTUL DE AUDIT 11 Consecinţele pragului de semnificaţie 11 ETICA ÎN AUDIT 12 Partea a II-a: Auditul trezoreriei 13 DEFINIŢII ŞI DELIMITĂRI 13 Structuri privind trezoreria 13 Recunoaşterea şi evaluare. Principii şi reguli 16 INSTRUMENTE DE PLATĂ 17 Contabilitatea operatiunilor de încasări și plăti 18 efectuate prin conturile de la bănci 18 PUNCTAJUL BANCAR 19 PARTICULARITĂŢI PRIVIND CONTABILITATEA OPERAŢIILOR ÎN VALUTĂ 19 Contul 5124 – Conturi la bănci în valută (A) 19 CLASA 5 20 CONTURI DE TREZORERIE 20 Partea a III-a: Aplicaţii 22 BIBLIORAFIE Partea I: Aspecte generale ale auditului finaciar DOMENIUL DE APLICARE Auditul financiar are că scop reglementarea activităţii de verificare a conturilor, atât cel obligatoru cât şi cel voluntar, prin stabilirea condiţiilor şi cerinţelor de conformitate necesare...

Words: 7107 - Pages: 29

Free Essay

Ndjwnfc

...I. “REVOLUŢIA GLORIOASĂ” 1. ORIGINILE REVOLUŢIEI ENGLEZE Anglia secolului XVI cunoscuse o rapidă dezvoltare industrială bazată pe meşteşuguri, comerţ, minerit şi transporturi, concomitent cu apariţia fermei de tip capitalist bazat pe fenomenul „împrejmuirilor”. In 1603, la moartea Elisabetei I, tronul englez a revenit regelu Scoţiei, Iacob I Stuart. Ocuparea tronului de către Stuarţi aducea modificări importante în Anglia, unde Tudorii guvernaseră ca monarhi absoluţi, graţie abilităţii şi personalităţii lor. Stuarţii urmăreau instaurarea unui absolutism de drept, ceea ce contravenea realităţilor politice din Anglia, unde Parlamentul - format din Camera Comunelor şi Camera Lorzilor - împărţea puterea cu monarhia. Atât Iacob I, cât şi fiul său, Carol I (1625-1649), au încercat să guverneze fără a convoca Parlamentul, cu ajutorul Consiliului Privat, pe ai cărui membri îi numeau sau revocau după bunul lor plac. Ei legiferau prin proclamaţii regale şi exercitau puterea juridică prin Camera înstelată şi Curtea înaltei Comisiuni. Stuarţii agreau catolicismul într-o ţară anglicană, unde se dezvoltase mişcarea numită puritanism, care urmărea înlăturarea oricărei rămăşiţe a catolicismului.Apar contradicţii între absolutismul monarhic al regilor din familia Stuart(Iacob I şi Carol I), susţinut de vechea aristocraţie şi regimul parlamentar susţinut de Londra, burghezie şi noua nobilime. În plan religios biserica anglicană se confruntă cu curentele radicale protestante ce solicită înlăturarea...

Words: 51192 - Pages: 205

Free Essay

Business and Managemnet

...comportamentul consumatorului note de curs CUPRINS i . Noţiunile şi dimensiunile comportamentului consumatorului 3 1. Noţiuni şi concepte 3 2. Procese elementare în abordarea comportamentului consumatorului 4 3. Definirea comportamentului consumatorului 8 II. PROCESUL DECIZIONAL DE CUMPĂRARE 11 III. COORDONATE GLOBALE ALE STUDIERII COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI 15 1. Informaţiile necesare studierii comportamentului consumatorului 15 2. Posibilităţi şi limite ale studierii comportamentului consumatorului 17 3. Studierea comportamentului consumatorului în contextul globalizării producţiei şi consumului 18 IV. Proiectarea şi realizarea studiilor comportamentale. Obiective urmărite 21 V. MODALITĂŢI PRACTICE DE STUDIERE A COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI 26 1. Studierea comportamentului consumatorului în mediul concurenţial 26 2. Studierea activităţilor comerciale – punct de plecare în studierea comportamentului consumatorului 27 3. Comportamentul consumatorului şi imaginea magazinului 28 4. Studierea stilului de viaţă 30 5.Comportamentul consumatorului şi valoarea capitalizată în marcă 30 6. Cercetarea calitativă a comportamentului consumatorului 32 7. Cercetarea cantitativă a comportamentului consumatorului 33 VI. aplicarea rezultatelor studiilor comportamentale 35 1. Fundamentarea deciziilor de marketing prin rezultate ale studierii comportamentului consumatorului – segmentarea şi tipologia pieţei 35 2. Analiza de...

Words: 22504 - Pages: 91

Free Essay

Raport Csa 2009

...2. Prime brute subscrise pentru asigurări de viaţă 3. INDEMNIZAŢII BRUTE PLĂTITE 3.1. Indemnizaţii brute plătite pentru asigurări generale 3.2. Indemnizaţii brute plătite pentru asigurări de viaţă 4. REZERVE TEHNICE 4.1. Rezerve tehnice constituite pentru asigurări generale 4.2. Rezerve tehnice constituite pentru asigurări de viaţă 5. ACTIVELE SOCIETĂŢILOR DE ASIGURARE 5.1. Active totale 5.2. Active care acoperă rezervele tehnice brute pentru asigurări generale 5.3. Active care acoperă rezervele tehnice brute pentru asigurări de viaţă 6. ACTIVITATEA DE REASIGURARE 7. CHELTUIELI DE ACHIZIŢIE ŞI ADMINISTRARE 8. SOLVABILITATEA SOCIETĂŢILOR DE ASIGURARE 8.1. Gradul de solvabilitate al societăţilor de asigurare autorizate în România 8.2. Perspective privind regimul de solvabilitate 8.3. Registrul Actuarilor 9. REZULTATE FINANCIARE ŞI REZULTATE TEHNICE ALE SOCIETĂŢILOR DE ASIGURARE 10. ASIGURAREA DE RĂSPUNDERE CIVILĂ PENTRU PREJUDICII PRODUSE PRIN ACCIDENTE DE VEHICULE 10.1. Limite de despăgubire 10.2. Principalii indicatori privind asigurarea obligatorie RCA 10.2.1. Prime subscrise 10.2.2. Indemnizaţii brute plătite în cursul exerciţiului financiar 2009 10.2.3. Rezerve tehnice 11. ACTIVITATEA BROKERILOR DE ASIGURARE 11.1. Active şi capital social...

Words: 91184 - Pages: 365

Free Essay

Arhiva

...GHIDUL ARHIVELOR DIN REPUBLICA MOLDOVA GHIDUL ARHIVELOR DIN REPUBLICA MOLDOVA Echipa de implementare: Mihai Taşcă (director Proiect), Alexandru Postică, Valentina Basiul, Tudor Ciobanu, Sergiu Musteaţă şi Corina Rezneac. Proiect: Desecretizarea Arhivei Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, finanţat de către Programul de Drept al Fundaţiei Soros Moldova. Proiectul a fost gestionat de către Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Moldova – ANTIM Acest volum este editat cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova (FSM) GHIDUL ARHIVELOR DIN REPUBLICA MOLDOVA Responsabil de ediţie: dr. în drept Mihai Taşcă CZU 930.25(478) G 49 Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Ghidul arhivelor din Republica Moldova / alcăt.: M. Taşcă, A. Postică, V. Basiul [et al.]; red. şt.: Svetlana Ţircunova. – Ch.: Pontos, 2011 („Tipogr. Reclama” SA). – 204 p. 1000 ex. ISBN 978-9975-51-282-4 930.25(478) G 49 Lector: Tamara Osmochescu Tehnoredactare şi prepress: Gabriel Andronic Copertă: Ruxanda Romanciuc ISBN 978-9975-51-282-4. CUPRINS I. PARTEA INTRODUCTIVĂ Lista de abrevieri ............................................................................................. 9 Notă asupra ediţiei ........................................................................................ 10 Silviu Andrieş-Tabac. Istoricul Arhivelor Republicii Moldova ................... 12 Mihai Taşcă. Cadrul juridic şi organizarea Fondului Arhivistic în Republica Moldova...

Words: 60270 - Pages: 242

Free Essay

Financial Analisys

...Iasitex Iasi, Sinterom Cluj, Caromet Caransebes, Contactoare Buzau, Nova Textile Bumbac Pitesti.      In baza legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale si in baza legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale s-a constituit societatea comerciala Somes.             SC Somes SA Dej s-a constituit ca persoana juridica sub forma de societate de actiuni prin HGR nr. 1200/1990 si a preluat in intregime patrimoniul Combinatului de Celuloza si Hartie Dej care a fost construit in doua etape in anul 1963 si in 1975.             Societatea este inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului - Camera de Comert si Industrie a judetului Cluj cu numarul J12/1/1991 si la Ministerul Finantelor prin codul de inregistrare fiscala R 199800/1992.             Prin sentinta civica nr. 20/07.01.1999 a Tribunalului Cluj a fost deschisa procedura de reorganizare juridica prin plan a SC Somes SA Dej si a fost numit judecatorul sindic. De la aceasta data, SC Somes SA Dej functioneaza sub incidenta legii nr. 64/1995 si conform Planului de Reorganizare pentru perioada 1999-2004.             Datorita rezultatelor financiare bune inregistrate, in a doua jumatate a anului 1999 FPS cere intocmirea dosarului de privatizare care a fost depus in noiembrie 1999. In urma licitatiei organizate pentru vanzarea actiunilor, firma Hovis GmbH...

Words: 8824 - Pages: 36

Free Essay

Garr Reynolds

...I. MAREA DEPRESIUNE ŞI CRIZA ECONOMICĂ DIN PREZENT 1. Marea Depresiune din 1929-1933 1.1 Istoria economică si severitatea crizei Momentul în care a avut loc, dar şi severitatea „Marii Depresiuni” au variat substanţial între ţări. Depresiunea a fost deosebit de lungă şi de severă în Statele Unite şi Europa si a fost mai blândă în Japonia şi în mare parte în America Latină. Poate nu surprinzător, cea mai gravă criză care avusese loc până în acel moment a rezultat dintr-o multitudine de cauze. Scăderi ale cererii de consum, panica financiară şi politicile guvernamentale greşite au determinat scăderea producţiei economice în Statele Unite ale Americii. Etalonul aur, care lega aproape toate ţările lumii într-o reţea fixă a ratelor valutare de schimb a jucat un rol-cheie în transmiterea recesiunii americane către alte ţări. Recuperarea după perioada de depresiune economică a constat în mare măsură la abandonarea etalonului aur şi la expansiunea monetară care a urmat. Marea Depresiune a adus schimbări fundamentale în cadrul instituţiilor economice, în politicile macroeconomice, şi în teoria economica. „In Statele Unite ale Americii „Marea Depresiune” a început in vara anului 1929. Depresiunea economica s-a înrăutăţit spre finalul anului 1929 si a continuat pana in anul 1933. Producţia reala si preţurile au scăzut drastic . Producţia industriala in SUA a scăzut cu 47 procente si PIB-ul real a scăzut cu 30 procente. Deşi exista dezbateri pe tema exactităţii statisticilor, s-a ajuns...

Words: 9630 - Pages: 39

Free Essay

Alina

...Noţiuni de contabilitate primară, Managementul afacerilor, Marketing şi dezvoltarea afacerilor – noţiuni de bază Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie - ANIMMC 1 Noţiuni de contabilitate primară, Managementul afacerilor, Marketing şi dezvoltarea afacerilor – noţiuni de bază Autori: ec. Lucian Nedelcu ec. Răzvan Mitocariu ec. Adrian Rîndaşu Noţiuni de contabilitate primară, Managementul afacerilor, Marketing şi dezvoltarea afacerilor – noţiuni de bază Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie - ANIMMC 2 CUPRINS I. Noţiuni de contabilitate primară .....3 1.1. Rolul contabilităţii în economia de piaţă .....4 1.2. Patrimoniul societăţilor comerciale .....5 1.3. Evaluarea elementelor patrimoniale .....8 1.4. Bilanţul contabil .....9 1.5. Balanţa de verificare ...11 1.6. Documente justificative (primare) ...13 1.7. Metode de evidenţă a gestiunilor în activitatea de desfacere ...17 1.8. Registrele contabile ...18 1.9. Inventarierea patrimoniului ...19 1.10. Obligaţii de plată a agenţilor economici ...22 1.11. Modele de formulare utilizate în activitatea economico-financiară ...29 1.12. Planul de conturi general ...48 II. Noţiuni de marketing şi dezvoltarea afacerilor ...49 2.1. De ce strategie de marketing ...49 2.2. Mixul de marketing pentru produse şi servicii ...49 2.3. Concepte noi în marketing ...54 2.4. Procesul...

Words: 29492 - Pages: 118