UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Centrul de Formare Continuă şi Învăţământ la Distanţă
Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării
Master Publicitate

Publicitate online

Lect. dr. Ioan Hosu

Cluj-Napoca
2012

Informaţii generale

• Date de identificare a cursului
|Date de contact ale titularului de curs: |Date de identificare curs şi contact tutori: |
| | |
|Nume: Hosu Ioan |Publicitate online |
|Birou: str. Traian Moşoiu nr. 71, et. V, sala V/1 |Codul cursului: MP 1206 |
|Telefon: 0264-431505 |An I, sem II |
|Fax: 0264-406054 |Curs obligatoriu |
|E-mail: crp.ubb@gmail.com |Tutore: |
| |Lect.dr. Kadar Magor |
|Consultaţii: în fiecare marţi în intervalul orar 16-18. | |

Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite:
Cursurile: Publicitate, Instrumente BTL, Relaţii Publice. Instrumente şi constituie cele trei cursuri care furnizează în anul I informaţii care permit o mai bună înţelegere a noţiunilor care vor fi prezentate în cele ce urmează.

Descrierea cursului:
Definirea şi clasificarea publicitătii online, teoriile privind dezvoltarea new media, planificarea si creativitatea în publicitatea online, constituie temele centrale ale cursului.
Pentru a fi un bun specialist în domeniul ştiinţelor comunicării şi în relaţiile publice, este important să fie asimilate informaţii despre publicitatea online. Pentru a putea crea campanii de succes este important să ştim care sunt preferinţele media ale publicului nostru ţintă şi care sunt caracteristicile comportamentului său de consum media.

Organizarea temelor în cadrul cursului: 1. Tema Noţiuni introductive este accesibilă la modulul I al cursului în format electronic şi podcastul aferent sunt prezente pe platforma de învăţământ la distanţă la adresa: https://portal.portalid.ubbcluj.ro/. 2. Tema Forme şi instrumente ale publicităţii online este accesibilă la modulul II al cursului în format electronic şi podcastul aferent sunt prezente pe platforma de învăţământ la distanţă la adresa: https://portal.portalid.ubbcluj.ro/. 3. Tema Aspecte economice şi legislative este accesibilă la modulul II al cursului în format electronic şi podcastul aferent sunt prezente pe platforma de învăţământ la distanţă la adresa: https://portal.portalid.ubbcluj.ro/.

Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs:
Cursul va include atât prezentarea anumitor noţiuni şi concepte, precum şi discuţii în întâlnirile curente incluse în calendarul activităţilor. În cadrul acestor întâlniri vor fi abordate metode de predare interactivă, asistată de calculator, se vor utiliza prezentări power-point la curs, materiale video care vor fi postate pe pagina de web a cursului. Studenţii trebuie să dezvolte un proiect de cercetare de grup care are caracter obligatoriu şi să participe la discuţiile pe temele precizate pe forumul cursului.

Materiale bibliografice obligatorii:
Balaban, Delia Cristina (2005): Comunicare publicitară, Accent, Cluj-Napoca.
Balaban, Delia Cristina / Rus, Flaviu Călin (2006): Minighidul joburilor în publicitate si PR, Accent, Cluj-Napoca.
Balaban, Delia Cristina (2007): Comportamentul de consum media al românilor in context european, in Revista Romana de Jurnalism si Comunicare, nr.1/2007, p. 28-31.
Guţu Dorina, New media, Tritonic, Bucureşti ediţia a 2-a, Bucureşti
Kotler, Philip, (2001): Managementul marketingului, Teora, Bucureşti.
Russel, Thomas, Lane, Ronald, (2002), Manual de publicitate, Editura Teora.

Materiale şi instrumente necesare pentru curs:

Echipamentul necesar pentru curs este un calculator cu acces la interent, programele necesare sunt sistem de operare Windows, cu un browser de accesare a internetului (Explorer, Mozilla etc.). De asemeni, pentru fişierele video şi /sau audio este necesar Windows Media Player. Pentru citirea articolelor de pe CD-ul ataşat este necesar programul Adobe Acrobat Reader care poate fi accesibil pe internet gratis. De asemeni varianta Office 2007 oferă posibilitatea citirii documentelor PDF. Este de asemeni necesară utilizarea pachetului Microsoft Office. Aceste programe sunt accesibile în magazinele de profil.

Calendarul cursului: 1. Modulul I: Noţiuni introductive Alegerea temei proiectului de cercetare, formarea grupelor, discutarea cu titularul cursului a designului de cercetare 1 martie-30 martie. 2. Modulul II: Forme şi instrumente ale publicităţii online 3. Modulul III: Aspecte economice şi legislative
Examen final: primul weekend din luna iunie 2012 (data va fi comunicată în timp util)/reexaminare în sesiunea de reexaminare din luna mai 2012.

Politica de evaluare şi notare:
Nota finală constă dintr-un examen care cuprinde un număr de cinci întrebări, unele cu caracter general, altele cu caracter precis. Examenul reprezintă 50% din nota finală, restul de 30% reprezintă evaluarea proiectelor de cercetare de grup, 20% rezolvarea exerciţiilor postate pe site-ul cursului. Data predării proiectelor este 20 ianuarie 2010, proiectele se predau în format electronic, direct coordonatorului cursului, la adresa de email mai sus menţionată. Tema proiectelor de cercetare este aleasă la începutul semestrului, moment în care se stabileşte şi componenţa echipei, formată dintr-un număr de 2 până la 5 membri. Nu sunt încurajate proiectele individuale, pentru că în industriile comunicaţionale, de regulă, proiectele sunt soluţionate în grup, cu toate acestea nu vor fi sancţionate. În cazul în care nu este respectată data de predare a proiectelor, vor fi aplicate sancţiuni de un punct din nota finala a examenului.
Pentru studenţii care au fost activi pe perioada semestrului pe forumul cursului va fi acordat un punct în plus la nota examenului. Este importantă salvarea tuturor exerciţiilor rezolvate şi trimiterea lor pe parcursul cursului (cel târziu la finele fiecărei luni) către tutori, prin email la adresele mai sus menţionate. Tutorii vor răspunde acestor mesaje printr-un email care sintetizează evaluarea exerciţiilor realizate. Studenţii se pot prezenta la mărire de notă sau la sesiunea de restanţe, unde principiile de notare sunt aceleaşi ca la primul examen, exerciţiile, proiectul colectiv este necesar să fie încă o dată trimise tutorilor cu cel târziu două zile înaintea datei de reexaminare.

Elemente de deontologie academică:
Proiectele de cercetare trebuie să respecte deontologia academică, este necesar ca datele să fie obţinute şi prelucrate după criteriile clasice ale cercetării în domeniul socio-uman. Este necesară precizarea surselor bibliografice, utilizarea citărilor, a referinţelor conform normelor ştiinţifice. Plagiatul se pedepseşte conform reglementărilor în vigoare ale universităţii.
Pe forumurile de discuţie este necesară utilizarea unui limbaj adecvat.

Coordonatorul acestui curs, titularii, sunt dispuşi să ia legătura cu studenţii afectaţi de dizabilităţi motorii sau intelectuale, pentru a identifica eventuale soluţii in vederea oferirii de şanse egale acestora. Pentru astfel de situaţii speciale putem fi contactaţi prin email, telefonic, sau puteţi veni în orarul de consulaţii afişat mai sus.

Strategii de studiu recomandate:
Este necesară parcurgerea materiei treptat, aprofundarea bibliografiei selective, efectuarea exerciţiilor şi a proiectului. Astfel estimăm: pentru efectuarea fiecărui exerciţiu aferent unei teme, un ineterval de timp necesar de cca. 30 de minute. Pentru consultarea bibliografiei sunt necesare cca. 40 de ore. Pentru realizarea proiectului puteţi lua în considerare un interval de timp de cca. 20 de ore. Pentru parcurgerea materiei, procesarea informaţiei cca. 20 de ore.

I. Suportul de curs propriu-zis
Obiective: Acest curs îşi propune o aprofundare a domeniului publicitar, prin prezentarea istoriei publicitătii online.
Îndrumător de studiu: Pe lângă prezentarea unor noţiuni despre istoria publicităţii, o discuţie despre aavantajele şi dezavantajele publicităţii online vine în completare. Obiectivele generale ale cursului

Obiective: Formarea unei viziuni de ansamblu asupra publicităţii online
Modulul I: Noţiuni introductive
Scopul şi obiectivele modulului: prezentarea istoriei publicitătii, accentul fiind plasat asupra publicităţii online.
Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior: publicitatea este unul dintre instrumentele cele mai importante ale politicilor comunicaţionale..

Schema logică a modulului:

Obiective: realizarea unei viziunii de ansamblu asupra istoriei publicităţii online.
Noţiuni cheie: etapele dezvoltării fenomenului publicitar, publicitatea clasică vs. Publicitatea online.

1.1. Scurt istoric Internetul ca şi alte mijloace de comunicare în masă a apărut din dorinţa de comunicare, de data aceasta în scopuri politice şi militare, în SUA (1957). Abia în 1980 depaşeşte graniţele Statelor Unite ale Americii, şi este folosit de marile companii datorită felxibilităţii de a comunica şi transmite informaţii. Înainte ca Interntul să capete o latură comercială, în 1990, compania americană Prodigy testa publicitatea online[1]. În 1994 apare primul banner publicitar vândut (Hotwired) şi primul browser comercial (Netscape Navigator 1.0). Tot în 1994, Laurence Center şi Marta Siegel Legal Servicies au descoperit un mijloc foarte ieftin prin care îşi puteau face publicitate, o campanie de email nesolicitată, procedeu care se numeşte spam sau nettique. Circa 7.000 de newsgroups au primit mailul acestora, care nu avea nici o legătură cu subiectele care se discutau pe acele forumuri. Următorii ani au adus numeroase schimbări în rândul publicităţii online, transformând-o încetul cu încetul într-o adevărată industrie independentă.

1.2. Evoluţia internetul în România Comparativ cu alte ţări europene, în România Internetul a pătruns relativ greu: • 1971 demarează la Institutul de Cercetare în Informatică primele studii privind reţelele de calculatoare, iar patru ani mai târziu sunt fabricate primele modem-uri şi sunt testate liniile de comunicaţii pentru transmisia de date • 1991 la iniţiativa Academiei Romane a Ministerului Invăţământului şi a Comisiei Naţionale de Informatică se aprobă finanţarea din bugetul de stat pentru cercetare a unui proiect de cercetare la subreţeaua Europeană Academică Research Network • 1992 primul nod românesc care realizează legătura internaţională cu European Academic Research Network prin Universitatea din Viena, devine operaţional la Institutul de Cercetare în Informatică • 1993 România primeşte acceptul de a înregistra domenii naţionale “ro”, primul nume de domeniu a fost rnc.ro; apare primul operator commercial de Internet din România • 1995 se stabilesc priorităţiile importante pentru societatea informaţională în România, în cadrul strategiei de aderare la Uniunea Europeană • 1998 sunt înregistrate 20.000 de site-uri în domeniul “ro” • 2000 exista deja 3817 servere web • 2004 aproape 70.000 de domenii înregistrate

1.3.Publicitatea clasică vs. Publicitatea online Trebuie menţionat de la început că cele două ramuri se completează una pe cealaltă, şi nu pot exista una în lispa celeilalte. „Advertisingul tradiţional funcţionează mai ales sub formă de monolog. Companiile zilelor noastre ar avea mult mai mult de câştigat dacă ar utiliza sisteme care să faciliteze dialogul între companie şi clienţi sau potenţialii săi clienţi”[2]. Acest sistem care îndeplineşte cerinţele precizate de Kotler este Internetul. Un produs nou care urmează să se lanseze pe piaţă îi este benefică o campanie care îmbină ambele tipuri de publicităţi, deoarece riscul unui eşec ar fi mult mai mic decât în cazul folosirii doar a publicităţii online. Cea mai mare parte a advertiserilor consideră că o campanie exclusiv online nu are şanse de reuşită, “publicitatea online vine doar să întregească mixul de marketing ce stă la baza unei promovări de succes”[3]. Primele companii care au început să investească în acestă nouă industrie sunt Volvo, General Motors şi Toyota. Compania Volvo, şi-a lansat modelul S60 printr-o campanie online cu memorabilul slogan “They’re boxy, but they’re safe”. Volvo a fost astfel prima mare companie internaţională care a demonstrat că mediul online este unul foarte benefic. O altă campanie online a fost lansată de General Motors, în decembrie 1997 la Buick Regal. Pe pagina web aveau opţiuni video şi audio şi un chat. Pagina avea un trafic enorm, fapt care făcea ca server-ul să cadă foarte des. Compania a investit milioane de dolari, dar au scăpat din vedere relaţia cu clientul şi posibilitatea vânzărilor online. De pe pagina web lipsea oportunitatea unui test drive, de a-ţi configura propria maşină sau un showroom virtual. Spre deosebire de televiziune, radio sau presa scrisă, paginile web îşi aşteaptă vizitatorii, care de cele mai multe ori caută un moment de recreere. De accea, dacă site-ul tău nu e suficient de interesant utilizatorul nu va ezita să închidă pagina. O a treia companie care şi-a dat seama că în mediul online era viaţă[4] a fost Toyota. În urma analizelor demografice, Toyota a descoprit că 80% din clienţii săi au acces la Internet. Compania a folosit toate mijloacele pentru a-şi anunţa clienţii că sunt online şi au ştiu cum să îi şi păstreze. Pagina Web indiferent de conţinutul ei este la fel de importantă ca şi o broşură, în priul rând cu rolul de a informa clienţii de unde pot obţine produsul tău. Binenţeles că atunci când vreţi să lansaţi un produs online trebuie să ţi cont de notorietatea brandului, de bugetul pe care sunteţi dispuşi să îl alocaţi şi cât la sută din publicul căruia te adresezi este online. Încercând să facă o comparaţie între publicitatea tradiţională şi ceaa clasică Jim Sterne consideră că[5]: - TV creates awareness and impressions (I’ve heard about that brand) - Magazine print ads supply the details (I didn’t know that) - Newspapers and radio drive the traffic to local dealers (I think I’ll stop in and look) - The Internet can generate pre-sold prospects (by the time I am ready to buy, I will know what I want) Cu toate acestea Internetul, respectiv Web-ul îţi oferă mult mai multă flexibilitate decât orice at mijloc[6], singurele limite impuse sunt imaginaţia şi bugetul. Poţi porni o campanie pe termen lung, dar pe parcursul acesteia poţi interveni cu mici schimbări în funcţie de rezultatele pe care le vezi. Iulian Vegheş Ruff şi Bogdan Grigore definesc publicitatea online astfel[7] “acel tip de publicitate afişată pe Internet, având scopuri similare publicităţii tradiţionale, însă mijloace şi metode de expimare, comunicare şi interacţiune cu publicul ţintă specifice mediului electronic. Acest specific se manifestă în principal prin interacţiune directă, comunicare, feed-back în timp real şi targetare restrânsă până la nivel de individ”. “Eu cred cu tărie că Internetul va coborî preţurile şi marjele de profit pentru anumite bunuri de larg consum. (…) Cumpărătorii vor găsi o mai mare varietate a preţurilor pentru articole electronice specifice, anumite cărţi şi aşa mai departe”[8]. Internetul comparativ cu televiziunea, radioul sau presa scrisă oferă transaparenţă, în cazul preţurilor şi interacţiune cu compania. Instrumentele folosite de mediul online nu sunt foarte diferite de cele folosite în media tradiţionale. Astfel, dacă în presa scrisă şi în outdoor avem machete de presă, respectiv panourile publicitare, pe pagina web regăsim banerele care pot fi de mai multe tipuri. Machetele de presă pot însă ocupa pagini întregi, spre deosebire de banner care are dimensiuni exacte. Corespondentul spotului publicitar în mediul online sunt superstiţialele, iar a marketingului direct este direct e-mailing. Putem deduce foare uşor din acestă comparaţie că spre deosebire de mediul tradiţional, mediul virtual oferă interactivitate. Internetul oferă trecerea rapidă de la reclamă la producător[9], utilizatorul poate interacţiona cu produsul, îl poate testa, poate consulta părerile altor consumatori şi în cele din urmă îl poate aciziţiona. Un alt beneficiu al mediului virtual este posibilitatea modificării sau chiar schimbarea campaniei, în cazul în care acesta generează un răspuns nesatisfăcător. Printr-o campanie online ne putem adresa concomitent mai multor publicuri ţintă. “Internetul nu este perceput încă pe deplin ca un mediu de advertising, aşa cum s-a întâmplat cu televiziunea, radioul, ziarele sau revistele. Este adevărat că pe Internet se găsesc bannere cu reclame, dar acestea stau deschise pentru mai puţin de 1% din timp. (…) De asemenea, consumatorii pot alege să blocheze reclamele pop-up. (…) este prea devreme să afirmăm cât de larg răspândit şi eficient va deveni advertsingul prin Internet”[10]. 1.4. Avantajele şi dezavantajele publicităţii online Internetul are multe avantaje şi dezavantaje, dar de cele mai multe ori putem spune că acestea sunt la un nivel echilibrat. Internetul atinge o audienţă pe care celălalte mijlace de comunicare în masă nu o ating. Tinerii din ziua de azi, îşi petrec un timp relativ scurt în faţa televizorului, dar folosesc Internetul în diferite scopuri aproape zilnic. Astfel, pentru cei care vor să lanseze un produs dedicat în special tinerilor, radioul, televiziunea şi presa nu ar fi îndeajuns. Internetul poate oferi consumatorilor informaţii despre produs, fără ca acestea să fie limitate ca şi în spotul TV. Mai mult decât atât, anumite site-uri oferă consumatorilor chiar şi demonstraţii despre produs. Avem aici ca şi exemplu site-urile dedicate maşinilor, care au filmuleţe de aproximativ 5 minute, în care este prezentat produsul şi unde clientul îşi poate configura singur maşina pe care doreşte să o achiziţioneze. Un alt avantaj al site-urilor este acela că îşi pot cunoaşte clienţii mult mai bine, decât prin alte mijloace. O simplă configurare a unei maşini, ne oferă informaţii despre dorinţele şi aşteptările utilizatorului. Se pot chiar testa anumite prototipuri, care în funcţie de nivelul de solicitare a utilizatorilor să devină operaţionale. Pe baza acestor informaţii companiile îşi pot întocmi baze de date, cu preferinţele şi aşteptările fiecărui client. Modul în care noi îl abordăm pe client determină loialitatea acestuia faţă de brand. În comparaţie cu o campanie de publicitate tradiţională, publicitatea pe Internet se poate realiza într-un timp real şi poate fi uşor schimbată sau oprită, în funcţie de modul de răspuns al utilizatorilor. Se pot chiar testa anumite bannere, şi de asemenea putem foarte uşor să ne adaptăm fiecărui public în funcţie de cerinţe. Un alt avantaj faţă de mijloacele tradiţionale este faptul că vizitatorii pot interacţiona cu produsul, îl pot testa şi îl pot chiar cumpăra. De exemplu, multe companii de soft-ware direcţionează utilizatorii către site-uri unde acesţia pot descărca demo-ul unui anumit produs. Acesta este o modalitate a marilor companii de a câştiga încrederea clienţilor dar şi de a-i încuraja să cumpere acel produs. Femeile în comparaţie cu bărbaţii sunt mult mai predispuse la achiziţionarea anumitor produse de pe Internet. Iată câteva motive care vă vor face să vă gândiţi dacă mai vreţi să vă promovaţi produsul sau serviciul printr-o campanie tradiţională[11]: 1. Internetul este global uşurând astfel comunicarea la nivel internaţional şi reducând importanţa locaţiei (o pagină web poate fi administrată din orice colţ al lumii atâta timp cât există internet). 2. Obţinerea cu uşurinţă şi rapiditate a informaţiilor prin folosirea programelor precum Netscape navigator sau Internet Explorer, dar şi motoarelor de căutare Yahoo şi Google 3. Informaţiile pe care ni le oferă internetul pot fi sub mai multe forme text scris, audio, video sau imagini. 4. Libertatea de a alege ceea ce vrei să vezi 5. Posibilitatea de a interacţiona cu clientul (chestionare, comentarii, etc) 6. Internetul nu este limitat de spaţiu şi timp, prin intermediul acestuia putem avea acces la orice piaţă de pe planetă 7. Este cu desăvârşire cel mai rapid mediu de comunicare în masă (transmiterea dezastrelor naturale sau a atentatelor de la 11 septembrie 2003) 8. Putem crea o bază de date cu informaţii referitoare la clienţi, ceea ce ne ajută să înţelegem nevoile sau nemulţumirile clienţilor 9. Companiile pun la dispoziţia consumatoriilor produsele direct pe site, aceştia nefiind nevoiţi să se mai deplaseze până la magazin 10. Creşte brand awarness[12] 11. Internetul oferă posibilităţi creative ridicate[13] 12. Internetul este instrumentul suprem de cercetare, cu capacitatea de a măsura cu exactitate cât de mulţi oameni au utilizat acest mijloc şi câţi au cumpărat un produs[14] Nu trebuie să ignorăm sau să negăm existenţa unor aspecte negative legate de internet, de aceea le voi prezenta în ceea ce urmează: 1. Nu toate categoriile de vârstă folosesc internetul 2. Nu toate produsele se pot vinde pe internet 3. Petrecerea multor ore pe internet o perioadă îndelungată poate dăuna sănătăţii mintale a persoanei respective 4. Nesiguranţa în gradul de adevăr al informaţiei pe care o găsim pe internet

Sarcini. Teme de casă: 1. Scrieţi un eseu pe tema dezvoltării şi rolului publicităţii online. 2. Care sunt aspectele pro şi avantajele publicităţii online. 3. Sumarul modulului: Istoria publicitătii merge în paralel cu istoria media si este strâns legată de aceasta. Publicitatea, în acceptiunea sa contemporană a cunoscut o dezvoltare aparte în Statele Unite ale Americii, dar şi în Europa de Vest. Publicitatea online este una dintre cele mai noi forme de publicitate. Există aspecte pro şi contra ale publicităţii online. Bibliografia modulului: Balaban, Delia Cristina (2005), Comunicare publicitară, Accent, Cluj-Napoca, cap.1, p.7-29. Guţu, Dorina (2008), New media, Tritonic, Bucureşti.

Modulul II. Forme şi instrumente ale publicităţii online
Scopul şi obiectivele modulului: prezentarea formelor şi instrumentelor publicităţii online
Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior: istoria publicitătii online, avantaje şi dezavantaje.

Schema logică a modulului:

Obiective: însuşirea elementelor cheie privind formele publicităţii online.

Noţiuni cheie: emailul, web-ul, bannerele, butoanele, interstiţialele, rich media, cookiesm jocurile, newsletter, newsgroups, IRC, mesagera instantanee

Până nu de mult, magazinele electronice reprezentau pentru internauţii români o noutate şi, totodată, un lucru mult prea virtual pentru a fi tangibil. În ultimul timp însă, din ce în ce mai multe asemenea întreprinderi digitale şi-au făcut apariţia în Internetul românesc. Având în vedere atât numărul crescând de firme care vin în sistemul on line cât şi volumul de tranzacţii e-commerce care creşte în fiecare zi, este esenţial pentru afaceri să promoveze şi să-şi facă siturile cunoscute de cele ale competitorilor. Publicitatea pe Internet este un mod important de a face acest lucru. Ea poate dirija traficul spre sit, creşte impactul de cunoaştere a mărcii, contribui pozitiv la promovarea mărcii, genera vânzări, facilita creşterea comunicării continue cu clienţii şi marca prezenţa pe piaţă.

Prima formă de publicitate pe Internet a fost chiar situl. Odată cu evoluţia Internetului şi a comerţului electronic, siturile nu au mai fost suficiente pentru promovarea serviciilor şi pentru atingerea unui public ţintă relevant. Astfel apar noi forme de publicitate, care se dezvoltă repede şi sunt în continuuă diversificare şi creştere.

Primele modele de publicitate au fost bannerele şi butoanele, care de fapt reproduceau formatul tradiţional al publicităţii în format afiş. Acestea aveau formate strict delimitate. Primul banner publicitar a apărut în octombrie 1994, o dată cu lansarea sitului www.hotwired.com şi a generat o adevărată explozie a acestui model.[15]

Vom încerca o clasificare a tipurilor de publicitate pe Internet în funcţie de suportul ei. Putem deosebi publicitatea pe paginile Web şi publicitatea prin e-mail. Deasemenea există şi un alt tip de publicitate, cea care foloseşte formatele “bogate” (rich media). Nu trebuie să uităm însă de metode mai noi, cum ar fi jocurile on line sau metodele de „urmărire” a utilizatorului de Internet.

Email-ul Unul dintre cele mai populare servicii de Internet este poşta electronică sau email-ul. În prezent, pe întreaga planetă există aproximativ două miliarde de căsuţe poştale electronice. În comparaţie cu comunicarea directă unde utilizatorii sunt faţă în faţă, comunicarea prin email nu include gestica, mimica sau alte semnale sonore şi vizuale. Unii cercetătorii vorbesc despre un aşa zis limbaj electronic artificial sau emotexte.
În ceea ce priveste utilizarea email-ului la locul de muncă, conform unui sondaj efectuat de PewInternet and American Life Project, în 2003 pe email-erii din Statele Unite[16]: ➢ 60% din emaileri primesc 10 sau mai putin de 10 mesaje pe zi în timp ce 23% primesc aproximativ 20 şi numai 6% în jur de 50 de mesaje pe zi; ➢ 78% trimit în jur de 10 mesaje pe zi si numai 11% trimit mai mult de 20; ➢ 73% din email-eri petrec mai putin de o ora/zi verificând corespondenţa electronică (inclusiv cele 23% din americani care petrec mai putin de 15 minute cu citirea şi scrierea de mesaje); ➢ 46% email-eri declară că traficul de mesaje a rămas neschimbat de anul trecut, în timp ce 48% declară o creştere a numărului de email-uri.
[pic]

Web-ul World Wide Web-ul (WWW sau Web pe scurt), este un sistem de stocare şi citire a documentelor aflate pe Internet într-un format care include legături către alte documente, grafice şi elemente multimedia (video, audio, etc). Hipertextul (link-ul) face posibilă citirea şi stocarea datelor. Hipertextul este codificat cu ajutorul limbajului HTML. Acest limbaj permite afişarea documentelor Web pe orice calculator dotat cu un software denumit browser de web ( Microsoft Internet Explorer, Netscape Navigator, Mozilla sau Opera). Pentru a înţelege cel mai bine cum funcţionează web-ul am luat un citat din Mărturiile lui Tim Berners-Lee[17]: „O mulţime de programe folosesc Internetul: poşta electronică, spre exemplu, există cu mult înaintea sistemului bazat pe hipertext pe care l-am inventat, numit World Wide Web. Web-ul este un spaţiu virtual de informaţie. În Internet găsiţi calculatoare – în Web găsiţi documente, sunete, imagini, animaţii … într-un cuvânt: informaţie. În Internet conexiunile sunt cabluri ce leagă calculatoarele – în Web conexiunile sunt legăturile hipertext dintre documente (link-urile). Web-ul există datorită programelor care asigură comunicarea între computerele conectate la Internet. Web-ul nu poate exista independent de Net. Raportul între Internet si Web este unul de la parte la întreg, deoarece Web-ul nu ar fi putut exista fără aportul Internetului. Sunt două sisteme compatibile care interacţionează într-un scop unic, acela de a oferi cât mai multe informaţii utilizatorului. Web-ul a făcut Internetul accesibil deoarece oamenii sunt interesaţi de informaţie şi nu prea vor să ştie de calculatoarele şi cablurile din spatele acestuia.” Cea mai semnificativă parte a adresei este la sfârşit (domeniile de pe primul nivel ierarhic se termină în .com, .edu, .gov, .org, care la rândul lor se împart pe arii de folosire, de exemplu.edu.ro, .edu.fr). Există de asemenea şi o împarţire a domeniilor pe zone geografice, acestea facând parte din primul nivel ierarhic (de exemplu .ro, .de, .fr etc.) fiecare referindu-se la o anumită ţară. Pentru volumul de date şi informaţii disponibil pe Internetul românesc consider potrivită structurarea site-urilor conform Internetics în patru categorii majore, fiecare cu mai multe subcategorii[18]: ➢ de informaţii – cuprind acele site-uri care oferă publicului un conţinut informativ (media online, portaluri tematice, portaluri generaliste, informaţii de interes public) ➢ de prezentare - scopul acestor site-uri constă în prezentarea unei companii, a unui produs sau o activitate comercială (corporaţie, IMM-uri, brand, produs) ➢ de servicii şi tranzacţii on-line: sunt axate pe vânzarea unui produs sau serviciu în mediul on-line (serviciile online, comerţul electronic sau magazinele virtuale, servicii financiare, e-guvernare) ➢ de divertisment şi comunităţi on-line – sunt site-uri dedicate jocurilor, hobby-urilor, sportului, muzicii, umorului (comunităţi virtuale, celebrităţi, jocuri online, divertisment) Designul este unul dintre elementele cheie ale unui site. „În marketing-ul şi promovarea media, prima impresie e crucială. Deci designul paginilor de start, al interfeţelor şi portalurilor trebuie să atragă şi să menţină clienţii, pe lângă direcţionarea consumatorilor către destinaţile dorite”[19]. Principul obiectiv al designului este acela de a pune în valoare informaţia[20], indiferent de natura acesteia. „Orice companie are nevoie în ziua de astăzi de un site, care să reflecte calitatea companiei. (...) Clienţii doresc informaţie nu show time. Aceştia vreau o downloadare rapidă a informaţiei, o structură cât mai logică şi ordonată a pagini web şi nicidecum ceva ambiguu”[21]. Trebuie preţuit fiecare vizitator care alege să viziteze pagina noastră, iar pentru asta trebuie să îi servim informaţia de care are nevoie. Conform studiilor un utilizator trebuie să-şi de-a seama despre ce este vorba în site-ul dumneavostră în circa 9 secunde[22]. Un design bine realizat îl poate determina în timp pe vizitator să devină cumpărător sau cel puţin un utilizator fidel al paginii dumneavoastră web. „În prezent, designul, viteza şi standardizarea devin mijloace tot mai importante de influenţare a alegerilor făcute de consumatori”[23]. „Scopul oricărui creator de pagini web de promovare este acela de a investi pagina cu o valoare intrinsecă, care să îi facă pe consumatori să o folosească nu doar pentru informaţii, ci şi pentru experienţa specifică, ceea ce poate să aducă mase de consumatori care să crească audienţa”[24]. E bine chiar din denumirea domeniului să-i oferim consumatorului o vagă idee despre ce va găsi pe pagina noastră web. De exemplu atunci când spui Coca-Cola şti exact ceea ce vei găsi la ei pe site, informaţii despre produs, despre promoţii sau concursuri. Un alt avantaj pentru pagina dumneavostră este ordonarea textului pe pagina web, respectiv posibilitatea de a selecta într-un timp foarte scurt informaţi. De exemplu în cazul ziarelor, şapoul are un rol foarte important, respectiv acela de a capta atenţia vizitatorului şi de al determina să citeacă restul articolului. Utilizaotrul îşi pierde foarte repede răbdarea atunci când informaţia de pe site-ul dumneavoastră este dezordonată. Anumite site-uri conţin extrem de multe fotografii, vizitatorul fiind bombardat într-un timp foarte scurt de prea multă informaţie vizuală. De accea este indicat să păstrăm front page-ul cât mai aerisit, iar dacă dispunem de fotografii putem crea o galerie foto. La fel de importante ca şi front page-ul sunt şi celălalte pagini, care ar trebui să fie doar o continuare a acestuia. Vizitatorul nu va fi dispus niciodată pentru o ştire să de-a mai multe click-uri. Este bine să creeam în aşa fel pagina web încât vizitatorul să nu simtă că face vreun efort pentru a ajuge la informaţie. Indispensabilă pentru site este harta şi motorul de căutare, care pot facilita munca consumatorului[25].

Bannerele

Publicitatea pe Internet a început cu bannerele, acele dreptunghiuri de diferite dimensiuni plasate în orice pagină Web, în locuri diferite. Majoritatea agenţiilor de publicitate cred că trebuie depăşită etapa bannerelor, dar acest format este încă cel mai popular şi i se alocă cele mai multe resurse financiare. Singurele modificări ţin de dimensiunile acestora şi de tehnologiile folosite pentru a le face mai eficiente.

Biroul de Publicitate Interactivă (IAB, www.iab.com) este fondat în 1996, misiunea lui este de a evalua şi recomanda standarde şi formate, de a evalua eficienţa publicităţii on line şi de a educa industria publicităţii interactive. În anul 2001, IAB a recomandat noi formate pentru bannere, studiile viitoare arătând că efectul noilor modele este mai puternic. Până în acel moment industria publicităţii folosea formatul primului banner, din 1994. Recomandările făcute de IAB diferă de modelele clasice, ele fiind mai mari şi atrăgând astfel mai uşor atenţia. Standardele din 2001 se refereau la dimensiuni de: 468 x 60 (banner întreg), 234 x 60 (jumătate de banner), 120 x 240 (banner vertical). Bannerele se măsoară în pixeli.

Ad Sizes Task Force este un comitet responsabil cu dezvoltarea standardelor pentru reclamele on line, prin stabilirea unor standarde coerente, se simplifică munca agenţiilor, misiunea acestui comitet mai constă şi în educarea industriei de publicitate on line. Începând din august 2002, Ad Sizes Task Force (www.iab.com/comm/adsizes.asp), a început un proces de reducere a mărimii bannerelor cu scopul reducerii costurilor şi ineficienţei asociate planificării, cumpărării şi creării de publicitate on line. Rezultatul a fost crearea unui set universal de patru formate pentru bannere, stabilit de comun acord cu toate agenţiile de publicitate, membre ale comitetului. Iată în continuare dimensiunile bannerelor, spaţiul pe care acestea îl ocupă şi în cazul în care există animaţie, cât de repede se încarcă ele:

|Dimensiuni |Spaţiul ocupat |Animaţie |Borduri |
| |GIF/JPEG |FLASH | |
| |GIF/JPEG |FLASH | | |
|300x600 |30K |40K |20 secunde |Nici una |

Tabel 3. Noul format pentru bannere „Zgârie-norii” sau skyscrapers reprezintă o formă de bannere dispuse vertical, având dimensiunile de 160 x 600, ce se întind de-a lungul paginii unde sunt afişate în afara textului propriu-zis al sitului. Alte dimensiuni folosite pentru zgârie-nori sunt: 120 x 600, 240 x 400 (dreptunghi vertical), 336 x 280 (dreptunghi larg), 300 x 250 (dreptunghi mediu). Avantajul acestor noi modele constă în faptul că sunt uşor de remarcat datorită dimensiunilor mari şi oferă posibilitatea unor informaţii mai bogate, tocmai de aceea s-a observat că rata de accesare este mai mare în comparaţie cu celelalte formate. Bannerele skyscraper arată că reclamele digitale se bazează pe principiul chemării la acţiune. Utilizatorul este atras printr-o animaţie, după care este invitat să facă ceea ce vrea în funcţie de ce oferă situl. În afara dimensiunilor, un alt element ce caracterizează bannerele este dat de modul în care sunt construite. Întâlnim aici bannerele statice, animate şi interactive sau multimedia. Bannerele statice sunt imagini fixe pe un sit şi fac parte din primele modele folosite de publicitatea on line. Avantajele acestora constau în uşurinţa cu care se produc şi acceptarea lor de către toate siturile. Dezavantajul îl constituie faptul că ele au devenit plictisitoare comparativ cu noile modele, care sunt ori animate ori interactive. De aici rezultă şi numărul mic de aceesări pe care îl întrunesc. Bannerele animate sunt acele bannere care se mişcă, se rotesc sau au orice formă de acţiune inclusă. Ele sunt foarte populare, întrucât generează un răspuns mai ridicat decât prima categorie, iar informaţiile care pot fi oferite sunt mai multe. Aceste bannere sunt ieftine şi uşor de produs, iar spaţiul pe care îl ocupă este relativ mic (15Kb). Bannerele interactive au apărut ca urmare a nevoii de a îmbunătăţi calitatea şi eficienţa bannerelor existente. Ca o trăsătură caracteristică este angajarea utilizatorului într-un anume fel, fie printr-un joc, fie prin introducerea de informaţii, fie prin răspunsuri directe la întrebările utilizatorului, etc. Bannerele multimedia cer o interacţiune directă, mai mult decât un click, ele putând oferi aproape aceleaşi facilităţi şi informaţii ca un sit Web. Dezavantajul este legat de viteza conexiunii la Internet, durata de încărcare a unui astfel de banner fiind ridicată. Mai multe informaţii despre acest tip de publicitate le găsim în subcapitolul care tratează rich media. Reclamele inteligente sunt folosite împreună cu motoarele de căutare. Ele apar atunci când sunt tastate anumite cuvinte cheie. Când se termină căutarea, apare şi o reclamă relevantă pentru ceea ce se caută. Această modalitate de publicitate asigură un impact crescut, reducerea costurilor şi poziţionarea foarte precisă către consumatorii potenţiali. Web-ul este un spaţiu de tip „trage” şi nu „împinge” şi este normal ca publicitarii să urmărească acest beneficiu unic, prin apariţia reclamelor acelor tipuri de public care „trag” anumite informaţii din Internet. Un banner poate face două lucruri: poate creşte notorietatea unui produs care are legătură cu ceea ce caută utilizatorul şi poate acţiona ca un semnal că poate oferi utilizatorului exact ceea ce îl interesează, aducându-l pe situl Web cu conţinut relevant. Aceasta este de fapt evoluţia bannerelor, lucrul care le ţine încă în viaţă. Un banner „se arde” după un anumit timp. Adică eficienţa lui se epuizează, după ce a fost expus o perioadă mai îndelungată, şi atunci trebuie înlocuit cu un altul. La fel, anumite bannere conferă vizibiliate, şi altele generează vânzări, iar utilizarea lor trebuie susţinută prin design şi mesaj. Uneori, bannerele sunt folosite în exces, inadecvat sau prea puţin. Plasarea bannerelor a devenit crucială. Se poate decide pe ce situri să apară şi ce grupuri de utilizatori le pot vedea. Face parte din dialogul dintre companie şi consumator, lucru pe care numai Web-ul poate să-l creeze şi să-l promoveze. În domeniul on line cea mai mare promisiune pe care publicitatea a oferit-o este aceea a măsurării exacte a datelor.
Butoanele
Alături de bannere există şi butoanele, care pot fi de diferite dimensiuni, de obicei 120 x 90, 120 x 60 şi butonul pătrat cu dimensiuni de 125 x 125. Ele sunt plasate de obicei în partea dreaptă a paginii, acolo unde se duce de obicei cursorul în momentul lecturării unei paginii Web. Richard Adams[26] ne spune că în multe cazuri butoanele au avut mai mult succes decât bannerele. Ele prind privirea şi pot obţine un click. Butoanele pot conţine, în spaţiul de 120 x orice, foarte puţine cuvinte (de obicei douăzeci) şi sunt proiectate fără imagini. Aplicarea unei imagini reduce textul la aproximativ patru cuvinte, aceasta cu condiţia ca el să nu fie animat. Butoanele pot fi logo-uri, modele, nume de domenii, reclame la ceva deja cunoscut utilizatorului.

Interstiţialele Interstiţialele reprezintă publicitatea ce apare în timpul dintre părăsirea unei pagini Web şi încărcarea alteia. În cadrul interstiţialelor se pot distinge trei categorii: interstiţialele inline, pop-ups şi pop-under. Acest model de publicitate este similar celui din televiziune sau radio, unde programele sunt întrerupte pentru pauze publicitare. În cazul interstiţialelor, utilizatorul nu este anunţat cu privire la apariţia acestora. Utilizatorul le poate închide, ceea ce nu poate şi cu celelalte tipuri de media. Interstiţialele inline apar în fereastra principală a browser-ului şi în momentul în care se apasă un link (legătură către altă pagină), ele poartă vizitatorul către situl ce conţine o reclamă a publicitarului în locul paginii dorite. Pagina publicitară va fi afişată o perioadă de timp predefinită, de obicei cinci-zece secunde, după care pagina dorită va fi încărcată automat. În perioada interpunerii interstiţialului, utilizatorului îi vor fi prezentate atât mesajul publicitarului cât şi posibilitatea accesării sitului acestuia. Aceste tipuri de reclamă sunt de obicei supărătoare pentru utilizator şi pot dăuna mai mult sau mai puţin imaginii de marcă a celui care expune mesajul publicitar. Pop-ups sunt acele interstiţiale care sunt lansate într-o fereastră nouă, mai mică. Sunt cele mai folosite şi se lansează de obicei în perioada cât noua pagină se încarcă, rămânând fie deasupra ferestrei principale, fie în spatele acesteia dacă sunt micşorate, până la închiderea lor de către utilizator. Pop-ups-urile pot avea diferite dimensiuni şi variază, la fel ca şi bannerele, de la statice la animate sau chiar interactive. Trebuie să recunoaştem că aceste reclame (blamate sau nu) susţin foarte multe situri Web. Studiile arată că această modalitate de marketing depăşeşte ca impresie negativă, spamingul şi telemarketingul.

Printre factorii care au condus la acestă concluzie se numără:

• Costul foarte redus pentru creaţie şi afişare. De aici a rezultat o utilizare necontrolată şi peste măsură a reclamelor.
• Utilizatorul trebuie să facă o acţiune în plus (să închidă fereastra). Doar această acţiune consumă 2-3 secunde din timpul său. • Utilizatorul are impresia că nu poate găsi de unul singur produsele şi serviciile de care ar avea nevoie. Din diversitatea reclamelor, utilizatorul poate vedea produse şi servicii de care nu ar avea nevoie niciodată. • Afişarea reclamei peste suprafaţa activă (ocupă spaţiu din informaţiile căutate). • Lipsa posibilităţilor de a închide reclama. Pop-under sau interstiţialele care se încarcă într-o fereastră nouă, în spatele ferestrei principale. Pop-behind cum mai sunt ele cunoscute sunt o formă de publicitate controversată. Motivul este, modul lor de încărcare şi distribuire, în spatele ferestrei actuale, fără nici un fel de avertizare, modalitate considerată ascunsă sau hoţească. Acest tip de interstiţial se încarcă şi este afişat numai în momentul în care utilizatorul decide să închidă fereastra curentă. Modelul a fost folosit de către situri cu renume, cum ar fi Yahoo sau Times, fapt care îi dă legitimitate şi îl înscrie în rândul modelelor publicitare folosite curent. Primele interstiţiale acoperau tot ecranul, fapt care ducea la agresarea şi enervarea utilizatorului. De aceea, IAB a stabilit standarde şi pentru acest tip de publicitate. Ultimul raport din 29 aprilie 2004, evidenţiază următoarele direcţii pentru interstiţiale:
|Tipul interstiţialului |Dimensiuni |Spaţiul ocupat |Iniţiere audio/video |Opţiune de închidere |
| |(înălţime x lungime) | | | |
|Pop-Under |720x300 |50k imagini |De către utilizator |Opţională |
| | |50k flash | | |
|Pop-Up |250x250 |30k imagini |De către utilizator |Opţională |
| |300x250 |40k flash | | |
|Pop-Up Large |550x480 |30k imagini |De către utilizator |Opţională |
| | |40k flash | | |

Tabel 4. Standarde interstiţiale

Stabilirea acestor standarde are ca obiectiv îmbunătăţirea percepţiei utilizatorilor prin aplicarea consistenţei în folosire. IAB a făcut un studiu privind nevoile consumatorilor şi eficienţa reclamelor on line. Concluziile studiului se concretizează într-un set de specificaţii şi definiţii pentru interstiţiale: • Distribuţia unui singur pop-up pe utilizator şi pentru fiecare sit Web;
• Pop-up-ul trebuie să conţină informaţii despre publicitar şi cel care afişează reclama: [pic] • Toate reclamele trebuie să conţină opţiune de închidere; • Standardizarea dimensiunilor pentru afişare. Agenţiile de publicitate folosesc în ultimul timp interstiţialele ca alternativă la bannere, întrucât este mai sigur că reclama va fi văzută, iar mesajul are mai multe şanse de a fi reţinut atunci când nu concurează cu nimic altceva pe ecran. Ele au o rată de răspuns mai mare decât bannerele, de aceea ele sunt cotate ca fiind mai eficiente. Până în acest moment se aproximează că peste 20% din browser-ele de Internet au instalat software de blocare a reclamelor de tip pop-up. Deja Microsoft a anunţat că versiunea finală de Service Pack 2 pentru Windows XP va contine un filtru de blocare pentru pop-up. Acest update este de aşteptat în această vară.

Alte forme de publicitate pe paginile Web Link-ul text este cel mai simplu model de publicitate, cel mai puţin agresiv, dar şi unul dintre cele mai eficiente forme de publicitate on line. El se prezintă sub forma unui text subliniat, de obicei o propoziţie, un titlu sau chiar adresa unui sit, care prin accesare oferă o legătură către altă pagină. Textul se referă de obicei la conţinutul sitului pe care apare. Hiperlegăturile reprezintă marcatori ce realizează legături către alte documente sau resurse Web. „Link-urile (legăturile) transformă un text obişnuit în hipertext sau hipermedia. Ele permit trecerea rapidă de la o informaţie aflată pe un anumit server la altă informaţie aflată pe un alt server oriunde în lume. Atunci când se navighează sub un browser, link-urile apar ca zone active într-o pagină Web, adică zone pe ecran sensibile la apăsarea butonului (de regulă cel stâng) al mouse-ului. Un click efectuat cu mouse-ul pe un link este interpretat ca o cerere către un anumit server Web de a expedia către computerul client o resursă către care link-ul respectiv punctează. În felul acesta paginile Web devin interactive (adică răspund la acţiuni iniţiate de utilizator)[27].

Locul unde le întâlnim cel mai des, sunt motoarele de căutare. „Motoarele de căutare sunt servere specializate în stocarea de meta-informaţii (adică a „informaţiilor despre informaţii”) care oferă utilizatorilor posibilitatea de a găsi/regăsi informaţiile dorite în siturile în care acestea există”[28]. Cele mai folosite motoare de căutare sunt: www.google.com, www.yahoo.com, www.altavista.com, www.excite.com, www.lycos.com, www.dogpile.com, www.hotbot.com. În acest moment Google (www.google.com) conţine cea mai mare bază de date, în care se găsesc peste 3 miliarde de pagini. Rezultatele oferite de aceste motoare de căutare sunt sub formă de link-uri. Unele motoare au chiar preţuri pentru afişarea cât mai sus a sitului în momentul tastării unui cuvânt cheie. Motivaţia pentru acest lucru este faptul că majoritatea consumatorilor de pe Internet găsesc ceea ce caută cu ajutorul motoarelor de căutare. Motoarele de căutare nu sunt singurele care vând acest tip de publicitate. Majoritatea portalurilor se bazează pe aceste link-uri. Mai nou, cărţile electronice sau e-books au link-uri ce trimit la diferite pagini Web exact ca un banner obişnuit (Iulian Veghes Ruff şi Bogdan Grigore, 2003, 130).

Sponsorizările pot lua diverse forme, majoritatea ducând la amplasări mai avantajoase decât cele oferite de bannere. Cel mai folosit model de sponsorizare este legat de recomandarea produsului sau companiei în articolele aparent obiective prezentate de situl pe care apar, pentru a transfera imaginea asociată acestuia către produsele firmei sau sponsorizarea efectivă a sitului în vederea afişării anumitor informaţii, reduceri, programe, etc. Sponsorizările permit desfăşurarea unei campanii publicitare fără a fi nevoie de direcţionarea unui trafic ridicat către un sit. Consumatorii au de obicei încredere într-un sit pe care îl vizitează regulat pentru a se informa. Afişarea mesajului pe situl respectiv duce la transferul de încredere către marca afişată, lucru care face mesajul mai puternic.

Advertorialele sunt publicitate făcută unui sponsor sub o formă ce seamănă mai mult cu un editorial sau cu o ştire decât cu publicitatea. Consumatorii au de obicei mai multă încredere într-un editorial decât într-un afiş publicitar. Advertorialul trebuie însă gândit astfel încât să nu sune a reclamă, lucru care poate duce la pierderea încrederii atât în sit, cât şi în produsul respectiv. Advertorialul trebuie să ofere exact acea informaţie de care este nevoie.

Screensaver-ele pot fi folosite ca un afiş publicitar ce se poate descărca de pe Internet fie de pe situl companiei, fie de pe anumite situri specializate. Elementul cheie pentru acest tip de publicitate este cuvântul „atrăgător”. Screesaver-ul trebuie să impresioneze, să atragă atenţia, să facă utilizatorul să-l dorească şi dacă este posibil să lase opţiuni de personalizare.

Alte forme de publicitate pe paginile Web, le constituie sponsorizarea unei liste de discuţii sau a unui newsletter, programele de animaţie, filmele publicitare, ofertele de conectare la Internet şi exemplele pot continua, opţiunile de dezvoltare ale modalităţilor de publicitate pe Internet sunt încă la început.

Rich media

Rich media sau media “bogată” este integrarea de elemente audio, video şi animaţie într-o reclamă interactivă. “Este ceea ce dă viaţă bannerelor statice” ne spun Leigh Terry şi Chris Rayner în articolul Rich Media apărut în cartea E-media (2000, 107). A apărut ca reacţie la tendinţa de orbire a bannerelor clasice. Aceasta înseamnă că bannerele standard nu mai generează interesul aşteptat sau propus în strategie de către companie, nu mai atinge obiectivele stabilite. Bannerele tradiţionale au fost primul pas în publicitatea pe Internet, posibilităţile pe care le oferă noua media sunt cel de-al doilea pas. Cu un marketing interactiv provocarea de a crea reclame, care să impresioneze şi să aducă consumatori, într-un mediu competitiv a crescut.

Rich media permite diseminarea mai detaliată a mesajului publicitar, potenţialul consumator poate asculta, de exemplu, conţinutul unui Cd înainte de a-l cumpăra efectiv on line. Poate permite cererea de informaţii detaliate despre un produs făra a părăsi situl respectiv. Deasemenea reclamele au un impact vizual mai ridicat. De reţinut este faptul că nu este necesar mai scumpă decât publicitatea on line tradiţională. Rich media, poate, dacă este folosită corect, să impună utilizatorului o adevărată experienţă.

Întâlnim aici modelele clasice de publicitate folosind tehnologii de ultimă oră. Bannerele rich media oferă publicitarilor posibilitatea prezentării unui conţinut adiţional celui existent în mod tradiţional în formatul restrâns al bannerelor. Acest tip de publicitate on line oferă o mai mare flexibilitate şi un spaţiu larg posibilităţilor de exprimare a mesajului creativ fie prin introducerea unor extensii, fie prin îmbunătăţirea cu interactivitate sau audio-video.

Se utilizează în linii mari trei tehnologii de proiectare a diferitelor tipuri de publicitate rich media: HTML, Plug-in şi Java. Cele care folosesc tehnologia HTML pot fi văzute de către toţi utilizatorii, indiferent de tipul de browser folosit. Acest model are avantajul de a putea lega diferite fragmente din banner de diferite pagini, adrese de situri sau informaţii. Se poate oferi o redirecţionare către mai multe pagini alese de publicitar şi nu doar de către situl companiei. Modelele care folosesc plug-in cer utilizatorului să aibă deja instalat pe calculator un program care permite vizualizarea unor noi elemente: animaţie, interactivitate, audio-video. În cazul în care programul nu este instalat, se oferă posibilitatea instalării lui, în caz contrar, imaginea prezentată va fi una statică, asemănătoare cu cea a bannerelor clasice. Cele mai folosite programe plug-in sunt Flash şi Shockwave ale companiei Macromedia. Publicitatea care foloseşte tehnologia Java oferă o funcţionalitate mărită, fără a cere descărcarea unui plug-in. Nu toate browser-ele existente pe piaţă folosesc tehnologia Java, dar se consideră că 99% dintre utilizatori pot vedea şi folosi reclamele create cu Java. Avantajul oferit în acest caz este posibilitatea de interacţionare cu bannerul, nefiind necesară accesarea altei pagini Web. Un exemplu pentru acest tip de publicitate este dat de posibilitatea subscrierii la un newsletter prin introducerea adresei de e-mail în cadrul bannerului.

IAB a publicat un raport cu referire la standardele rich media la data de 14 august 2003 (www.iab.net/standards/richmediafeedback.asp). Standardele propuse sunt prezentate în tabelul de mai jos:

|IAB Rich Media |Spaţiul ocupat |Timp de afişare |
|Specificaţii în pixeli |Kilobytes |Kilobytes Flash |Timpul animaţiei (timp iniţial de|
|(Lăţime x Înălţime) |Nu Flash | |încărcare) |
|Pachete universale de publicitate on line | | | |
|728x90; 300x250; 160x600 |20KB |30KB |15 Secunde |
|180x150 |15KB |20KB |15 Secunde |
|Alte pachete | | | |
|88x31; 120x30 |5 KB |5 KB |Nici unul |
|120x60; 120x90; 230x33 |10 KB |10 KB |15 Secunde |
|234x60; 125x125 |15 KB |20 KB |15 Secunde |
|468x60; 120x240; 250x250; 120x600; 336x280; 240x400 |20 KB |30 KB |15 Secunde |
|728x210; 500x350; 720x300; 550x480 |30 KB |40 KB |15 Secunde |

Tabel 5. Standarde rich media Alte forme de publicitate on line care folosesc tehnologii rich media sunt: publicitatea plutitoare (floating ads), flying ads, cursoarele publicitare, scrolling ads şi nu în ultimul rând publicitatea îndrăzneaţă. Să vedem pe scurt în ce constau ele. Publicitatea plutitoare îşi trage numele din caracteristica ei de a fi afişată continuu deasupra paginii vizitate. Ea îmbracă două forme: obiectele „zburătoare” sau flying ads, elemente ce „zboară” deasupra paginii pe un traseu stabilit şi scrolling ads, nimic altceva decât bannere sau butoane publicitare ce nu dispar din pagină o dată cu navigarea în josul ei, ci ele coboară o dată cu imaginea. Flying ads oferă publicitarului flexibilitatea de a obţine orice efect. Este una dintre cele mai îndrăzneţe modalităţi de publicitate pe Internet. Putem întâlni obiecte care practic zboară dintr-o parte în alta a paginii Web către o reclamă mai mare. Obiectele sugerează fie serviciile oferite de companie, fie chiar mascota companiei. În ceea ce priveşte publicitatea plutitoare, întâlnim efecte pozitive şi efecte negative. Printre efectele pozitive, enumerăm:
• Atragerea atenţiei vizitatorilor, rezultând o rată ridicată de transmitere a mesajului; • Generarea de click-uri suplimentare dacă sunt alte bannere în aceeaşi pagină; În ceea ce priveşte efectele negative, se impune reducerea frecvenţei de apariţie. Este de preferat acompanierea acestor reclame de cele statice. Scrolling ads sunt acele modele care folosesc tehnologia DHTML (Dymanic HTML) pentru a permite reclamei să urmărească vizitatorul unui sit pe măsură ce acesta îşi îndreaptă atenţia în afara zonei acoperite. De obicei, ele apar sub forma unor bannere verticale, fiind plasate în afara oricărui text, pentru a nu acoperi în mişcarea lor informaţia existentă pe sit. Efectul pozitiv al acestor reclame constă în faptul că sunt tot timpul prezente în câmpul vizual al vizitatorului. Printre efectele negative se poate lua în vedere faptul că nu pot fi implementate decât pe anumite browsere şi doar în anumite locuri. Cursoarele publicitare demonstrează că orice obiect de pe ecranul computerului poate fi folosit ca instrument de reclamă. Este de fapt vorba de transformarea cursorului mouse-ului în reclamă, practic fiindu-i ataşată o imagine acestuia. Se poate ataşa şi text unui cursor în momentul în care acesta trece pe deasupra anumitor zone predefinite din pagina Web. Un efect pozitiv al acestui tip de publicitate este faptul că atragerea atenţiei vizitatorului este excelentă. Pentru a preveni o experienţă negativă, trebuie limitată frecvenţa de apariţie a cursoarelor publicitare. Există însă nişte bariere şi limite. Una dintre cele mai comune este faptul că viteza de conectare pentru majoritatea utilizatorilor este relativ mică. Nu putem să aşteptăm ca un utilizator să aştepte cinci-zece minute pentru încărcarea unei reclame. Este clar că timpul de încărcare afectează atenţia utilizatorului. Pe Internet, timpul chiar înseamnă bani, iar oamenii nu vor plăti pentru a aştepta. În momentul în care vor fi introduse conexiuni la Internet cu viteză mare de acces, va dispărea şi această problemă. Există programe de optimizare a graficii şi animaţiei publicate în Internet, cum ar fi, de exemplu, Fireworks. Publicitatea îndrăzneaţă este de fapt animaţie afişată deasupra conţinutului sitului, făcând din acesta o scenă pentru reclamă. Aceste animaţii vin însoţite de sunet şi pot fi vizualizate de orice tip de browser. Deseori siturile care afişează reclame bogate, le testează înainte de afişare pentru a fi sigure că nu se va îngreuna încărcarea sitului şi implicit performanţa acestuia. Astfel aceştia pot refuza afişarea lor pe sit. Să vedem şi partea bună a lucrurilor. Conform unor studii făcute în Statele Unite ale Americii, următoarele concluzii au fost desemnate pentru media bogată:
• Rich media duce la creşterea notorietăţii mărcii şi la revenirea utilizatorilor, influenţează pozitiv atributele mărcii şi creşte percepţia acestor atribute;
• În termenii convertirii notorietăţii de marcă la dorinţă şi cumpărare, media bogată creşte posibilitatea intenţiei de cumpărare, iar ceea ce este interesant, doar cu o singură expunere reuşeşte acest lucru. Adevărata valoare a mediei bogate este legată de viteza conexiunii utilizatorului. Dacă publicul nostru ţintă sunt oamenii ahtiaţi după tehnologie de ultimă oră sau folosesc Internetul zi de zi pentru afaceri, atunci putem publicita cu ajutorul acestui format. În prezent cei mai mulţi utilizatori accesează Internetul prin intermediul conexiunilor asigurate de o linie telefonică simplă (dial-up) şi a modemului de 56k. Această conexiune nu este foarte performantă atunci când se doreşte transferul de fişiere ce conţin imagini grafice de înaltă rezoluţie, fişiere audio sau video. Banda oferită de linia telefonică este „îngustă” şi nu satisface întotdeauna transmiterea cantităţii imense de informaţie pe care o presupune multimedia. „Rezolvarea problemei o reprezintă accesul de bandă largă (broadband). Prin broadband informaţia se poate transmite în Internet cu o viteză de câteva zeci de ori mai mare decât cea maxim permisă de un modem obişnuit de linie telefonică. Acest câştig de viteză face posibil transferul de fişiere de dimensiuni foarte mari într-un timp scurt. De exemplu prin broadband o întreagă enciclopedie multimedia poate fi trimisă în doar câteva minute” ne arată Mihai Gavotă[29].

Jocurile

Multe forme ale relaxării din lumea reală şi-au găsit corespondenţă în spaţiul Web. Notăm aici, jocurile on line şi desenele animate on line (webisodes cum se mai numesc ele). Se ştie că aproximativ două treimi din americani se joacă în mod regulat jocuri pe computer, multe dintre ele on line. Nu este vorba doar de distracţie aici, este vorba şi de o industrie imensă pe care consumatorii o cer. Cei care proiectează jocuri se împart în două categorii: giganţii şi companiile mici sau chiar indivizi. Giganţii sunt cei care au bani să investească în cercetare, în munca de dezvoltare şi echipament. Sony, de exemplu este unul dintre aceşti giganţi. Livrează de la simplul puzzle la jocuri 3D. De partea cealaltă a baricadei îi găsim pe cei care creează jocuri doar pentru distracţie, care de obicei sunt gratuite.

Studiile arată că în anul 2005 fondurile alocate pentru reclamele bazate pe jocuri vor atinge suma de un bilion de dolari. Jocurile vizate sunt cele care transmit mesajele mărcilor direct, combinate cu interactivitatea. Această direcţie se preconizează intenţiei utilizatorilor de a nu mai accesa tipurile de publicitate tradiţională, prezentate în subcapitolele anterioare.

Prin jocuri, publicitarii pot iniţia interacţiunea consumatorilor cu marca şi stabili o relaţie mai puternică. În cazul jocurilor cu mai mulţi jucători, putem vorbi de o răspândire a mesajului şi mai ridicată. Cercetările au arătat că cei care accesează Internetul, petrec mai mult timp pe situri cu jocuri decât pe orice alt fel de situri. Jocurile on line sunt foarte populare printre tineri, segment de piaţă spre care tind tot mai multe companii.

Costurile producerii unui joc on line pot fi destul de ridicate şi acestor costuri li se mai adaugă şi serviciile de hosting (găzduire). De asemenea administrarea şi menţinerea unui astfel de sit sunt factori de luat în considerare. Compania care vrea să-şi facă publicitate prin această metodă trebuie să se gândească dacă într-adevăr marca are nevoie de un joc pentru a o promova sau a-i întări imaginea de marcă. În mod sigur, jocurile se vor potrivi unei mărci mai mult decât alteia. De exemplu mărcile care au legătură cu sportul sunt potrivite pentru acest tip de publicitate, în timp ce unei firme care vinde mobilă nu i s-ar potrivi.

În orice joc natura interactivităţii şi modului de joc efectiv sunt esenţiale. Dacă jocul se adresează unui segment de public care lucrează la birou ziua, el trebuie să poată fi jucat rapid. Dacă este un joc cu mai multe etape, el trebuie să aibă opţiuni de salvare şi revenire. Cel mai important este aici să cunoaştem profilul publicului ţintă.

Unul dintre motivele pentru adoptarea acestui tip de publicitate include faptul că jocurile sunt distractive, iar faptul că utilizatorul se relaxează, se distrează, îl face pe acesta să asocieze starea lui, mărcii. După părerea mea, jocurile sunt următorul format spre care îşi vor îndrepta atenţia tot mai mulţi publicitari. Şi acest lucru din motive obiective, cum ar fi portretul noului consumator de publicitate on line, „arderea” metodelor tradiţionale şi nu în ultimul rând această schimbare va fi influenţată de rapiditatea cu care se dezvoltă tehnologia IT şi faptul că Internetul a devenit deja un canal de comunicare în masă.

Cookies

Cred că cel mai potrivit mod de a începe descrierea acestui tip de publicitate pe Internet ar fi să arăt conţinutul paginii www.cookiecentral.com, care ne oferă informaţii despre „prăjiturele” existente în spaţiul on line:

[pic] Cookie-urile sunt esenţiale pentru publicitatea on line. „Un cookie este un fişier text pe care o aplicaţie server Web îl poate scrie prin intermediul browser-ului într-un loc (folder) special pe hard-discul calculatorului client”[30]. Cookie-urile pot fi scrise pe calculatorul client dacă browser-ul permite acest lucru prin intermediul unor setări. În mod implicit browser-ul permite scrierea cookie-urilor deoarece altfel multe situri nu ar mai putea fi vizitate deoarece se interzice accesul clienţilor care nu pot memora cookie-uri. Cookie-urile sunt stocate o perioadă de timp, care este predefinită de către aplicaţia server. După ce această perioadă expiră, ele se autodistrug. Cookie-urile pot conţine şi informaţie înscrisă criptat. Prin intermediul cookie-urilor în calculatorul vizitatorului, se pot memora date despre utilizatori, despre preferinţele acestora, despre accesările făcute şi timpul pe care îl petrec on line sau pe respectivul sit. Aceste informaţii pot fi citite apoi de către aplicaţia server la o nouă revenire în sit şi memorate ulterior într-o bază de date. În acest fel devine posibil „spionajul electronic” foarte interesant în special pentru firmele comerciale care doresc să-şi cunoască cât mai bine actualii sau viitorii potenţiali clienţi. Un raport al Energy Department's Computer Incident Advisory Capability (CIAC, Government OKs Net cookies, www.news.com), arată că folosirea cookie-urilor este în regulă atât timp cât se respectă etica confidenţialităţii datelor şi nu sunt folosite pentru a dăuna utilizatorul. Cookie-urile pot fi şterse dacă din meniul Tools al browser-ului se va lansa dialogul Internet Options care prin intermediul tab-ului General pune la dispoziţie aceste utilităţi (butoanele Delete Cookies şi Delete Files). Internet Explorer este setat pentru a permite crearea de cookie-uri. Utilizatorul poate fi anunţat înainte ca un sit să creeze fişierul, aşa că există posibilitatea de a permite sau nu creearea lor, sau există posibilitatea setării browserului de a nu accepta nici un fel de stocare de informaţii pe hard-disc. Se pot seta diferite niveluri de securitate în cadrul browser-ului. Pentru siturile care prezintă încredere sau pentru o reţea de intranet, opţiunea de primire a fişierelor poate fi activă. Siturile restricţionate sau care nu prezintă încredere se pot seta pentru a nu primi cookie-uri. [pic] Fig. 7. Opţiuni Internet Explorer Numai informaţiile pe care utilizatorul le oferă sau alegerile pe care acesta le face în timpul navigării sale pe pagină pot fi stocate într-un cookie. De exemplu, situl nu poate determina adresa de e-mail decât dacă utilizatorul o introduce. A permite crearea de cookie-uri nu înseamna că alt sit în afara celui care le creează le poate citi sau poate avea acces la calculatorul respectiv. Din această cauză pe multe situri suntem salutaţi personal cu numele nostru, lucru posibil datorită cookie-ului. Cookie-urile nu dăunează, dar dacă se preferă anonimatul, hard-disc-ul se poate curăţa cu un utilitar numit Internet Trace Distructor. Cookie-urile oferă oportunităţi imense pentru creatorii de publicitate.

Newsletter-ul

Newsletter-ul este acea metodă prin care se încearcă păstrarea unei anumite audienţe prin trimiterea informaţiilor despre produse, servicii, evenimente, etc[31]. Este printre cele mai ieftine mijloace pe care le puteţi folosi online. Newsletter-ul este adesea alcătuit din unul sau mai multe paragrafe. Singurul dezavantaj al acestui instrument este incapacitatea de a folosi o grafică şi un design foarte surprinzător.

Grupurile de ştiri (newsgroups) Sunt de fapt grupuri electronice de discutii, locuri unde oamenii se adună pentru a schimba idei si opinii. Conceptul de baza este asemanator listelor de discutii: cititorii trimit mesaje sau articole unui grup pentru ca alţii să le poată citi şi să poată răspunde la articolele pe care le citesc. Multe grupuri au o listă cu Frequently Asked Questions (FAQ), care răspund practic la cele mai obişnuite întrebari ale grupului. Citirea acestor FAQ este o idea bună înainte de a pune întrebări întregului grup.

IRC (Internet Relay Chat) IRC-UL sau chat-ul reprezintă una dintre cele mai raspândite modalităţi de comunicare directă pe Internet. Pe scurt, chat-ul este oportunitatea de dialog informal, prin intermediul Internetului între persoane aflate la distanţă. Cuvântul provine din limba engleză şi înseamnă a sta de vorbă, a vorbi de una şi de alta, a sporovăi. IRC-ul este îndrăgit nu numai pentru că este folosit ca modalitate de convorbire în direct ci şi pentru facilitarea comunicaţiilor în timpul dezastrelor naturale, războaielor şi a altor crize. Decesul Papei Ioan Paul al II-lea a provocat, la începutul lunii aprilie 2005, ca milioane de internauţi din toata lumea să-şi îndrepte căutările virtuale către Cetatea Vaticanului care a realizat un canal IRC special de ştiri pentru a transmite în timp real relatări de la evenimentele ce aveau loc. Creştini, musulmani, budişti, atei şi-au împărtăşit în diverse comunităţi din ciberspatiu. Site-ul oficial al Vaticanului a fost efectiv blocat din cauza afluxului de vizitatori.

Mesageria instantanee Mesageria instantanee este un mijloc de comunicare destinat tuturor categoriilor de internauţi, fie ei adolescenţi sau oameni de afaceri. Acest mijloc de comunicare îl regăsim sub diferite nume, cele mai cunoscute fiind AIM (AOL Instant Messenger), MSN (Microsoft Messenger), ICQ (I Seek You) si YIM (Yahoo! Instant Messenger). Serviciile de Instant Messaging au adus schimbări majore în domeniul comunicării on-line. Avantajele acestui serviciu sunt oportunităţile extraordinare pentru îmbunătăţirea productivităţii şi colaborare, timpul scurt de comunicare, usurinţa în utilizare, posibilitatea de a găsi şi consulta foarte uşor persoane cu aceleaşi interese, reducerea facturilor telefonice şi faptul că se găsesc gratuite pe Reţea. Dintre dezavantaje se remarcă posibilitatea de infectare, incompatibilităţile între diferitele sisteme de instant messaging existente, pericolul infectărilor virale, riscul furtului sau pierderii informaţiilor sensibile. Potrivit unui studiu realizat de Gartner Grup, în anul 2005 mesageria instantanee va ajunge să reprezinte 50% din totalul comunicaţiilor firma-client.

Sarcini. Teme de casă. 1. Prezentaţi într-o manieră sintetică, sub forma unui tabel principalele instrumente ale publicităţii online. 2. Propuneţi o campaniei de publicitate online pentru introducerea unui brand nou pe piaţă în care să utilizaţi exclusive publicitatea online.

Sumarul modulului:

Există o paletă vastă de instrumente ale publicităţii şi ale PR-ului online, fiecare prezentând avantajele şi dezavantajele sale.

Bibliografia modulului:

Balaban, Delia Cristina (2005), Comunicare publicitară, Accent, 2005, p. 30-37.

Guţu Dorina (2008), New media, Tritonic, Bucureşti.

Modulul III Aspecte economice şi legislative
Scopul şi obiectivele modulului: prezentarea noţiunilor economice şi normative ale publicităţii online.
Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior: instrumentele publicităţii online.

Schema logică a modulului:

Obiective: aprofundarea aspectelor economice şi a celor legislative ale publicităţii online.
Noţiuni cheie: măsurarea audienţelor în internet, legislaţia media

3.1.Măsurarea audienţei pentru publicitatea online

Publicitatea tradiţională poate fi măsurată prin determinarea costurilor pentru atingerea unei audienţe CPM (cost per thousand)[32], iar publicitatea online măsoară audienţa prin contabilizarea fiecărei dăţi când o reclamă este vizionată, dar şi numărul click-urilor care au fost date pe acel banner. În măsurarea audienţei pe Internet totul începe de la server. Aunci când vizitezi o pagină web, browser-ul tău trimite server-ului un mesaj, iar acest mesaj este salvat pe server sub forma unui log file. De fiecare dată când deschizi un site, server-ul înregistrează următorele informaţii[33]: • Data şi ora la care a fost trimis request-ul către server • Ce a fost solicitat de la server • IP-ul de la care s-a primit requst-ul • Tipul de browser utilizat de calcultorul utilizatorului (Internet Explorer, Mozzila, Opera, etc) • Tipul computerului de la care provine request-ul

Un IP poate fi activ pe pagina web pentru o periodă de 30 de minute, după care activitatea aceluiaşi IP va fi înregistrată ca şi o vizită separată. Atunci când vorbim despre vizitatori, ne interesează în special aceia care sunt interesaţi de conţinutul paginii noastre. Spre exemplu dacă jumătate din vizitele înregistrate se uită doar la front page şi nu mai accesează nimic, atunci avem cu siguranţă o problemă. Fie informaţia care se află pe pagina noastră nu este interesantă pentru consumator, fie designul nu este unul de calitate sau încărcarea unui material durează foarte mult, determinând astfel consumatorul să renunţe. La fel de importante sunt şi orele la care site-ul nostru este cel mai vizitat. În funcţie de acest fus orar putem stabili categoria de public căruia ne adresăm. De exemplu, site-ul cotidianului Informatia Cluj, are cei mai mulţi utilizatori în cusul dimineţii[34]. Cel mai probabil aceştia accesează pagina web de la locul de muncă. Aceste informaţii sunt suficiente pentru a ne cunoaşte categoria de utilizatori la care ne adresăm şi în ce momente ale zilei să îi abordăm. Atunci când vorbim despre măsurarea audienţei unui site, trebuie să aducem în discuţie controversatele cookies. Cookies este acel text care este scris într-ul fişier pe hard-disk-ul utilizatorului, în momentul în care acesta vizitează un site[35]. De fiecare dată când un utilizator accesează un site, serverul trimite un request către cockie, iar dacă acesta a fost înregistrată anterior, este automat recunoscută de către server şi poate urmări activitatea utilizatorului pe acel site. O foarte mare parte dintre utilizatori sunt deranjaţi de către aceste cookies pe care le aseamănă cu spam-urile. De fapt, aceste cookies nu au nici o informaţie despre identitatea ta, decât în moentul în care tu te înscri pe acea pagină web. Cookies pot reţine informaţii precum user name-ul şi parola cu care intri pe un anumit site. Când vine vorba de campanii publicitare şi măsurare efectului acestora, trebuie să ne raportăm la trei parametri[36]: • Awarness: Ştiu consumatorii că acest produs este al tău? • Recall: Îşi amintesc utilizatorii oferta specială din reclama ta? • Persuasion: Şi-au schimbat sentimentele faţă de companie sau faţă de produs?

Visul oricărui advertiser este acela de la transmite mesajul corect la persoana potrivită, în momentul potrivit. Iar acest vis poate deveni realitate în momentul în care se ţine cont de nişte reguli sau modele. „Internetul facilitează segmentarea pieţei. (...) Comercianţii de astăzi de pe Internet construiesc depozite de date cu numele clienţilor şi potenţialilor clienţi. Ei cercetează amănunţit bazele de date şi descoperă noi segmente de nişă”[37]. Prima şi cea mai simplă metodă de a obţine informaţiile personale despre client este de a-l întreba direct. Pentru ca succesul nostru să fie garantat putem să-i oferim utilizatorului un discount sau putem să-i dăm posibilitatea să participe la un concurs. Indiferent de valoarea premiului pe care pagina ta îl pune la dispoziţie utilizatorul va fi cel mai probabil tentat să participe. O altă metodă, despre care am vorbit şi anterior, sunt cookies. De exemplu, un utilizator care de cele mai multe ori alege secţiunea spor a unui ziar, pote fi clasificat drept microbist. În funcţie de această clasificare vom şti exact ce tip de bannere îi putem afişa acestui utilizator. Acestă metodă mai este numită şi targetare în funcţie de comportament. A treia metodă este aceea de a personaliza pagina web în funcţie de audienţă. Astfel, în cazul unui ziar unde deja avem stbilită o clasificare a utilizatorilor, vom şti exact ce tipuri de bannere să afişăm. De exemplu sportul merge foarte bine cu berea şi maşinile, de acceia la accesarea rubricii sport vor apărea aceste tipuri de bannere. La fel de importantă ca şi targetrea este strategia de păstrare a utilizatorilor. Foarte multe companii investesc sume uriaşe pentru creşterea traficului pe site-ul lor, dar uită cât de important şi greu este să păstrezi utilizatorii. Consumatorii trebuie motivaţi pentru a se reîntoarce pe site-ul tău. Iată câteva modalităţi prin care îi putem determina pe utilizatori să revină: • Conceperea unui site cât mai aerisit şi cu o structură cât mai logică • Concursuri, bonusurile, etc • Grafică • Diversitate

[pic]
Fig. Nr. (sursa www.trafic.ro)

3.2. Modalităţi de promovare a paginii web- cross media Promovarea paginii web este unul dintre elementele cheie ale succesului nostru pe Ineternet. Atunci când promovăm un site atenţia noastră ar trebui îndreptată către[38]: • Tunneling (procesul prin care un vizitator este transformat în cumpărător) • Poziţionarea elementelor grafice şi de interfaţă • Folosirea inteligentă a culorilor • Interacţiunea cu utilizatorul • SEO (Search engine Optimization)

Optimizarea pentru motoarele de căutare este cea mai eficientă metodă de promovare web. Orice pagină web îşi doreşte să fie clasată în topul motoarelor de căutare. În funcţie de domeniul site-ului, motoarele de căutare pot genera un trafic de până la 95%. „O poziţie bună în motoarele de căutare asigură o rată de conversie ridicată. Rata de conversie reprezintă numărul de vizitatori care devin clienţi”[39]. Chiar dacă achiziţionarea nu se face în acel moment, este foarte imprtantă impresia pe care i-o lăsaţi vizitatorului. Aproximativ 90% din totalitatea referirilor către site-uri au ca sursă de pornire cele patru motoare de căutare: Google, Yahoo, MNS şi AOL[40]. Procesul de optimizare se desfăşoară în trei etape[41]: • Cercetarea cuvintelor cheie • Analiza şi optimizarea site-ului • Colectarea de link-uri

Pentru găsirea cuvintelor cheie una dintre cele mai bune soluţii este întocmirea unei liste, la care să participe toţi angajaţii, care să cuprindă toate cuvintele care au legătură cu produsul sau serviciul dumneavoastră. Din acestă listă pot fi extrase ulterior cuvintele cele mai des folosite de clienţi atunci când caută produsul dumneavoastră. O a doua varintă pentru determinarea cuvintelor cheie este accesarea bazelor de date ale Yahoo, Google, MNS pentru a descoperi competitivitatea anumitor cuvintele cheie. În ceea ce priveşte analiza şi optimizarea site-ului principalele aspecte pe care trebuie să la aveţi în vedere sunt următoarele: link-uri simple pentru motoarele de căutare, titlurile paginilor ar trebui să fie atractive pentru motoarele de căutare, existenţa unui sitemap, folosirea cuvintelor cheie în interiorul site-ului, îmbunătăţirea serverului care asigură mentenanţa siteului. În cazul link-urilor, ar trebui să punem la punct o strategie de plasare a acestora pe site-uri de nişă, site-uri unde apare şi concurenţa, forum-uri şi blog-uri care au aceaşi specialitate ca şi dumneavoastră şi în directoarele specializate de PR.

Despre motoarele de căutare Un motor de căutare sau search engine este format în general din trei componente: ➢ Componenta de căutare, un program automat (spider sau bot) care caută textul şi codul din spatele paginilor web, adăugându-le în baza de date ➢ Indexul, care conţine informaţii precum titlu, adresa, cuvinte cheie despre site-uri ➢ Aplicaţia software, care ne expune rezultatele căutării pe calculator Căutarea pe un motor este foarte simplă, prin introducerea anumitor cuvinte cheie în caseta aplicaţiei de căutare. Pe lângă text, utilizatorul mai poate căuta imagini şi clipuri video. Rezultatele motorului de căutare nu sunt altceva decât hiperlinkuri către conţinutul web la care conduc cuvintele cheie. Un motor de căutare caută informaţia în patru secţiuni diferite: ➢ Rezultatele oferite de furnizorii de informaţie (unele motoare de căutare au propriile baze de informaţii) ➢ Rezultatele oferite de furnizorii secundari de informaţie ➢ Rezultatele extrase din directorii de căutare ➢ Rezultatele plătite sau link-urile sponsorizate (atunci când clienţii plătesc pentru a se afla în topul căutărilor) ➢ Legăturile sponsorizate, afişate contra cost în partea dreaptă sus a paginii web (Google Adwords)

Directoarele web sunt una dintre sursele care aduc trafic intens paginii tale web. Directoarele web promovează pagina web prin două modalităţi: dacă descrierea directorului trezeşte interesul vizitatorului şi dacă link-ul din directorul către site-ul dumneavoastră este de forma http://www.site-ul-meu.ro, ajută la creşterea numărului de referinţe.

Campaniile de bannere sunt eficiente atunci când sunt amplasate corect. Principalul criteriu de care trebuie să ţineţi cont este traficul de pe site-ul unde doriţi să amplasaţi bannerul şi profilul acelui site, care ar trebui să fie asemănător cu cel al dumneavostră. De exemplu, un banner despre stiri sportive, poate fi amplasat pe un site cu maşini sau pe un site al unui producător de bere.

Promovarea prin email are efecte imediate şi puternice, dar trebuie să aveţi acordul destinatarului pentru a nu fi considerat spam. Spam-ul poate dăuna grav imaginii dumneavostră, determinându-l pe utilizator să nu mai viziteze site-ul dumneavostră. Listele de discuţii sunt asemănătoare cu promovare prin email, însă acestea nu promovează produsul sau serviciul, ci mai degrabă anunţă noile apariţii de pe site-ul dumneavoastră. De exemplu ultimele ştiri sau articolele care sunt considerate foarte bune. Campaniile de schimb de linkuri au ca principal scop creşterea popularităţii în rândul motoarelor de căutare. Forum-urile şi blog-urile sunt alte modalităţi de promovare, foarte folosite în prezent, în special în presă. Campania virală de nişă urmăreşte atingerea unui trafic ridicat, din tabăra formatorilor de opinie, care prin word of mouth vor influenţa decizia altor consuamtori. Cea mai folosită cale este blog-ul. O altă modalitate de a face campanie virală, este crearea unui joc online şi trimiterea link-ului către formatorii de opinie. Putem lua ca exeplu siteul www.conquiztador.ro, joc online de cultură generală, unde întâlnim bannere de la Pro Motor, Gilette sau promovarea unor personalităţi.

[pic]

6.Dimensiunea financiară a publicităţii online

Fiind un teren nu foarte explorat, publicitatea online a împrumutat modele clasice din alte domenii, adaptându-se propriilor caracteristici. Astfel, publicitatea online poate fi măsurată pe baza impresiilor sau prin numărul de click-uri. Cel mai întâlnit model de plată este costul pe mia de afişări (cost per mille) sau CPM. Această modalitate de plată desemnează preţul cerut pentru afişarea unei reclame de o mie de ori[42].

CPM se calculează astfel:
CPM = Preţul / Numărul de afişări x 1.000

Cea mai mare parte din bugeturile de publicitate merg spre motoarele de căutare şi portaluri. Este mult mai indicat să investiţi în motoarele de căutare cele mai folosite, decât în site-uri mici care o să vă aducă acelaşi trafic sau chiar mai puţin. Astfel, pentru motoarele de căutare există mai multe modalităţi de plată[43]: • General Rotation - un banner va fi afişat aleatoriu pe parcursul căutărilor, preţul fiind între 15 şi 25$ CPM • Run of category – publicitatea va fi afişată doar în cadrul unor categori de căutări • Cuvântul cheie - putem cumpăra anumite cuvinte cheie pe motoarele de căutare, bannerul apărând doar atunci când cineva caută acel cuvânt. Acest model are o targetare foarte precisă, iar CPM este mai mare O altă variantă de plasare a bannerelor este pe site-urile cu conţinut specializat, content sites, unde audienţa este omogenă, iar targetarea poate fi realizată mult mai uşor. Comparativ cu CPM din publicitatea tradiţională, CPM pentru publicitatea online este mai mare, datorită avantajelor pe care le aduce.

Click-trough sau accesarea bannerului este una dintre modalităţile preferate de advertiseri, pentru că ştiu exact cât îi va costa o campanie publicitară. Taxarea se face în funcţie de câte persoane au accesat bannerul respectiv. Cost per click, CPC este o metodă criticată de mulţi deoarece, bannerul este afişat până se atinge numărul de click-uri, ceea ce dăunează la brand building sau brand awareness. CPC variază de la 5 cenţi la 2$. O parte din site-uri preferă să taxeze cu sumă fixă în funcţie de perioada cât va fi afişat bannerul. Unele companii preferă să plătească pentru fiecare vizitator, respectiv pentru fiecare interacţiune a acestuia cu brandul. Unele companii plătesc utilizatorii pentru a partcipa în aceste experienţe interactive cu brandul. Pay Per Viewer sau plata pe vizitator se bazează pe idea că cel mai important este să atragi atenţia unei persoane, iar modalitatea prin care faci asta sunt stimulentele[44]. O modalitate destul de riscantă pentru site-uri este Pay Per Purchase sau plata pe cumpărător. În cazul acestei metode, advertiserii plătesc doar atunci când după interacţiunea utilizatorului cu bannerul sunt făcute şi achiziţii. În mediul online, modalităţiile de plată sunt foarte variate şi în curs de dezvoltare, multe site-uri având propria metodă de taxare.

Google Adwords primer

Google Adwords Primer este o modalitate de plată CPC (cost per click) oferită de Google. Ca şi avantaj al acestui serviciu trebuie menţionat AdRank-ul, prin care puteţi monitoriza grupurile ţintă[45], dar şi cuvintele cheie şi îmbunătăţirea acestora. Pe acest browser sunt circa 2,73 de milioane de utilizatori zilnici şi 81,9 milioane de utilizatori pe lună. Pentru acest program sunt foarte importante cuvintele cheie pe care le veţi alege. Aşa zisele “key words” trebuie să aibă legătură directă cu produsul dumneavoastră. Costurile acestui serviciu sunt foarte reduse, uneori ajungând la sume de maxim 2 dolari pe lună[46], plus 5 dolari deschiderea contului. Modalitatea de funcţionare a acestui serviciu este foarte simplă. Atunci când cineva foloseşte motorul de căutare Google, în funcţie de ceea ce caută, în partea dreaptă a paginii vor apărea anumite link-uri. Acestea sunt defapt site-urile care folosesc acest serviciu.

Google Adsense Google Adsense este un serviciu folosit de cei care au pagini web sau blog-uri şi care doresc să îşi crescă veniturile. Pe pagina ta web vor apărea anunţuri care au o anumită legătură cu site-ul tău, iar plata se face în funcţie de numărul de click-uri care au fost date pe respectivul anunţ (CPC) sau în funcţie de numărul de impresii (CPM). Totodată Adsense oferă posibilitatea căutărilor direct de pe pagina ta web.

3.4. Publicitatea online- dimensiunea legislativă Internetul a facilitat dezvoltarea a noi modele de afaceri şi totodată existenţa unei pieţe globale. Noua tehnologie prezintă o multitudine de avantaje, dar şi multe riscuri din punctul de vedere al legalităţii. Prima problemă cu care se confruntă acest mijloc de comunicare în masă este protejarea împotriva furtului. În România cele mai multe cazuri au fost înregistarte în cazul băncilor, prin crearea de site-uri clonă care seamănă aproape perfect cu originalul. Modalitatea de funcţionare este trimiterea de mesaje nesolicitate către utilizatori şi direcţionarea celui supus fraudei spre acea pagină clonată. Principalele Legi care reglementează acest domeniu în România sunt Legea nr. 148 din 26 iulie 2000 privind publicitatea, Legea Comerţului electronic, Ordonanţa privind Protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanţă şi Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţior electronice (506-2004)[47]. Cele mai multe pagini web au o secţiune numită copyright sau drepturile autorului. În general cel care a creat site-ul respectiv este considerat a fi proprietarul copyright-ului. De regulă Copyright-ul este aşezat în partea de jos a paginii web şi în el sunt expuse toate regulile pretinse de autor.
[pic]

Sarcini. Teme de casă:

1. Scrieţi un eseu cu tema regularizarea globală a internetului. Sumarul modulului: aspect normative ale publicităţii online.

Bibliografia modulului:

Balaban, Delia Cristina (2005), Comunicare publicitară, Accent, Cluj/Napoca

Guţu, Dorina (2009), New media, Tritonic, Bucureşti.

GLOSAR DE TERMENI

Ad-click rate (click-trough sau rata de accesare) – procentajul de vizionări al reclamei (ad views) care sunt transformate în accesări efective (ad-clicks) .De cele mai multe ori este exprimată procentual, ca numărul mediu de accesări la o sută de afişări.
Ad-clicks (accesări ale reclamei) - numărul de accesări (click-uri) ale unui banner de către diferiţi utilizatori. Exista 3 tipuri de click : click-trough, in-unit click şi mouse-over.
Ad-space (spaţiul publicitar) - locul într-o pagina Web din cadrul unui sit pe care poate fi poziţionată o reclamă. Pot exista mai multe spaţii publicitare pe o pagina.
Ad-views (impressions sau afişări) - reprezintă, sub formă de numere, de cate ori un principiu, vazut de către vizitatorii paginii. Este corespondentul afişărilor nete (net impressions) în media tradiţionale.
Adresa - sunt două utilizări diferite pentru acest termen in reţeaua Internet : “adresă de e-mail ” şi ” adresă internet”.
Advertising Network (reţea publicitară) - reţea alcătuită din mai multe situri Web reprezentănd multe situri ce vănd publicitate si care permit cumpărătorilor de reclame să atingă mai uşor o audienţă largă prin modalităţile de cumpărare run-of-category şi run-of-network.
Banner Ad (banner publicitar) - cea mai folosită formă de publicitate online ,afişănd o reclamă care de obicei măsoară 468 de pixeli lăţime si 60 de pixeli înălţime (468x60), situat de regulă in partea de sus a paginii Web.
Banner-buton exchange (schimb de bennere-butoane publicitare) - reprezintă de obicei o reţea in care siturile participante afişează bannere, butoane sau alte formate publicitare în schimbul unor credite care pot fi convertite (folosind rate stabile în avans) în reclame ce urmează să fie afişate pe alte situri.
Beyond the banner (publicitate dincolo de banner) - forme de publicitate online care nu folosesc bannere online tip rich-media (html, video, sunet etc.) .
Browser - un software care poate cere, căuta, descărca (download), păstra în memorie şi afişa documente existente pe World Wide Web .Browserele pot fi de două tipuri : exclusiv textuale sau cu grafică.
Button ad (buton bublicitar) - un model de publicitate online de dimensiuni mai mici decât bannerul, de formă pătrată, situat de obicei pe marginea paginii Web sau, mai nou, în interiorul documentului afişat.
Chat room (cameră de discuţii) - o posibilitate de comunicare a Internetului care permite interconectarea mai multor utilizatori şi schimbul de mesaje (la nivel text, audio şi video) in timp real.
Click-through - vezi ad-click rate.
Conversation rate (rata de acţiune) - procentajul de utilizatori care au intreprins o acţiune dorită de publicitar (înregistrare).
Cookie - un mesaj trimis browserului de catre anumite situri vizitate. Mesajul va fi păstrat de către acesta sub forma unui fişier text, fiind retransmis sitului de fiecare dată când acesta este vizitat din nou, pentru ca să poată afişa pagini personalizate (numele utilizatorului, preferinţele, produse căutare anterior, limba folosită etc.).
CPA (cost-per-action - “cost pe acţiune”) - o modalitate de plată a publicitaţii online în care costul se bazează exclusiv pe intreprinderea anumitor acţiuni de către vizitatorii sitului (înregistrare, cumpărarea unor produse etc.).
CPC (cost-per-click - “cost pe accesare”) - preţul plătit pentru fiecare accesare a reclamei de către vizitatorii sitului unde acesta este afisată. Face parte din modalitatea de plată a publicităţii online cunoscută sub denumirea de “Pay-per-click”.Vezi Pay-per-click .
CPM (cost per mille - “cost pe mia de afişări”) - preţ plătit pentru o mie de afişări (impressions) ale reclamei pe un site.
Ciberspace (cuvânt folosit prima data de către william Gibson in cartea sa Neoromancer, în 1884) - termen menit să descrie informaţiile disponibile prin reţelele de computere.
DHTML (Dynamic Hypertext Markup Language) - un set extins de comenzi HTML ce permit web-designerilor crearea unor situri mai bogate in animaţii şi interactivitate decât HTML obişnuit. DHTML este folosit pentru a crea atât pagini Web, cât şi publicitatea online care se modifică de fiecare dată cănd sunt afişate, în funcţie de o serie de parametrii ca : profilul vizitatorului, celelalte pagini vizitate, locaţia geografică de unde accesează situl etc. Utilitatea pentru marketingul online este deosebită, promiţând oferirea unui mesaj adegvat interesului utilizatorului şi, implicit, o targetare eficientă.
Domain name - numele unic al unui site pe Internet (www.internet.com). Fiecare dintre acestea are un sufix care ajută la identificarea domeniului în care activează situl. Există un număr limitat de sufixe folosite pe larg (în special în SUA) : .com (comercial), .net (reţele-networks), .gov (situri ce aparţin guvernului american), .edu (educaţional), .org (organizaţii non-profit), .mil (militar) şi mai nou .biz (companii-business). De asemenea, fiecare ţară are alocat un sufix specific (pentru România, .ro).
Download - transfer de fişiere de pe un calculator pe altul.
E-mail - abrevierea uzuală pentru poştă electronică (electrnic-email). Reprezintă transmiterea de mesaje (create prin mijloace electronice-computere) prin intermediul reţelelor de calculatoare (locale sau globale-internet). A fost motorul internetului. La început a fost cea mai utilizată posibilitate a Reţelei. Prin folosirea ei s-a ajuns la descoperirea celorlalte facilităţi oferite de Internet, facilităţi care în timp au întrecut ca utilizare e-mail-ul.
Flash - un program foarte popular, dezvoltat de compania Macromedia, ce permite crearea de animaţie si interactivitate pe paginile Web.
Host - un server de pe Internet prin intermediul căruia se face conexiunea cu o alta parte a reţelei. Reprezintă un punct de legătură între diverse părţi ale Internetului.
HTML banner - banner de publicitate care foloseşte elemente HTML şi care, de obicei, utilizează forme interactive în loc de elemente de grafică standard.
HTML (Hypertext Markup Language) - limbaj de programare utilizat atât pentru designul paginilor Web, cât şi pentru crearea de documente ce conţin hypertext (link-uri către alte pagini Web) .
Hypertext - orice text care afişează un alt document în momentul în care este accesat, comportându-se ca un link. De obicei este fie subliniat, fie are altă culoare decăt textul documentului în care este inserat.
IAB (Interactive Advertising Bureau) - fondat în 1996 (sub numele de Internet Advertising Bureau), Internet Advertising Bureau este una dintre cele mai importante asociaţii din domeniul webvertisingului, având ca obiect cercetarea şi recomandarea de standarde in domeniu, sponsorizarea cercetărilor privind eficienţa publiciţii online şi educarea industriei bublicităţii cu privire la mediul internetului şi posibilitătile de reclamă oferite.Unul dintre meritele cele mai mari ale IAB este recomandarea unor formate standard pentru publicitatea online, îmbraţişate de cea mai mare parte a industriei, fapt ce a dus la o înlesnire atât a vanzării spaţiului publicitar pe internet, cât şi a măsurării eficienţei diferitelor tipuri de publicitate online.
IMU (Interactiv marketink unit) – mărimile standard pentru modelele onine stabilite de către IAB.
Instant messenger – programe care se instalează pe calculatoare şi permit comunicarea la nivel text, audio şi video prin intermediul Interntului, cu alte persoane conectate la Internet şi care au acelaşi program instalat. Cele mai cunoscute programe sunt ICQ, AOL Instant Messenger şi Yahoo Messenger.
Interstitial – Model publicitar ce afişează mesajul publicitar între vizionarea a două pagini Web în perioada dintre lansarea comenzii pentru afişarea unei noi pagini şi încărcarea efectivă a acesteia. Folosind un spaţiu mai larg decât bannerele şi fiind afişate într-o fereastră proprie, interstiţialele folosesc de obicei grafice mari şi elemente Rich Media.
IP (Internet Protocol) – Cel mai important protocol al Internetului. Este un protocol definit de RFC 791.
Java – Limbaj de programare folosit în special pentru World Wide Web, oferind posibilitatea afişări unui conţinut dinaic, interactiv.
LAN (Local Area Network) – o reţea carea are avantajul proximităţii, lucru ce determină o eficienţă sporită la nivelul ratei de transfer, oferind o viteză de transfer mai ridicată decât a reţelei mondiale.
Link – Conexiune electronică între două pagini / situri / web ce permite trecerea de la o pagină web la alta sau la un site la altul prin accesarea anumitor elemente de pe pagină (tet, grafică, reclamă) care reacţionează la trecerea mousului pe deasupra lor.
Log file (aproximativ “jurnal”) – document ce înregistrează acţiunile ce au avu loc pe un server. Analiza acestor jurnale face posibilă aflarea de informaţii preţioase pentru publicitari, cum ar fi : de unde vin vizitatorii siteului (ţară, regiune, oras), cât de des aceeaşi indivizi se întorc pentru a vizita siteul şi cum navighează prin site, ba chiar conexiunea şi browserul folosite.
Multimedia – Programe suplimetare introduse în calculator pentru a trata sunetul, datele, imaginea sau toate la un loc.
Net – reţea (se folosesşte foarte des în limbajul legat de reţele de calculatoare ca precurtare de la network). De aici sensul a evoluat şi când se vorbeşte de reţea (the net) se subânţelege cea mai mare reţea mondială de calculatoare, Internetul.
Newsgroups (“grup de discuţii”) – grup de discuţii ce uneşte prin intermediul Internetului persoane interesate de un anumit subiect. Sunt folosite de către publicitari pentru a atinge un public extrem de speciaizat şi interesat de produsele / serviciile oferite de companiie în domeniu. Statisticile arată că în prezent există peste 15.000 de newsgroupuri.
Pagină web – Site. Interfaţa WWW prin care utilizatorul poate accesa o legătură (link) sau poate folosi majoritatea facilităţiilor Internetului. Are capacităţi multimedia deosebite, fapt ce a dus la impunerea ei ca resursă a Internetului prin care se accesează celelalte resurse. Fiecare pagină poate conţine text, grafică sau elemente Rich Media (video, audio, flash).
Pay-per-click (Plata pe accesare) – modalitate de plată a publicităţii online în care plata este făcută în funcţie de numărul de persoane ce accesează mesajul publicitar e pus sub formă de banner, button, email, HTML, etc.
Pay-per-impression (plata pe afişare) - modalitate de plată apublicităţii online în care plata se bazează pe numărul de afişări ale reclamei şi numărul efectiv de persoane care au fost expuse la mesaj.
Pay-per-lead - modalitate de plată a publicităţii online ce ia in considerare numărul de clienţi potenţiali obţinuţi prin intermediul reclamei (de exemplu, numărul de vizitatori ai sitului ce au accesat reclama şi au completat formularul, sondajul companiei, ori pur şi simplu au vizitat situl companiei.) .
Pdf - tip de fişier care permite o portabilitate mai mare a textului şi a graficelor.Acestea işi păstrează aşezarea în pagină pe orice alt calculator, lucru care, pentru majorittea celorlalte tipuri de fişiere, nu se întâmplă.
Pop-under ad - reclama care apare în spatele paginii vizitate şi devine vizibilă in momentul închiderii acesteia.
Pop-up ad - reclamă care apare într-o nouă fereastră a browserului deasupra ferestrei vizitate.Poate fi interstiţial sau poate fi programat să apară la anumit moment sau acţiune a vizitatorului.
Portal - site specializat pe îndrumarea utilizatorilor spre resurse valoroase dintr-un anumit domeniu.
Publicaţie electronică - pagina Web cu conţinut informativ, cu link-uri, conţinănd informaţii video, audio şi text, disponibile gratuit pe internet.
Rate Card - document ce detailează preţurile pentru diferite opţiuni de deplasare a mesajului publicitar.
Rich media - publicitatea ce foloseşte tehnici avansate, cum ar fi elemente video, flash, java, oferind utilizatorului o experientă mai captivantă decăt formatele vechi, statice.
Server - un calculator ce-şi pune la dispoziţie resursele (cum ar fi fişierele) celorlalte calculatoare din reţea.
Site - pagina Web
Skyscraper ad (zgărie nori) - forma de bannere dispuse pe verticală ce se intind de-a lungul intregii pagini unde sunt afişate în afara textului propriuzis al siteului.
Sponsorship (sponsorizare) - metodă de publicitate online prin care în loc să se afişeze bannere publicitare se crează o conexiune intre site şi companie transferânduse imaginea sitului asupra brandului.De asemenea, se foloseşte pentru a face reclama companiei sau mărcii, în cadrul articolelor din site sub forma unor prezentări aparent obiective.
User - utilizator
URL - un numar care identifică un host de Internet. Are două sau trei parţi : numărul (sau numerele) reţelei, un număr (sau un nume) opţional al unei părţi din reţea şi numărul (sau numerele) host-ului.
Web site traffic - numărul de vizitatori al unui site Web www - documente Hyper text aflate pe internet care indexează documente pe situri din toată lumea. Multe dintre resursele internetului sunt folosite pe Web.Este in acest moment partea cea mai populară a internetului, în principal pentru ca adună la un loc text, fotografii, sunet, animaţie şi imagini video în situri (există deja aproximativ peste 1.350.000.000).

BIBLIOGRAFIE 1. Vegheş Ruff Iulian, Grigore Bogdan, Relaţiile Publice şi Publicitatea Online, Ed. Polirom, Bucureşti2003 2. Sterne, Jim, Advertising on the Web, ed. Que Corporation, USA1997 3. O’Keefe, Steve, Publicty on the Internet, ed. Wiley Computer Publishing, USA 1997 4. Zeff, Robbin, Aronson, Brad, How to advertise for Free or Almoust Free by web Promotion, ed. Wiley Computer Publishing, USA1997 5. Zeff, Robbin, Aronson, Brad, Advertising on the Internet, ed. Wiley Computer Publishing, USA1997 6. Adams, Richard, www.advertising, Advertising and marketing on the world wide web, ed. Watson-Guptill Publication, New-York2003 7. Staneley, Morgan, The Internet Advertising Report, ed. Harpr Buisness USA1997 8. Russel, J.Thomas, Lane, W. Ronald, Manual de Publicitate, ed. Teora, Bucureşti 2003 9. Balaban, Delia, Comunicare Publicitară, ed. Accent, Colecţia Media, Cluj-Napoca2005 10. Newson, Doug, VanSlyke, Turk Judy, Kruckeberg, Dean, Totul despre Relaţiile Publice, ed. Polirom, Bucureşti2003 11. Moldoveanu, Maria, Miron, Dorina, Psihologia Reclamei şi Publicitatea în afaceri, ed. Libra, Bucureşti1995 12. Kotler, Philip, Marketing Insights from A to Z, , ed John Wiley&Sons Inc, New Jersey 2003 13. Kotler, Philip, Conform lui Kotler, editura Brandbuilders 2006 14. Li, hairong, Leckenby, John, Internet Advertising Formats and Effectiveness, Michigan State University 2004 15. Tyler Eastiman, Susan, Fergusob, Douglas, Klein, Robert, Manual de promovare şi de marketing pentru radio, televiziune, societăţi de cablu şi web, ed. Idea Design Print, Cluj 2004 16. Bruner, Rick E., The Decade in Online Advertising, Aprilie 2005 Canada 17. Burneau, Edmond A., RX for Advertising, ed Boston Books 2000 18. Agenţia pentru Strategii Guvernamentale, Ghid de Bune Practici în achiziţia serviciilor de publicitate, Bucureşti 2005 19. Catedra de Informatică Economică Academia de Studii Economice, E-marketingul în lumea afacerilor digitale, Bucureşti 2000 20. Harper, Collins, Weaving the Web: The Original Design and Ultimate Destinz of The World Wide Web, New York 2000 21. Rise, Al, Trout, Jack, Poziţionarea, lupta pentru un loc în mintea ta, ed. Brandbuilders, Bucureşti2004 22. Pitteri, Dnielle, Sorice, Michele, La nuova frontiera dell’Internet Advertising, ed. La Sapienza, Italia, 2005 23. Driver, Richard, Google Adwords Primer, ed. Online Buisness 2007 24. Levinas, Ellen, Your Online Powe groups and Advertising Guide, 2006, NY 25. Carlon, Michal, Marc, Ryan, Weledniger, Risa, The five Golden Rules of Online Branding, ed. AdRelevance 2000 26. Chow, John, Make money online with John Chow dot com, 2007 27. Lawson, Bryan, How designers think, ed. Elsevier 2005, Oxford 28. McLuhan, Marshall, The Medium is the Message, an Inventory of Effects,ed. Gingko Press INC, Germany2001

SURSE INTERNET 1. Săptămâna Financiară (http://www.sfin.ro/articol_11233/2007__un_an_cu_miros_de_bani_pentru_internetul_rom__nesc.html) 2. Metromind (www.metromind.ro/studii) 3. Content Creation Online (http://www.pewinternet.org/pdfs/PIP_Content_Creation_Report.pdf) 4. www.bah.com 5. www.nielsen-netratings.com 6. www.internetics.ro 7. www.tree.ro 8. http://gamesyahoo.com/games/font 9. www.tava.com 10. Internet Advertising Handbook (http://www.marketingmag.ca/image-en/section/3d_advertising/Internt_handbook.pdf) 11. www.legi-internet.ro

CURRICULUM VITAE

1. Nume: Kádár
2. Prenume: Magor Elek
3. Data şi locul naşterii: 01.08.1978, Tg-Mureş, România
4. Adresa: Ro-540077 Tg-Mureş, Str. Bradului 17/6
5. Telefon: 0744-2706-19

6. Studii:
|Instituţia |Facultatea de |Facultatea de Ştiinţe politice,|Facultatea de Litere, |
| |Horticultura, |Universitatea Babeş-Bolyai |Universitatea |
| |Universitatea “Szent |Cluj-Napoca |Babeş-Bolyai |
| |István” Budapesta | |Cluj-Napoca |
|Perioada: de la (luna, anul) până | 1998-2002 |1999-2003 |2004-2006 |
|la (luna, anul) | | | |
|Grade sau diplome obţinute |Ing. Horticultor |Analist politic |Doctor în filologie |

7. Titlul ştiinţific: doctor

8. Experienţa profesională:
|Perioada: |Febr 2004-iun 2004 |2004-2007 |2007-prezent |
|de la ….. | | | |
|(luna, anul) | | | |
|până la ….. | | | |
|(luna, anul) | | | |
|Locul: |Cluj-Napoca |Sydney |Cluj-Napoca |
|Instituţia: |Catedra de Comunicare si Relatii |Parlamentul International de |Catedra de Comunicare si Relatii |
| |Publice, Facultatea de Stiinte |Tineret Oxfam |Publice, Facultatea de Stiinte |
| |Politice, Administrative si ale | |Politice, Administrative si ale |
| |Comunicarii, | |Comunicarii, |
| |Universitatea Babeş-Bolyai | |Universitatea Babeş-Bolyai |
|Funcţia: |Cadru didactic asociat |trainer |Lector |
|Descriere: |Seminarii de PR si publicitate |Training de comunicare |Seminarii de PR, publicitate si |
| | | |media planning |

9. Locul de muncă actual si functia: Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, lector.
10. Vechime la locul de muncă: 4 ani
11. Brevete de invenţii:
12. Lucrări publicate (nr.total): 8
13. Membru al asociaţiilor profesionale: Uniunea jurnaliştilor Maghiari din România (Hungarian Journalist’s Association of Romania), Asociaţia de Publicitate, Ungaria (The Hungarian Advertising Associaton, Hungary)
14. Limbi straine cunoscute: engleză, franceză
15. Alte competenţe:
16. Specializări şi calificări: iulie 1999 Central European University Summer School, iulie 2004 Central European University Summer School, Visual Culture after the Cultural Change.
17. Experienţa acumulată în programe naţionale/internaţionale (max.5 ):
18. Alte menţiuni (premii, distinctii ,etc):
19. Prezentarea activitatilor didactice anterioare (max.3/4 pag.)

Majoritatea cursurilor şi seminariilor ţinute la Catedra de Comunicare si Relatii Publice, Facultatea de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii, Universitatea Babeş-Bolyai pănâ în prezent se incadreaza in domeniile de competenţă Comunicarea de campanii, Relaţii publice, Tehnici de comunicare mass-media, Marketing politic sub forma unor cursuri si seminarii precum Strategii de publicitate, Comunicare publicitară, PR politic; Instituţia purtătorului de cuvânt, Tehnici de promovare în mass-media, Planul media, Managementul conflictelor, Comunicare în afaceri, Strategii de persuasiune, Managementul proiectelor.

Data completării: Semnătura 09.11.2008 Kádár Magor Elek

-----------------------
[1]Sterne Jim, Advertising on the Web, Que Corporation, 1997, pp. 3
[2] Kotler, Philip, Conform lui Kotler, editura Brandbuilders 2006, pp. 95
[3] Vegheş Ruff, Iulian, Grigore, Bogdan, Relaţiile Publice şi Publicitatea Online, editura Polirom 2003, pp. 89
[4] Sterne Jim, Advertising on the Web, Que Corporation, 1997, p. 5
[5] Sterne Jim, Advertising on the Web, Que Corporation, 1997, pp.4
[6] Ibidem, pp.4
[7] Vegheş Ruff, Iulian, Grigore, Bogdan, Relaţiile Publice şi Publicitatea Online, editura Polirom 2003, pp. 90
[8] Kotler, Philip, Conform lui Kotler, editura Brandbuilders 2006, p.84
[9] Vegheş Ruff, Iulian, Grigore, Bogdan, Relaţiile Publice şi Publicitatea Online, editura Polirom 2003, pag. 96
[10] Kotler, Philip, Conform lui Kotler, editura Brandbuilders 2006, pag 96
[11] O’Keefe, Steve, Publicity on the Internet, Wiley Computer Publishing 1997, pp.4
[12] The Internet Advertising Handbook, Internet Advertising Bureau of Canada
[13] Balaban, Delia Cristina, Comunicare Publicitară, ed Accent, 2005 Cluj-Napoca, pp.135
[14] Russel, J.Thomas, Lane, W.Ronald, Manual de Publicitate, ed Teora2003, Bucureşti, pp.242
[15] Iulian Veghes Ruff şi Bogdan Grigore - Relaţiile publice şi publicitatea online. Iaşi, Editura Polirom, 2003, pagina 106.

[16] http://www.pewinternet.org/pdfs/PIP_Content_Creation_Report.pdf , 29.11.2007, ora 21.30
[17] Collins Harper, „Weaving the Web: The Original Design and Ultimate Destiny ofthe World Wide Web”, N.Y., 2000, p.104

[18] www.internetics.ro, 19.12.2007, ora 14.00
[19] Tyler Susan, Ferguston Douglas, Manual de Promovare şi de marketing pentru radio, televiziune, societăţi de cablu şi web, editura Idea Design 2004, Cluj, pp.243
[20]http://www.metromind.ro/uploaded/10%20greseli%20de%20design%20care%20va%20costa%20enorm%20si%20cum%20sa%20le%20reparati.pdf, 15.02.2008, ora 17.00
[21] Kotler, Philip, Marketing Insights from A to Z, ed John Wiley&Sons Inc, New Jersey 2003, pp.93
[22]http://www.metromind.ro/uploaded/10%20greseli%20de%20design%20care%20va%20costa%20enorm%20si%20cum%20sa%20le%20reparati.pdf, 15.02.2008, ora 17.00
[23] Kotler, Philip, Conform lui Kotler, editura Brandbuilders 3006, pp.25
[24] Tyler Susan, Ferguston Douglas, Manual de Promovare şi de marketing pentru radio, televiziune, societăţi de cablu şi web, editura Idea Design 2004, Cluj, pp.233
[25] Probleme de uzabilitate în crearea siteurilor şi a aplicaţilor web+based, ed Tree Works, www.tree.ro
[26] Richard Adams - www.advertising, Advertising and marketing on the world wide web. United Kingdom: Cassell Illustrated. (2003), pagina 16
[27] Mihai Gavotă - Internetul mijloc de informare şi comunicare. Bucureşti: Editura comunicare.ro, 2004, pagina 11.

[28] Ibidem – pagina 30
[29] Mihai Gavotă - Internetul mijloc de informare şi comunicare. Bucureşti: Editura comunicare.ro, 2004, pagina 12.

[30] Mihai Gavotă - Internetul mijloc de informare şi comunicare. Bucureşti: Editura comunicare.ro, 2004, pagina 46.

[31] Steve O’Keefe, Publicity on the Internet, ed. John Wiley&Sons Inc. 1997 USA, pp.59
[32] Sterne Jim, Advertsig on the web, Que Corporation, 1997, pp.95
[33] Ibidem, p. 97
[34] http://www.trafic.ro/top/stiri-massmedia/pagina18.html#informatiacluj
[35] Zeff, Robbin, Aronson, Brad, Advertising on the Internet, ed. Wiley Computer Publishing, USA1997, pp.108
[36] Sterne Jim, Advertsig on the web, Que Corporation, 1997, pp.169
[37] Kotler, Philip, Conform lui Kotler, editura Brandbuilder 2006, pp.56
[38] http://www.metromind.ro/campania/servicii/promovare-online.html, 02.04.2008, ora 16.00
[39] http://www.metromind.ro/campania/servicii/promovare-online.html, 02.04.2008, ora 17.30
[40] E-marketingul în lumea afacerilor digitale,Catedra de Informatică Economică Academia de Studii Economice Bucureşti, pp.25
[41] http://www.metromind.ro/campania/servicii/promovare-online.html, 02.04.2008, ora 16.00

[42] Vegheş Ruff, Iulian, Grigore, Bogdan, Relatile Publice si Publicitatea Online, editura Polirom 2003, pp.139
[43] Vegheş Ruff, Iulian, Grigore, Bogdan, Relatile Publice si Publicitatea Online, editura Polirom 2003, p.139
[44] Vegheş Ruff, Iulian, Grigore, Bogdan, Relatile Publice si Publicitatea Online, editura Polirom 2003, pp.141
[45] Google Adwords Primer, pp.10
[46] Google Adwords Primer, p.9
[47] www.legi-internet.ro

-----------------------

Media

WEB

Pr online

FORME ŞI INSTRUMENTE

Reach media

Publicitatea online

email

Publicitate clasică

Aspecte economice

Aspecte legislative