1.Cartea de vizită a firmei 3
2. Analiza poziţiei financiare pe baza bilanţului contabil – analiza echilibrului financiar 5
2.1 Analiza fondului de rulment 5
2.2 Analiza necesarului de fond de rulment 7
2.3 Analiza trezoreriei nete 8
Analiza ratelor de acoperire financiară 8
Analiza lichidităţii întreprinderii....................................................................................................11
Analiza solvabilităţii întreprinderii.................................................................................................18 3. Analiza performanţelor economico – financiare.....................................................................................23
3.1 Analiza soldurilor intermediare de gestiune..........................................................................................23
Concluzii......................................................................................................................................................27
1.Cartea de vizită a firmei
CEPROHART SA BRAILA
SC CEPROHART SA reprezintă Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru industria de Celuloză şi Hârtie din România înfiinţat în anul 1956.
În perioada 1948-1956, sectorul de celuloză și hârtie a aparținut administrativ de Ministerul Industriei Lemnului (MILCH din 1952 pânș în 1956). La înființare, acest minister a organizat cercetarea de profil în cadrul ICEIL (Institul de cercetare pentru industria lemnului), iar activitatea de proiectare în cadrul IPROL (Institut de proiectare pentru industria lemnului).
Activitatea de consultanță pentru obiectivele de investiții realizate în perioada 1948-1956 în cadrul sectorului de celuloză și hârtie, imclusiv proiectarea acestora, s-a realizat în cadrul IPROIL București.
De la 1 ianuarie 1956, sectorul de celuloză și hârtie trece la Ministerul Industriei Chimice, luând ființă concomitent Institutul departamental de cercetare-proiectare stuf, hârtie –ICPSH format din 3 secții: * Cercetare stuf-celuloză-hârtie * Proiectare celuloză și hârtie * Proiectare amenajări stuficole și utilaje de recoltat stuf
În perioada 1973-1975 ca urmare a Decretului de mutare a institutului din bucurești la Brăila și a investițiilor demarate în acest sens, are loc mutarea activității de cercetare-proiectare în Brăila, la început în diverse sedii închiriate, iar din anul 1976 în actualul sediu. Totodată s-a aprobat realizarea de investiții pentru asigurarea desfășurării activității de cercetare – proiectare.
Valoarea dotărilor ICPCH reprezentată în cea mai mare parte de instalații experimentale, depășea în 1989 cca. 20 mil $, respectiv aprox. 2% din valoarea mijloacelor fixe ale sectorului. Pe pilotul pentru celuloză, realizat în 1980, având fierbător de 2 mc, a permis obținerea unor microloturi, însumând sute de kg. În 1989, au fost puse în funcțiune cei mai importanți piloțipentru experimentări și microproducție din dotarea ICPCH, respectiv: * instalația de hârtii cretate în afara mașinii având lățimea de lucru de 0,85 m și capacitatea 350 t/an * mașina-pilot pentru fabricarea a cca. 1500 t/an hârtie de la 45 g/mp în sul și cartoane de 1300-1500 g/mp., achiziționată de la Fampa-Beloit Polonia, având lățimea utilă 1,65 m și viteza maximă de lucru 100 m/min.
Are experienţă în servicii de cercetare – dezvoltare calificate pentru industria de celuloză şi hârtie şi pentru alte domenii conexe. Produce şi comercializează sortimente papetare cu utilizări speciale: plăci filtrante pentru lichide alimentare, hârtii securizate pentru documente de valoare, hârtie pentru ambalaj alimentar, hârtie cu filtru calitativă, hârtii electroizolante, hârtii şi cartoane special pentru copiereşi imprimare
Sediul central îl are pe B-dul Al.I.Cuza nr.3, Brăila - unde se desfăşoară activitatea de dezvoltare tehnologicăşi consultanţă, sediul din Brăila de pe Şos. Vizirului cu activitatea de cercetare şi microproducţie iar filiala de Cercetare din Suceava se află pe Calea Unirii.
Cifra de afaceri a SC CEPROHART SA este de aproximativ 2 milioane de euro/an. Numărul angajaţilor este de 125 dintre care: 54 angajaţi sunt implicaţi în activităţi de cercetare şi dezvoltare, 55 angajaţi în activitatea de producţie iar 14 angajaţi în domeniul de administrare şi servicii auxiliare.
CEPROHART a elaborat în 1911-1993, cu finanțare externă studii de ansamblu privind sectorul de celuloză și hârtie din România împreună cu firmele PARSONS WIHITTE,ORE Anglia, JAAKKO POYRY Suedia și EPTISA Spania. Pe linie de cercetare, institutul colaborează cu firme de prestigiu precum STFI-Suedia, PTS-Germania, KCL-Finlanda. VTT-Finlanda etc.
Continuând tradiția ICPCH, CEPROHART focalizează și transmite informațiile de specialitate către întreprinderile interesate din sectorul de celuloză și hârtie prin intermediul revistei “Buletinul informativ” pe care o editează lunar și al revistei “Celuloză și Hârtie” recunoscută CNCSIS, cât și prin alte canale.
A primit de la LLOYD’S Register Quality Assurance următoarele certificate privind desfășurarea activității în regim de asigurarea calității în proiectare și consultanță pentru celuloză și hârtieȘ * CERTIFICAT DE AUTORIZARE ISO 9001:2000 EN ISO 9001:2000; SR EN ISO 9001:2001-Sistem pentru Managementul Calității nr. 170010 emis de Lloyd’s Register S.R.L * CERTIFICAT DE AUTORIZARE ISO 9001:2000 EN ISO 9001:2000; SR EN ISO 9001:2001-Sistem pentru Managementul Calității emis de SRAC România etc.
2. Analiza poziţiei financiare pe baza bilanţului contabil – analiza echilibrului financiar
2.1 Analiza fondului de rulment
Fondul de rulment reprezintă excedentul rezultat atunci când resursele permanente depăşesc necesarul permanent de finanţat al întreprinderii. Indicatorul are caracterul unei marje de siguranţă care permite întreprinderii să-şi conserve o anumită independenţă financiară faţă de creditori, în cazul în care intervin dificultăţiile financiare la nivelul activităţii curente. Se face distincţie între fond de rulment brut,fond de rulment net, fond de rulment propriuşi fondul de rulment străin.
Fondul de rulment brut (FRB)saufondul de rulment total recenzează toate elementele de active susceptibile a fi transformate în lichidităţi, într-o perioadă mai mica de un an.
Fondul de rulment net (FRN) sau permanent prezintă cea mai mare importanţă din punctul de vedere al analizei echilibrului financiar pe termen lung.
FRN=RP-NP=CP-Ain
O definiţie alternativă a fondului de rulment net (working capital statement) se obţine plecând de la compararea celor două grupe din partea de jos a bilanţului financiar, respective necesarul temporar (NT) cu resursele temporare (RT) :
FRW=NT-RT=Ac-Dc
Fondul de rulment propriu (FRPr) reflectă autonomia de care dispune întreprinderea în finanţarea investiţiilor.
FRPr=CPr-NP=CPr-Ain
sau
FRPr=FRN-D>1an=CP-Ain-D>1an=CPr-Ain
Fondul de rulment strain (FRS) reflectă contribuţia datoriilor care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an la finanţarea necesarului permanent.
FRS=FRN-FRPr=CP-Ain-CPr-Ain=CP-CPr=D>1an
Interpretare:
Fondul de rulment net – este pozitiv în ambele perioade analizate, în anul 2011a înregistrat o creştere cu 1414,17 %; indicatorul reflectă echilibrul financiar între resursele şi necesarul permanent de finanţat; întreprinderea dispune de un excedent de resurse permanente care finanţează parţial sau total necesarul temporar de resurse financiare; evoluţia favorabilă a fondului de rulment net se explica prin creşterea capitalului permanent cu 644,21% în timp ce activele imobilizate nete au scăzut cu 5,09%; valoarea mare rămasă ne arată faptul că întreprinderea are asigurat echilibrul financiar pe termen lung.
Fondul de rulment propriu - este pozitiv, a avut o tendinţă crescătoare în perioada analizată cu 54,79%; exprimă posibilitatea crescătoare a întreprinderii de a-şi finanţa din resurse proprii necesarul permanent, ca urmare a majorării capitalului propriu cu 0,722%
Fondul de rulment strain – este pozitiv şi în creştere cu 1683,81%; evidenţiază sporirea contribuţiei datoriilor care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an la finanţarea necesarului permanent al întreprinderii fără a fi afectată autonomia sa financiară.
Fondul de rulment net (working capital statement) – a crescut în perioada analizată cu 3162,13 %; arată că lichiditatea activelor circulante realizabile şi disponibile este superioară exigibilităţii abgajamentelor pe termen scurt; întreprinderea este potential lichidă.
2.2 Analiza necesarului de fond de rulment
Ȋn practică, situaţia lichidităţii întreprinderii depinde foarte mult de compoziţia activelor şi pasivelor curente. Unii analiştii consideră că necesarul de fond de rulment (NFR) este indicatorul cel mai relevant pentru studiul echilibrului financiar, pentru că ţine seama de structura activelor şi pasivelor curente şi de raportul de lichiditate/exigibilitate dintre ele. Relaţia prin care se exprimă necesarul de fond de rulment este data de diferenţa dintre necesarul temporar, mai puţin activele de trezorerie şi resursele temporare, mai puţin pasivele de trezorerie.
NFR=NT-AT-(RT-PT)
Sau
NFR=Ac-AT-(Dc-PT)
NFR0=Ac0-AT0-(Dc0-PT0)= (11.558.477 – 4.371.597) – (9.055.748 – 365.902)= 7.186.880 – 8.689.846 = - 1.502.966
NFR1=Ac1-AT1-(Dc1-PT1)= (17.153.070 – 792.467) – (5.780.324 – 237.368) = 16.360.603 – 5.542.956 = 10.817.647
INFR= (10.817.647/-1.502.966*100) – 100 = 619,75%
Interpretare:
Necesarul de fond de rulment a crescut în perioada analizată cu 619,75%, evidenţiază un surplus crescător de necesar temporar de finanţat în raport cu sursele temporare posibile de mobilizat, situaţie normală, în condiţiile în care este rezultatul unei politici de investiţi; Altfel, nevoia de fond de rulment poate evidenţia un decalaj nefavorabil între lichiditatea stocurilor şi creanţelor şi exigibilitatea datoriilor de exploatare.
2.3 Analiza trezoreriei nete
Ȋntr-o primă accepţiune, trezoreria netă (TN) este definită ca excedent de disponibilităţi derivate din activitatea desfăşurată de întreprindere într-un exerciţiu financiar.
TN=FRN – NFR
Ȋntr-o altă accepţiune, trezorerie netă este definităprin prisma activelor şi pasivelor de trezorerie, ca excedent de disponibilităţi, rezultat din evoluţia curentă a operaţiunilor de încasări şi plăţi ce se derulează în întreprindere într-un exerciţiu financiar:
TN=AT-PT
TN0=FRN0-NFR0 = 751.083 – (- 1.502.966)= 2.254.049
TN1=FRN1-NFR1 = 11.372.746 - 10.817.647 = 555.099
Interpretare:
Trezoreria netă pozitivă este expresia echilibrului financiar stabilit la nivelul întregii activităţi a întreprinderii şi rezultatul unui exerciţiu financiar care s-a încheiat cu un surplus de disponibilităţi băneşti; a scăzut cu 86,14% ca urmare a diminuării activelor de trezorerie cu 81,87%; în exerciţiul precedent TN este expresia unui fond de rulment net pozitiv şi a unui NFR negativ iar în perioada actualizată este expresia unui fond de rulment net pozitiv şi superior NFR.
Analiza ratelor de acoperire financiară
Analiza corelaţiei dintre structura investiţiilor şi finanţarea acestora se realizează pe seama construirii ratelor sau indicilor de acoperire a imobilizărilor cu capitaluri permanente sau cu capitaluri proprii. * rata finanţării stabile a imobilizărilor (Rf) sau rata de acoperire a imobilizărilor cu capital permanent:
Rf=CPAin
* rata autofinanţării imobilizărilor (Raf)sau rata de acoperire a imobilizărilor dun capital propriu:
Raf=CPrAin
* rata finanţării străine a imobilizărilor (Rfd) sau rata de acoperire a imobilizărilor din datorii care trebuie plătit într-o perioadă mai mare de un an:
Rfd=D>1anAin
* rata finanţării globale (Rfg) se determină raportând fondul de rulment net la necesarul de fond de rulment:
Rfg=FRNNFR
Interpretare:
Rata finanţării stabile a imobilizărilor are valori supraunitare şi un trend crescător, în perioada analizată; s-a majorat cu 589,09%; este expresia fondului de rulment pozitiv precum şi a echilibrului financiar pe termen lung; capitalul permanent s-a majorat cu 554,21% şi este în exces faţă de activele imobilizate care s-au diminuat cu 5.09%.
Rata autofinanţării imobilizărilor s-a majorat în perioada analizată cu 6,36%, ceea ce exprimă creşterea autonomiei financiare a întreprinderii fiind un aspect important în relaţiile cu creditorii, al căror risc de nerecuperare a creditului se diminuează proporţional cu creşterea independenţei financiare a împrumutului.
Rata finanţării străine a sporit cu 1386% - adică a crescut gradul de participare a datoriilor care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an la finanţarea utilizărilor permanente. Riscul întreprinderii creşte în această situaţie, dacă e nu produce resurse suficiente pentru a suporta cheltuielile financiare.
Rata finanţării globale a imobilizărilor a crescut cu 214% în perioada analizată; fondul de rulment pozitiv degajat de activitatea pe termen lung a întreprinderii nu a fost suficient pentru finanţarea ncesarului de fond de rulment.
Analiza lichidităţii întreprinderii * Din fondul de rulment net derivă: * rata lichidităţii generale (Rlg) care evidenţiază în ce măsură datoriile care trebuie plătite într-o perioadă mai mica de un an pot fi acoperite din activele circulante:
Rlg=AcDc
* rata lichidităţii reduse (Rlr)este cunoscută în literatura de specialitate anglo-saxonă sub numele de “test acid”:
Rlr=Ac-SDc
Interpretare:
Rata lichidităţii generale este supraunitară şi crescătoare cu 133,07%, este expresia unui fond de rulment pozitiv şi a echilibrului financiar pe termen scurt ce caracterizează întreprinderea analizată; trendul său crescător se expică prin creşterea activelor circulante cu 48,40% şi a diminuării datoriilor curente cu cu 48,43%;
Rata lichidităţii reduse înregistrează o tendinţă crescătoare cu 154,71%; arată măsura în care datoriile pe termen scurt pot fi acoperite numai din active realizabile şi disponibile, mai uşor de mobilizat.
* Din necesarul de fond de rulment derivă: * rata globală de rotaţie a stocurilor (Vrs) este raportul dintre cifra de afaceri şi valoarea stocului mediu:
Vrs=CAS
* durata de rotaţie a stocului mediu (Drs) este inversul vitezei de rotaţie a stocurilor şi exprimă intervalul de timp în care se reînnoiesc stocurile prin intermnediul vânzărilor:
Drs=SCA*360
* rata de rotaţie a elementelor de stoc achiziţionate (Vra) este raportul dintre costurile de achiziţie a materiilor prime, materialelor şi mărfurilor, inclusiv avansurile pentru cumpărări de stocuri şi valoarea stocurilor de materii prime, materiale şi mărfuri:
Vra=CaSm
* durata de rotaţie a elementelor de stoc achiziţionate (Dra) pune în evidenţă intervalul de timp la care se realizează reînnoirea stocurilor printr-o nouă aprovizionare:
Dra=SmCa*360
* rata de rotaţie a elementelor de stoc de fabricaţie (Vrf) este raportul dintre vânzările de produse finite şi produse în curs de execuţie , la costul de producţie (Pf) şi stocul de produse finite şi produse în curs (Sp):
Vrf=PfSp
* durata de rotaţie a elementelor de stoc de fabricaţie (Drf) exprimă în număr de zile intervalul mediu de stocare în magazine a produselor:
Drf=SpPf*360
* rata (viteza) de rotaţie a creanţelor clienţi (Vrc) raportează cifra de afaceri la creanţele comerciale:
Vrc=CACc
* termenul mediu de recuperare a creanţelor clienţi (Trc) se caracterizează printr-un mai mare grad de expresivitate decât indicatorul precedent şi exprimă termenul mediu de încasare a creanţelor comerciale:
Trc=CcCA*360
* rata (viteza) de rotaţie a datoriilor către furnizori (Vrfz) raportează valoarea achiziţiilor de la furnizori (Afz) la valoarea datoriilor către furnizori (Dfz):
Vrfz=AfzDfz
* termenul mediu de plată a datoriilor către furnizori (Tpf) constituie un indicator important de apreciere a situaţiei de lichidare a întreprinderii:
Tpf=DfzAfz*360
* rata (viteza) de rotaţie a activelor circulante (VrAc) se determină ca raport între cifra de afaceri şi activele circulante:
VrAc=CAAc
* durata de rotaţie a activelor circulante (DrAc) exprimă, în număr de zile, intervalul necesar pentru reînnoirea activelor circulante prin intermediul vânzărilor:
DrAc=AcCA*360
* durata medie în zile a ciclului monetar (Dcom) sau durata medie de conversie a numerarului este un indicator care exprimă, în zile, durata medie a intervalului cuprins între momentul în care se plătesc datoriile către furnizori şi momentul în care se încasează creditele de la clienţi:
Dcom=Drs+Trc-Tpf
Din trezoreria netă derivă: * rata lichidităţii imediate (Rli) se determină raportând disponibilităţile la atoriile care trebuie plătite într-o perioadă de un an
Rli=ATDc
Rli0=AT0Dc0=4.371.5979.055.748=0,48
Rli1=AT1Dc1=792.4675.780.324 =0,13
Vrs0=CA0S0=6.806.6471.885.719=3,6
Vrs1=CA1S1=6.291.7141.493.789=4,21
Drs0=S0CA0*360=1.885.7196.806.647*360=99,73
Drs1=S1CA1*360=1.493.7896.291.714*360=85,47
Vra0=Ca0Sm0= 2.326.4571.634.417=1,42
Vra1=Ca1Sm1=1.598.4241.186.786=1,34
Dra0=Sm0Ca0*360=1.634.4172.326.457*360=252,91
Dra1=Sm1Ca1*360=1.186.7861.598.424*360=267,29
Vrf0=Pf0Sp0=6.800.0201.025.759=6,62
Vrf1=Pf1Sp1=5.254.218816.761=6,43
Drf0=Sp0Pf0*360=1.025.7596.800.020*360=54,3
Drf1=Sp1Pf1*360=816.7615.254.218*360=55,96
Vrc0=CA0Cc0=6.806.6475.202.988=1,3
Vrc1=CA1Cc1=6.291.7144.442.890=1,41
Trc0=Cc0CA0*360=5.202.9886.806.647*360=275,18
Trc1=Cc1CA1*360=4.442.8906.291.714*360=254,21
Vrfz0=Afz0Dfz0=3.403.3247.373.453=0,46
Vrfz1=Afz1Dfz1=3.145.8574.484.902=0,7
Tpf0=Dfz0Afz0*360=7.373.4533.403.324*360=779,95
Tpf1=Dfz1Afz1*360=4.484.9023.145.857*360=513,23
VrAc0=CA0Ac0=6.806.64711.558.477=0,58
VrAc1=CA1Ac1=6.291.71417.153.070=0,36
DrAc0=Ac0CA0*360=11.558.4776.806.647*360=611,32
DrAc1=Ac1CA1*360=17.153.0706.291.714*360=981,46
Dcom0=Drs0+Trc0-Tpf0= 99,73 + 275,18 – 779,95 = - 405,04
Dcom1=Drs1+Trc1-Tpf1= 85,47 + 254,21 – 513,23 = - 173,55
Interpretare:
Rata lichidităţii imediate s-a diminuat cu 72,91%, lipsa lichidităţii imediate se explică prin diminuarea într-un ritm mai rapid a activelor de trezorerie (451,64%) în raport cu ritmul mai lent de diminuare a datoriilor curente (56,66%)
Creşterea vitezei de rotaţie a stocurilor cu 0,61 rotaţii (16,94%) are consecinţe favorabile asupra lichidităţii întreprinderii; acest fapt a fost posibil datorită diminuării stocului mediu cu 20,78 %; în paralel se constată diminuarea duratei (14,29%) în care stocurile sunt transformate din formă materială în formă bănească
Viteza de rotaţie a stocurilor de elemente achiziţionate s-a diminuat cu 5,63 % în timp ce intervalul de timp prin care stocurile se pot reînnoi printr-o nouă aprovizionare s-a majorat cu 5,68 %; scăderea vitezei de rotaţie a acestor categorii de stocuri reflect o activitate de aprovizionare-depozitare ineficientă.
Viteza de rotaţie a elementelor de stoc de fabricaţie s-a diminuat cu 2,87% în paralel cu durata de staţionare în magazine care s-a majorat cu 3,05 % este efectul scăderii volumului de produse finite, prin urmare întreprinderea are dificultăţi în a-şi valorifica produsele. Viteza de rotaţie a creanţelor comerciale a crescut cu 8,46% fiind convenabil petru întreprindere, în acelaşi timp cu viteza de rotaţie a datoriilor către furnizori care a crescut cu 52,17%; achiziţiile de la furnizori s-au diminuat (7,56%) într-un ritm mai lent decât diminuarea datoriilor de la furnizori (39,17%).
Termenul mediu în care întreprinderea recuperează creanţele comerciale s-a diminuat cu 7,62% în timp ce termenul mediu în care datoriile comerciale devin exigibile s-a diminuat cu 34,19%.
Diminuarea vitezei (37,93%) şi creşterea duratei de rotaţie a activelor circulante (60,54%) reflect o slabă gestiune a activelor circulante, concretizată în creşterea defazajlui temporar dintre intrările şi ieşirile monetare şi în dezechilibrul de trezorerie.
Modul în care au fost gestionate stocurile şi relaţiile comerciale cu clienţii şi furnizorii în perioada analizată, a contribuit la diminuarea duratei ciclului monetar în exerciţiul încheiat cu (57,152%).
Analiza solvabilităţii întreprinderii
Analiza suficienţei activuluii total pentru acoperirea datoriilor totale se realizează cu ajutorul indicatorului: * rata solvabilităţii generale (Rsg) exprimată ca raport între activul total şi datoriile totale:
Rsg=ATDT
* rata îndatorării globale (RIG) raportează fie datoriile la capitalul total al întreprinderii, fie datoriile totale la capitalul propriu
RIG1=DtPt sau RIG2=DtCpr * rata îndatorării la termen (RIT) se determină în două variante:
RIT1=D>1anCP sau RIT2=D>1anCpr * rata capacităţii globale de rambursare (RRG) raportază datoriile totale la capacitatea de autofinanţare:
RRG=DtCAF
* rata capacităţii de rambursare la termen (RRT) exprimă aptitudinea întreprinderii de a rambursa, din capacitatea de autofinanţare, datoriile care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an:
RRT=D>1anCAF
* rata prelevării datoriilor financiare (RPD) raportează cheltuielile financiare la cifra de afaceri:
RPD=ChhCA
* raportul autonomiei financiare globale (RAF)
RAF=CprDt
* raportul autonomiei financiare la termen (RAT) RAT=CprCP
Interpretare:
Rata solvabilității generale are în ambele perioade valori mai mici decât limita (1,66) care indică riscul de insolvabilitate; s-a majorat în perioada analizată cu 11,59%, întreprinderea prezintă risc de insolvabilitate și este riscantă pentru furnizorii de capital care pot refuza acordarea de noi împrumuturi.
Rata îndatorării globale s-a majorat in anul 2011 cu 23,61% ca urmare a sproriri capitalurilor proprii cu 0,72% comparativ cu datoriile dotale care s-au majorat cu 24,46%; întreprinderea este expusă riscului de insolvabilitate
Valorile ratei îndtorării la termen sunt inferioarei limitei de 0,5; întreprinderea dispune de capacitatea de îndatorare la termen descrescătoare din cauza datoriilor mai mari de un an care s-u majorat cu 1291,05% în perioada analizată dar se majorează şi ca pondere în capitalurile permanente.
Valorile ratei capacităţii globale de rambursare a întreprinderii sunt negative în ambele perioade, aceasta nu dispune de capacitate de autofinanțare capabilă să satisfacă obligațiile de plată reprezentate de credite, dobânzi și comisioane aferente.
Valorile ratei capacităţii de rambursare la termen a întreprinderii sunt negative și în descreștere (1052,17%), aceasta nu are aptitudinea de a rambursa din capacitatea de autofinanțare, datoriile care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an.
Rata prelevării datoriilor financiare s-a diminuat în perioada alalizată cu 25% iar valorile sale sunt inferioare limitei de 0,6; întreprinderea poate suporta costul îndatorării din excedentul brut de exploatare
Raportul autonomiei financiare globale a scăzut cu 16,15% deci crește riscul băncilor finanțatoare; capitalurile proprii au crescut cu 0,72% îtr-un ritm inferior creşterii datoiilor dotale cu 24,46%.
Raportul autonomiei financiare la termen s-a diminuat cu 84,62% în perioada analizată; este inferioră limitei de 0,5 deci întreprinderea prezintă risc de insolvabilitate.
3. Analiza performanţelor economico – financiare
3.1 Analiza soldurilor intermediare de gestiune
Pe baza contului de profit și pierdere se pot determina o serie de indicatori care poartă numele de solduri intermediare de gestiune sau marje de acumulare, care completează gama indicatorilor de apreciere a performanțelor economico-financiare ale întreprinderii.
Denumire | Modalitate de calcul | P0 | P1 | Indici(%) | Cifra de afaceri | Producția vândută+Venituri din vânzarea mărfurilor+Venituri din dobânzi înregistrate de entitățile al căror obiect de activitate este leasingul+Venituri din subvenții de exploatare aferente CA nete | 6.806.647 | 6.291.714 | 92,43 | Marja comercială | Venituri din vânzarea mărfurilor-Cheltuieli privind mărfurile | 4.925 | 2.989 | 60,69 | Producția exercițiului | Producția vândută+Variația stocului de produse finite și a producției în curs+Producția realizată de entitate pentru scopurile sale proprii și capitalizată | 6.608.365 | 5.045.221 | 76,34 | Valoarea adăugată | Producția exercițiului+Marja comercială-Consumurile intermediare | 2.200.595 | 1.299.708 | 59,06 | Excedentul brut de exploatare | Valoarea adăugată+Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri+Veniturile din dobânzi la enitățile al căror obiect de activitate este leasingul-Cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate-Cheltuieli cu personalul | -525.322 | -650.151 | 123,76 | Rezultatul din exploatare | EBE+Alte venituri din exploatare-Cheltuieli cu despăgubiri, donații și active cedate-Cheltuieli privind dobânzile de refinanțare înregistrate de entitățile care au ca obiect de exploatare leasingul +-Ajustări de valoare privind imobilizările corporale și necorporale +-Ajustări de valoare privind activele circulante +-Ajustări privind provizioanele | 178.823 | 101.863 | 56,96 | Rezultatul financiar | Venituri financiare totale-Cheltuieli financiare otale | -156.934 | -81.094 | 51,67 | Rezultatul curent | Rezultatul de exploatare+Rezultatul financiar | 21.889 | 20.769 | 5,11 | Rezultatul extraordinar | Venituri extraordinare-Cheltuieli extraordinare | - | - | - | Rezultatul brut | Rezultatul curent+Rezultatul extraordinar | 21.889 | 20.769 | 5,11 | Rezultatul net | Rezultatul brut-Impozit pe profit-Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus | 12.804 | 20.769 | 162,2 |
Interpretare:
Cifra de afaceri arată că valoarea afacerilor realizate de întreprindere cu terții a scăzut cu 7,57% , ca rezultat al diminuării producției vândute cu 22,73%.
Marja comercială a înregistrat o evoluție descendentă (39,31%) în anul 2011, ca urmare a sporirii cheltuielilor privind mărfurile cu 357,28% și a veniturilor din vânzarea mărfurilor cu doar 62,54%.
Producția exercițiului, indicator care dimensionează întreaga activitate rezultată de întreprindere într-un exercițiu, a înregistrat a scădere cu 23,66% motivată prin scăderea producției vândute cu 22,73% ceea ce indică faptul că oferta de produse a întreprinderii nu este destul de bine absorbită de piață.
Valoarea adăugată, ca indicator de performanță ce exprimă plusul de bogăție creat de întreprindere prin activitatea de exploatare, a înregistrat o diminuare de 40,94% datorită dinimuării tuturor elementelor sale structurale; este de remarcat diminuarea mai rapidă a producției exercițiului (23,66%) în raport cu scăderea mai lentă a consumurilor intermediare (15,05%)
Excedentul brut de exploatare al întreprinderii analizate arată faptul că aceasta nu are capacitatea să remunereze capitalurile avansate și totodată nu poate să onoreze obligațiile fiscale; s-a diminuat față de anul 2010 cu 120,76% ; una din cauzele evoluției descendente a indicatorului sunt cheltuielile cu personalul care au o pondere majoritară în structura excedentului brut și au crescut în perioada analizată cu 10,28%;
Diminuarea excedentului brut de exploatare descrisă anterior a avut și o influență nefavorabilă asupra rezultatului din exploatare care a scăzut în anul 2011 cu 43,03%; veniturile din exploatare au crescut într-un ritm inferior (458,55%) fața de alte cheltuieli care au crescut cu 9532,91%.
Rezultatul financiar înregistrează pierdere în ambelele exerciții. Reducerea pierderii cu 48,33% este consecința diminuării cheltuielilor financiare (35,09%) într-un ritm mai rapid decât diminuarea veniturilor financiare (23,04%)
Rezultatul curent s-a diminuat cu 5,11%, în special datorită scăderii rezultatului din exploatare (43,03%) în raport cu rezultatul din financiar care a crescut cu 48,33%.
Absența evenimentelor cu caracter extraordinar a lăsat nechimbat rezultatul net al exercițiului și a determinat egalitatea între rezultatul curent și rezultatul brut.
Fiecare dintre aceste solduri intermediare și-au pus amprenta asupra creșterii rezultatului net al exercițiului cu 62,20% de la un exercițiu la altul al perioadei supuse analizei.
Concluzii
Având ca sursă bilanțul și contul de profit și pierdere al firmei SC. CEPROHART.SA am ajuns la următoarele concluzii:
Față de anul 2010, în perioada actualizată se observă o creștere a profitului net al întreprinderii cu 62,20% (7,665), fiind influențată de diminuarea pierderii din rezultatul financiar cu 48,32%, creșterea veniturilor totale cu 21,63%
Puncte tari * creșterea fondului de rulment net cu 1414,17%, fiind o situație favorabilă pentru întreprindere * sporirea fondului de rulment propriu (54,79%), crescând astfel și posibilitatea întreprinderii de a-și finanța din resursele proprii necesarul permanent * creşterea autonomiei financiare a întreprinderii (6,36%) fiind un aspect important în relaţiile cu creditorii, al căror risc de nerecuperare a creditului se diminuează proporţional cu creşterea independenţei financiare a împrumutului. * Creşterea vitezei de rotaţie a stocurilor cu 0,61 rotaţii (16,94%) are consecinţe favorabile asupra lichidităţii întreprinderii
Puncte slabe * lichiditate redusă și insuficiența disponibilităților bănești * nivelul insuficient al utilizării capitalului propriu * chiar dacă creanțelele comerciale s-a diminuat în anul 2011 cu 14,60%, volumul acestora este în contiuare foarte mare * remunerarea redusă a capitalului investit * necesarul de fond de rulment al întreprinderii a crescut cu 619,75% * a crescut gradul de participare a datoriilor care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an la finanţarea utilizărilor permanente (1386%)
În privința punctelor slabe, cred că întreprinderea trebuie să acorde o atenție mai mare felului în care își utilizează capitalul propriu și să încerce să mai încaseze din creanțele pe care le are la diferiți terți.
