În ultimul deceniu tot mai mulţi lingvişti şi-au manifestat îngrijorarea faţă de expansiunea necontrolată a limbii engleze, o „limbă-canibal”, un „agresor hegemonic” care va duce la „moartea sau sinuciderea celorlalte limbi”, victime ale unui „imperialism lingvistic” deşănţat. Alţi specialişti, pornind de la relaţia cauză-efect, au adoptat o atitudine mai ponderată, susţinând că globalizarea limbii engleze poate contribui la consolidarea identităţilor lingvistice locale. Un al treilea grup, provenit chiar din rândurile vorbitorilor nativi de limbă engleză, a afirmat că fenomenul va duce inevitabil la o fragmentare a noii lingua franca în dialecte aproape neinteligibile pentru outsider-i.
Deşi ţări precum Franţa, Rusia, Portugalia şi Italia au adoptat legi menite să contracareze infiltrarea cuvintelor englezeşti, iar alte ţări sunt pe cale să le urmeze exemplul, se pare, totuşi, că temerile sunt mult exagerate, anglicismele care au pătruns în alte limbi europene situându-se, de regulă, între 1500 şi 2000, excepţia mergând până la 4000. (Zettersten, 2007: 302) Problema e că, la fel ca şi în România, cei mai mulţi dintre tineri îşi condimentează conversaţia cu termeni din jargonul mass-media, al afacerilor şi al tehnologiei informaţiei fără ca aceştia să fi fost asimilaţi pe deplin.
A Dictionary of European Anglicisms / Dicţionar de anglicisme europene, apărut sub îngrijirea lui Manfred Görlach la Editura Oxford University Press în 2001, primul de acest fel în lexicografia mondială, încearcă să stabilească adevărul, consemnând anglicismele din şaisprezece limbi europene: patru de origine germanică (germana, islandeza, olandeza şi norvegiana), patru de origine latină (franceza, italiana, româna şi spaniola), patru de origine slavă (bulgara, croata, poloneza şi rusa), două de origine fino-ugrică (finlandeza şi maghiara) şi două neînrudite (albaneza şi greaca). Aceste limbi au fost alese în ideea unei analize contrastive cât mai complexe – comunităţi puriste vs. comunităţi deschise, ţări vestice vs. ţări estice, comparaţii de ordin regional (Scandinavia, Balcanii) şi limbile care au intermediat preluarea (franceza şi germana în primul rând).
Autorii dicţionarului, proveniţi din toate cele 16 ţări, au avut în vedere anglicismele moderne, care se apropie de 5000, importate în anii 1945-1995. Cuvintele-titlu sunt însoţite de toate sensurile căpătate in limbile respective. În unele cazuri sunt oferite şi informaţii despre istoria etimonului englezesc şi răspândirea lui în Europa. Urmează o secţiune despre ortografierea şi pronunţia cuvântului, genul atribuit, pluralul (pentru substantive), anul aproximativ al împrumutului şi limba care l-a intermediat. În final se stabileşte gradul de integrare a termenului, dându-se şi un echivalent nativ, acolo unde există. De remarcat neincluderea majorităţii termenilor „internaţionali” formaţi cu ajutorul limbilor greacă sau latină şi a celor intermediaţi de limba engleză.
Dicţionarul propriu-zis are 352 pagini, fiecare pagină conţinând în medie 13 cuvinte-titlu. Litera A (pp. 1-10) cuprinde 96 cuvinte-titlu iar prezenţa lor în cele 16 limbi europene este următoarea:
1. olandeza – 74
2. germana – 69
3. norvegiana – 68
4. franceza şi greaca – 57
5. maghiara – 56
6. italiana şi rusa – 55
7. spaniola şi bulgara – 54
8. poloneza – 52
9. româna şi croata – 51
10. islandeza – 36
11. finlandeza – 34
12. albaneza – 29
Dacă în cazul primelor trei limbi prezenţa masivă a anglicismelor este motivată de originea comună, surprinde plasarea în prima jumătate a ierarhiei a limbilor greacă, maghiară, rusă şi bulgară. În ceea ce priveşte anglicismele care au pătruns în limba română, mai puţin permeabilă decât s-ar crede, acestea se pot împărţi în patru categorii:
a. anglicisme preluate prin intermediul limbii franceze (17 la litera A): absenteism (engl. absenteeism), absorbitor ( engl. absorber), acru (engl. acre), adaptor (engl. adaptor/adapter), adventist, gimnastică aerobică (engl. aerobics), după ski (engl. after-ski), AIRBUS, aeroport (engl. airport), antigel (engl. antifreeze), apartament (engl. apartment), aranjament (engl. arrangement), asdic, asamblor (engl. assembler), autocar, autostop, SIDA (engl. AIDS).
b. anglicisme preluate direct, fără modificarea formei şi a sensului (16): abstract (cu sensul de rezumat), acid rock, adventure (joc pe computer), aerotank, afro (engl. Afro), Afro-look, aftershave, air bag, Airedale (terrier), air mail, ale, all right, all-star, antidoping, aqualung, auditor.
c. anglicisme preluate prin calc lingvistic (11): film de acţiune (engl. action film), cu aer condiţionat (engl. air-conditioned), aer-condiţionat (engl. air-conditioning), stewardesă (engl. air hostess), linie aeriană (engl. airline), avion de linie (engl. airliner), fotbal american (engl. American football), mod de viaţă american (engl. American way of life), pilulă antibaby (engl. antibaby pill), cros automobilistic (engl. autocross), director artistic (engl. art director). d. anglicisme preluate direct, cu modificarea formei (7): as (engl. ace, termen din tenisul de câmp), agrement (engl. agreement, cu sensul de acord), ahoi (engl. ahoy, salut marinăresc), amplificator (engl. amplifier), antidamping (engl. antidumping), audit (engl. auditing), autorevers (engl. autoreverse).
Potrivit primei categorii, în perioada 1945-1995 limba franceză nu a încetat să-şi exercite influenţa asupra limbii române, chiar dacă de multe ori a făcut-o indirect. O ediţie revăzură şi adăugită a dicţionarului lui Manfred Görlach sigur ar constata schimbări spectaculoase, deschiderea spre cultura americană din ultimii 15 ani mai ales a ţărilor din estul Europei ducând uneori la preluarea tale, quale a multor termeni englezeşti, în pofida existenţei unui echivalent perfect în limbile respective.
Întrebarea este: Cât timp va mai dura această absorbţie neselectivă a englezismelor? Pe moment, nu mai puţin de 1,9 miliarde de persoane, adică o treime din populaţia globului, vorbesc o formă sau alta de engleză, jumătate din tranzacţiile comerciale se desfăşoară în engleză iar trei sferturi din corespondenţă se redactează în aceeaşi limbă. Dar, potrivit unor previziuni ale Consiliului Britanic (Graddol, 1997: 49), până în anul 2050 situaţia se va schimba. Atunci lumea va fi dominată de cinci limbi: hindi-urdu, chineza, engleza, spaniola şi araba. India va avea în jur de 1,5 miliarde de locuitori iar China 1,4.
În condiţiile în care din ce în ce mai multe persoane vor deveni bilingve sau multilingve, va creşte şi cererea de dicţionare format carte sau electronic, ca şi dorinţa de a le perfecţiona. În capitolul intitulat „Tomorrow’s Dictionaries” / „Dicţionarele zilei de mâine” din cartea Living Words. Language, Lexicography and the Knowledge Revolution / Cuvinte vii. Limba, lexicografia şi revoluţia cunoaşterii (1999), Tom McArthur trece în revistă o serie de opt procese la care vor fi supuse dicţionarele, cu referire directă la lexicografia engleză.
1. globalizare
2. localizare
3. bilingualizare
4. semibilingualizare
5. naţionalizare
6. regionalizare
7. tematizare
8. electronicizare
1. Globalizarea are în vedere dicţionarele care vor prezenta engleza ca pe o limbă internaţională pentru toate popoarele.
2. Localizarea înseamnă că dicţionarele internaţionale vor fi adaptate la specificul unei ţări sau al unui grup de ţări. În Singapore a apărut deja un astfel de dicţionar – Times-Chambers Essential Dictionary (1997) care, pe lângă lexicul britanic şi american, conţine termeni englezeşti specifici zonei Singapore-Malaezia.
3. Bilingualizarea se referă la faptul că dicţionarele importante vor fi traduse în alte limbi.
4. Semibilingualizarea este procesul prin care toate cuvintele-titlu vor fi traduse în limba respectivă. Un exemplu apropiat poate fi dicţionarul englez-danez publicat de Politiken, Copenhaga (1999), o combinaţie de dicţionar englez monolingv şi bilingv, care poate fi folosit nu numai în traduceri (din engleză în daneză) ci şi în elaborarea unui text în limba engleză.
5. Naţionalizarea arată că ţări mari precum Australia şi Canada au produs deja dicţionare australiene şi respectiv canadiene, cât şi ghiduri de utilizare a celor două varietăţi ale limbii engleze.
6. Regionalizarea se referă la apariţia unor dicţionare pentru zone mari, precum Asia de Sud sau de Est.
7. Tematizarea are în vedere formate precum Roget’s Thesaurus (dicţionar de sinonime şi antonime), unde cuvintele şi sensurile sunt prezentate tematic şi nu în ordine alfabetică.
8. Electronicizarea include toate tipurile de instrumente electronice necesare elaborării şi prezentării dicţionarelor.
O dată cu creşterea capacităţii de stocare a calculatoarelor se va impune utilizarea unor noi tehnici de scanare în vederea creării unor corpusuri lingvistice cât mai cuprinzătoare pentru noile tipuri de dicţionare. Începutul a fost făcut deja de către Universitatea din Birmingham cu o bancă de date a limbii engleze ce conţine mai bine de 500 milioane de cuvinte. De asemenea, s-a realizat şi un „dicţionar plutitor” – Collins Cobuild CD-ROM (2003), care se reactualizează aproape singur, „plutind pe deasupra unui corpus de cinci milioane de cuvinte astfel încât utilizatorul poate apela la exemple pentru a verifica informaţii privitoare la cuvântul-titlu” (Sinclair, 2001: 407).
Viitorul aparţine cu siguranţă hârtiei electronice. Hârtia electronică refolosibilă, numită şi „Gyricon”, a fost inventată de Xerox Palo Alto Research Center şi este o foaie de plastic extrem de subţire pe care se poate scrie cu cerneală electronică şi care poate stoca texte sau imagini. Cu ajutorul Gyricon-ului ziarele de peste câţiva ani se vor reactualiza constant şi vor putea fi purtate în buzunar iar dicţionarele vor ţine pasul cu vremea prin acumularea periodică de noi informaţii.
În concluzie, viitorul ne rezervă dicţionare atât în formatul lor clasic, cât şi în multiple versiuni electronice, sensibile la ultimele inovaţii tehnologice şi la schimbările politice de ordin global. Ele vor fi adevăratul barometru al transformărilor şi transferurilor lingvistice, dovedind că o bună parte din limbile Pământului sunt încă departe de extincţie. Vorba lui Mark Twain, după ce a aflat că îi apăruse necrologul în New York Journal: „Ştirea despre moartea mea este mult exagerată”.
BIBLIOGRAFIE
Görlach, Manfred (ed.) (2001). A Dictionary of European Anglicisms. Oxford: Oxford University Press.
Graddol, David (1997). The Future of English. London: The British Council. www.britishcouncil.org/learning-elt-future.pdf.
McArthur, Tom (1999). Living Words. Language, Lexicography and the Knowledge Revolution. Exeter: Exeter University Press.
Sinclair, John (2001). “The Floating Dictionary” apud Sture Allén et al. (ed.), Galler stam, suffix och ord: festskrift till Martin Gellerstam den 15. Oktober 2001, pp. 393–419. Göteborg: University of Göteborg.
Zettersten, Arne (2007). „Glimpses of the future of English-based lexicography” apud Henrick Gottlieb şi Jens Erick Mogensen (ed.), Dictionary Visions, Research and Practice, pp. 299-318. Amsterdam / Philadelphia: John Benjamins Publishing Company.
Abstract
În ultima vreme, mai ales datorită forţei politice, economice, militare şi culturale a SUA, engleza îşi face tot mai mult loc în alte spaţii lingvistice, în pofida reacţiei unor cercuri care văd în acest fenomen o altă formă de imperialism. Dincolo de orice speculaţii, dicţionarele sunt singurele instrumente care pot oferi o imagine exactă a ceea ce se întâmplă la un moment dat. Important este ca acestea să fie diversificate şi perfecţionate constant.
Abstract
Lately, due in particular to the USA’s political, economic, military and cultural power, the English language has been invading other lingustic spaces, despite the reaction of several circles that see it as another form of imperialism. Leaving all speculations aside, dictionaries are the only instruments that can provide the true image of the situation at one time or another. The most important thing is for them to be constantly diversified and improved.
