Notiuni generale
Pielea este un invelis conjunctivo-epitelial, care se continua cu semimucoasele si mucoasele cavitatilor naturale. Are o suprafata medie de 1,5-1,8 m patrati si reprezinta aproximagtiv 1/15 din greutatea corpului.
Structura pielii: pielea este alcatuita din epiderm, derm si hypoderm (tesut celular subcutanat – paniculul adipos)
Epidermul este stratul extern al pielii, este format din epiteliu pavimentos pluristratificat format predominant din keratocite, a caror functie este predominant aceea de a sintetiza keratina. Epidermul are grosimea cea mai mare pe palme si plante (1,5 mm) si este foarte subtire la nivelul pleoapelor.
Dermul este situat imediat sub epiderm. Componenta sa principala este o proteina fibrilara – colagenul. Cel mai gros este pe toracele posterior.
Tesutul celular subcutanat este bine reprezentat pe fese si abdomen si mai redus pe piramida nazala si presternal.
Diagnosticul dermatologic – necesita o anamneza si o examinare atenta, precum si efectuarea unor analize de laborator.
Dermatologia, spre deosebire de alte specialitati, are posibilitatea examinarii directe a leziunilor. Se rcomanda examinarea sumara inainte de anamneza deoarece observatia ofera date care sa orienteze anamneza.
Anamneza urmareste: istoricul afectiunii cutanate, antecedente personale patologice, antecedente familiale (genetice), istoricul profesional si social (consum de alcool, fumat etc), date epidemiologice (daca se banuieste o etiologie infectioasa), medicamentele utilizate si efectele lor (au agravat sau au atenuat leziunile) etc.
Examenul obiectiv
Necesita o buna iluminare, de preferat naturala. Pacientul va fi examinat complet (tegumente, mucoase, fanere), indiferent de severitatea si localizarea manifestarilor pt. care a consultat consultul. Se vor urmari: distributia, morfologia si configuratia leziunilor.
Leziunile cutanate sunt: macula - modificare circumscrisa a culorii sau texturii pielii. Poate fi produsa de vasodilatatie, de inflamatii minime, pigmenti sangvini, exces au deficit de melanina etc.
telangiectazia – dilatatia vizibila a vaselor de sange din piele
papula – modificare palpabila circumscrisa, cu diametrul mai mic de 0,5 cm. Pot fi produse prin hiperplazie epiteliala (veruci=negi), edem epidermic (eczema), edem dermic (urticaria), poate fi lichen plan, infiltrat inflamator dermic (sifilide), depuneri dermice de lipide (xantoame)
nodulul – masa solida, palpabila, cu diametrul peste 0,5 cm: eritem nodos, lupus vulgar, epitelioame (celule neoplazice prezente)
vegetatia - mase papilomatoase grupate
lichenificarea – ingrosarea epidermului si uneori si a dermului
placa – arie tegumentara elevata cu diemensiuni de minim 2 cm. Se formeaza prin unirea unor papule sau noduli.
tumora – cresterea in dimensiuni a tesuturilor; poate fi benigna sau maligna
vezicula si bula – acumulare vizibila de lichide intra- sau subepidermic. Vezicula este mai mica iar bula mai mare de 0,5 cm.
pustule – acumulare vizibila de puroi. Poate fi foliculara sau nefoliculara (poate fi la radacina sau nu a unui fir de par). De obicei este o manifestare a unei infectii bacteriene sau micotice, dar poate fi si sterila (psoriazis pustulos)
eroziunea – leziune cu pierdere de substanta; se vindeca fara cicatrice
ulceratia – leziune cu pierdere de substanta, care depaseste membrana bazala si se vindeca cu cicatrice
fisura – pierdere de substanta liniara
excoriatia – pierdere de substanta liniara, produsa prin grataj
scuame – agregate de celule cornoase exfoliate crusta – uscarea unei serozitati sau a unui exudat
sfacel – zona de piele necrozata
escara – zona de necroza ischemica negra, uscata
cicatricea – sechela cutanata rezultata prin inlocuirea zonei afectate de tesut fibros
atrofia – subtierea pielii
poikilodermia – asocierea unor modificari pigmentare cu atrofie si telangiectazii (apare la batrani)
De cele mai multe ori, leziunile cutanate elementare coexista. Pentru situatiile in care leziunile sunt numeroase se foloseste termenul de eruptie. Aceasta poate fi localizata, diseminata sau generalizata.
Examinarea cutanata va fi completata de examenul clinic pe aparate si sisteme.
Investigatii paraclinice
1.Examenul micologic direct – se efectueaza atunci cand se suspecteaza o infectie fungica si consta in recoltarea de produse patologice (par, scuame etc), tratarea cu solutie de KOH 20% si examinarea la microscop
2.Examenul la lampa Wood – permite diagnosticarea unor infectii produse de unii fungi sau bacterii
3.examen parazitologic
4.citologia – presupune recoltarea unor celule de pe fundul unei bule sau vezicule si prepararea unui frotiu cu examinare la microscop
5.biopsia cutanata
6.imunofluorescenta
7. teste prin scarificare
8.intradermoreactiile – se realizeaza prin injectarea intradermica a unor antigene – evidentiaza reactii de hipersensibilitate tardiva mediate celular, care - pentru tuberculina de exemplu - se interpreteaza la 24-48 de ore
