|Universitatea Babeș Bolyai Cluj-napoca |
|RAPORT DE CERCETARE |
|CUMPĂRĂTORII DIN SECOND-HAND |
| |
|PROFESOR COORDONATOR: ASISTENT DRD. TIRCA ALEXANDRA-MARIA |
|5/26/2011 |

MOLDOVAN MIHAELA ELENA
MOLDOVAN PETRU ALEXANDRU
MOLDOVAN ADRIANA-FLORINA
HOLIRCA ANDRA

AFACERI INTERNATIONALE
AN II
GRUPA 3

Cuprins
1.INTRODUCERE 3
Documentare: 3
2.METODE DE CERCETARE 4
Stabilirea Ipotezele : 4
Obiectiv: 4
Elaborarea Chestionarului 4
Esantionarea 4
Instrumentele de cercetare 4
3.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR 4
Sectiunea A 4
Corelatie intre venitul lunar al respondentilor si procentul din acel venit pe care sunt dispusi s ail cheltuie lunar pe produsele Second-Hand 4
Corelatie intre frecventa intrarii in magazine si proportia in care se cumpara cumpara produsele din magazine 4
Corelatie intre genul respondentilor si daca se simt jenati pentru ca intra in Second-Hand-uri 4
Sectiunea B 4
3.CONCLUZII 4
4.ARTICOLE DESPRE PIATA SECOND-HAND 4
Magazinele second hand, afacere de primă mînă, la Cluj 4
Clujenii stau la coada si la second hand-uri 4
Aglomeraţie în magazinele second-hand din oraş 4
Hainele second-hand, un chilipir? 4
Masinile second-hand s-au ieftinit cu aproape 50% la Cluj 4
Ce trebuie sa stii despre electrocasnicele second hand? 4
5.BIBLIOGRAFIE 4

1.INTRODUCERE

Magazinele de tip Second-Hand sunt larg raspandite in intreaga tara si reprezinta “business-ul ideal” atat in viziunea patronilor, cat si a clientilor. Acestea importa produse din exterior intr-o gama foarte larga, de la haine, carti si jucarii la mobilierul necesar decorarii caselor. Produsele se gasesc la preturi mult mai mici decat in restul magazinelor si chiar daca numele magazinului este „second”, exista si numeroase lucruri noi la preturi mult mai mici. Conceptul romanesc, sinonim de altfel, care eticheteaza aceste magazine este „la mana a doua”. Acesta genereaza implicit anumite prejudecati. Scopul acestei cercercetari este sa cunoastem adevaratul profil al consumatorilor de produse de tip second-hand si motivatiile acestora in alegerea facuta. Cunoasterea comportamentului de consum a devenit a fi una foarte importanta in ultimele decenii : „una din problemele esenţiale ale firmelor producatoare o constituie cunoasterea manierei in care vor raspunde consumatorii la diversi stimuli pe care le vor folosi ele in vederea atingerii telului lor final : profitul cat mai mare”.[1]

Documentare:

Nu exista date empirice deja obtinute pe tema profilurilor cumparatorilor din second-hand. Nu se mentioneaza nimic despre studii reale facute pe aceasta tema, si totusi se vorbeste destul despre ea. Exista in schimb etichetari la adresa celor care sunt vazuti intrand in acest gen de magazine, toate provenite din prejudecatile oamenilor. De-a lungul timpului au fost scrise multe articole in presa, prin care s-a mediatizat consumul din second-hand, toate considerand ca „oamenii care cumpara din second sunt, intr-o majoritate covarsitoare, trecuti de patruzeci de ani si cu o situatie materiala proasta. Clientii ajung aici mai degraba pentru ca nu-si pot permite. Intalnesti foarte rar oameni cool si tineri, pentru ca promovarea este una gresita: se pune mare accent pe chilipir si mai putin pe valoarea estetica si calitatea produselor comercializate.”[2] Multi dintre oamenii care judeca cumparatorii din second-hand nu stiu inca multe lucruri despre acest gen de magazine, mai ales despre oamenii care intra in ele. Toti se avanta sa faca niste afirmatii in lipsa informatiilor necesare. Un aspect important ar fi ca magazinele second-hand pot fi impartite in doua categorii, fiecare atragand dupa sine un anumit tip de comparatori, si nu toate aceste magazine trebuie incluse in aceeasi sfera de activitate: „se observa ca pana si piata secondurilor e rupta in doua sectiuni – una, mai pretentioasa, in care hainele sunt atent sortate inainte de a fi puse pe rafturi (cele prea demodate sau prea purtate fiind date la o parte), cu preturi net mai mari decat celelalte seconduri, si alta, unde profilul e mai degraba social: la acestea din urma, hainele sunt prea putin sortate, primand aspectul functionalitatii in dauna esteticului (conform principiului: poate fi purtat? Atunci e bun). Fiind vorba de magazine mici, cu profituri minimale, logica pietei e mai dura cu ele decat cu alte magazine – astfel, o multime de magazine despre care s-a auzit in targ ca ar aduce "marfa de firma" dispar de pe piata inainte de a ajunge la ele.”[3] Nimeni nu pare sa tina cont de acest aspect si nimeni nu vede dincolo de sfera financiara; toti vad second-hand-ul („dragoste la mana a doua”) ca fiind ultima solutie pe care o putem gasi cand vrem sa achizitionam ceva si nu dispunem de multi bani. Studiul de fata analizeaza si partea financiara a cumparatorilor, dar incearca sa si treaca peste aceasta si sa creioneze adevaratele motivatii ale oamenilor ascunse in spatele consumui produselor „de mana a doua”.

2.METODE DE CERCETARE

Stabilirea Ipotezele :

• Sunt multe persoane care din cauza vremurilor grele, apeleaza la aceste magazine • Oamenii sunt dispusi sa plateasca mai putin pentru produse care tousi ofera o calitate buna, daca nu aceeasi ca cele din magazinele cu renume • In ciuda renumelui acestora, oamenii nu sunt jenati si sunt deschisi posibilitatilor oferite prin intermediul magazinelor • Dorim sa demonstram ca in ciuda beneficiillor oferite de aceste magazine, totusi oamenii au anumite nemultumiri in legatura cu acestea si modul lor de organizare

Obiectiv:

• Prin prezentul studiu dorim sa analizam adevaratele caracteristici ale cumparatorilor acestor tip de produse si vrem sa vedem ce factori contribuie la alegerea magazinelor de tip second-hand.

Elaborarea Chestionarului

Un chestionar este un instrument de cercetare constând dintr-o serie de întrebări și a altor solicitări în scopul de a aduna informații de la persoane. Deși ele sunt adesea concepute pentru a analiza statistică a răspunsurilor, acest lucru nu este întotdeauna cazul. Chestionarele au avantaje fata de alte tipuri de studii în care acestea sunt ieftine, nu au nevoie de fel de mult efort din partea celui ce chestioneaza ca ancheta verbala sau prin telefon, și au adesea raspunsuri standardizate care il face simplu pentru a compila date.

Chestionarul este format din doua sectiuni: prima contine intrebari legate de frecventa cumpararii, motivatii si atitudine in general iar a doua sectiune se refera la aspecte personale (sex, varsta, venit lunar) insumand astfel 18 intrebari deschise. Pe langa intrebari, acest instrument de colectare a datelor contine si o scurta introducere, in care este promisa anonimitatea celui care completeaza, i se garanteaza ca timpul de completare este foarte scurt, plus multumiri in final. Respondentilor nu li s-a oferit nimic ce ar putea fi considerat recompensa pentru participare; colectarea datelor s-a bazat pe voluntariat. Aplicarea chestionarului s-a petrecut intr-un timp foarte scurt. Nu a fost nevoie de precizari ulterioare, respondentii apreciind intrebarile ca fiind scurte, concise si usoare. I-am informat ca nu exista raspunsuri bune sau rele, ci sa completeze exact in conformitate cu comportamentul si atitudinea lor reala fata de subiectul propus. Locatiile in care a avut loc colectarea datelor au variat, activitatile desfasurandu se repetitiv, in zile diferite atat in cateva din magazinele second-hand, pe strazile din jurul lor, telephonic cat si prin corespondenta electronic.

Esantionarea

Esantionul este o submultime de unitati statistice dintr-o populatie asupra careia se efectuaza un studio statistic. Esantionarea reprezinta ansamblul operatiilor destinate formarii unui esantion dintr-o populatie univers data. Aceasta poate fi aleatoare sau dirijata. Esantionarea aleatoare esta tipul de esantionare prin care fiecarei unitati din populatia univers ii se acorda aceeasi sansa de a face parte din esantion. Esantionarea dirijata este acel tip de esantionare in care unitatile componente ale esantionului sunt prelevate in baza unor criteria prealabil stabilite. Esantionarea permite cercetatorilor si practicienilor sat raga concluzii la nivelul populatiei univers studiind doar o parte a acesteia denumit esantion. Limitele esantionului : - Destinate studierii populatiilor statistice de volum suficient de mare, bine determinat in timp si spatiu - Nu sunt sufficient de rapide pentru rezolvarea problemelor pe termen scurt - Sunt destul de costisitoare intru cat nu pot fi repetate intr-un timp rapid - Existent errorilor de esantionare si de observare - Dificultati in construirea esantionului

Esantionul nostru cuprinde 100 de subiecti, acestia constituind un esantion de convenienta. Respondentii au avut, in mare parte, varste cuprinse intre 20 si 60 de ani, toti avand resedinta in Cluj-Napoca.

Instrumentele de cercetare

In cadrul anchetei, au fost utilizat un set de 100 de chestionare listate. Ca material de lucru am folosit foi A4, pixuri, clipboarduri – pentru a usura completatea chestionarului de catre respondent - (pentru “ancheta fata in fata”), telefonul(pentru ancheta prin telefon) si internetul(pentru ancheta prin corespondenta)

3.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

Dupa finalizarea chestionarelor, pentru a putea analiza rezultatele respondentilor, am utilizat programul statistic SPSS, care ne-a codificat datele. Cu ajutorul programului am reusit sa interpretam rezultatele, ajungand la o concluzie clara despre consumatorilor din Second – Hand. Printre metodele utilizate in analiza datelor avem analiza unidimensionala (ce analizeaza o singura variabila- o singura intrebare) si analiza bidimensionala (ce analizeaza doua variabile si verifica legatura statistica care exista intre ele). Pentru a studia gradul de dependent dintre doua variabile am folosit testul „χ2” (Hi-patrat).

Sectiunea A

La aceasta sectiune se afla interpretarea rezultatelor persoanelor care au completat in totalitate chestionarul(83%).

|frecventati magazinele second - hand? |
| |
|frecventati magazinele second - hand? |
|N |Valid |100 |
| |Missing |0 |
|Mean |1.27 |
|Median |1.00 |
|Mode |2 |

[pic]

Figure 1

In urma studiului efectuat asupra consumatorilor, din esantionul format din 100 de persoane, 83% au raspuns ca frecventeaza magazinele Second-Hand,. Cei 17% ce au raspuns cu “NU” i-am considerat nefiind capabili sa ne furnizeze informatii utile pentru profilul consumatorului, acestia fiind interogati doar la baza Sectiunii B care se refera la aspectele personale, dupa care am continuat studiul cu cei 83% care au participat atat la Sectiunea A cat si la Sectiunea B a chestionarului, acestia fiind adevarati consumatori a produselor Second-Hand. Procentajul de 83% este defalcat in doua categorii: cei care au raspuns da, fiind in procent de 46% si cei care au raspuns uneori fiind in procent de 35%. Prin calcularea modalei care arata tendinta centrala, se confirma faptul ca cei mai multi au raspuns da.

|va simtiti jenati |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |

Conform coeficientului lui pearson in testul „χ2” (Hi - pătrat ), pentru cei care cumpara haine, marca conteaza, in proportie de 41,9%. Atata timp cat produsele sunt de marca si se gasesc si la un pret rezonabil, cumparatorul este multumit. Ei incearca sa faca o conbinatie intre pret-marca, sansa pe care aceste magazine ti-o ofera.

|pe o scara de la 1 la 5, cum apreciati calitatea produselor achizitionate? |
| |
| |
| |
| |
|Count |
| |ce procent din venitul dumneavoastra sunteti dispus sa il cheltuiti pe |
| |produsele second hand? |
| |sub 5% |intre 5 si 10% |intre 10 si 15% |
|venitul dumneavoastra lunar |sub 1200 |14 |15 |

|Chi-Square Tests |
| |Value |df |Asymp. Sig. (2-sided) |
|Pearson Chi-Square |6.435a |6 |.376 |
|Likelihood Ratio |8.300 |6 |.217 |
|Linear-by-Linear Association |.033 |1 |.856 |
|N of Valid Cases |83 | | |
| |

[pic]
Figure 12

La analiza procentajului venitului populatiei chestionate pe care este dispus sa il cheltuie pe produsele din magazinele second-hand, am adaugat si intrebarea legata de venitul lunar al consumatorului. Am vrut sa vedem daca exista vreo corelatie intre ele. Din cei care au spus ca vor cheltui sub 5% din venitul lunar, 14 au un venit sub 1200, 6 persoane intre 1200 si 1800, iar 4 peste 1800. Cei situati intre 5 si 10% sunt impartiti in felul urmator: 15 dispun de un venit sub 1200, 8 se inca dreaza intre 1200 si 1800 si 3 au un venit de peste 1800. Iar in cele din urma, din cei care sun dispusi sa cheltuie intre 10 si 15% din venitul lor, 14 oameni au venitul sub 1200, 4 intre 1200 si 1800 sin ici o persoana nu are un venit de peste 1800. Astfel, prin intermediul Testului „χ2” (Hi-patrat), am observant ca aceste doua variabile nu au legatura intre ele. In concluzie, categoria de venit nu influenteaza procentul din venit pe care consumatorul este dispus sa il dea.

Corelatie intre frecventa intrarii in magazine si proportia in care se cumpara cumpara produsele din magazine

|Correlations |
| |cat de des intrati in |cat de des cumparati din |
| |magazinele second? |aceste magazine? |
|cat de des intrati in magazinele second? |Pearson Correlation |1 |-.562** |
| |Sig. (2-tailed) | |.000 |
| |N |83 |83 |
|cat de des cumparati din aceste magazine? |Pearson Correlation |-.562** |1 |
| |Sig. (2-tailed) |.000 | |
| |N |83 |83 |
| |

Prin compararea datelor referitoare la frecventa cu care locuitorii orasului Cluj-Napoca merg in magazinele second hand si frecventa cu care acestia cumpara din astfel de magazine, deduc, cu ajutorul Coeficientului lui Pearson(care este 1), faptul ca intre aceste doua variabile exista o stransale gatura, in sensul ca frecventa intrarii in magazinele second-hand influenteaza frecventa achizitionarii produselor si invers. Daca stam sa analizam, in majoritatea cazurilor, persoanele cand intra intr-un magazin au tendinta de a cumpara ceva. Putem numi acest lucru ca fiind un viciu pentru noi toti. Esti supus unei tentatii la care, punand in calcul magazinele Second-Hand, nu ai cum sa ii rezisti, tocmai din cauza faptului ca esti constient ca o data intrand in aceste magazine a isansa de a cumpara tot ce crezi ca este mai bun pentru tine. Acest lucru se datoreaza faptului ca Second-Hand-ul este magazinul accesibil pentru toti.

Corelatie intre genul respondentilor si daca se simt jenati pentru ca intra in Second-Hand-uri

|sexul * va simtiti jenati Crosstabulation |
|Count |
| |va simtiti jenati |Total |
| |nu |da | |
|sexul |masculin |25 |6 |

|Chi-Square Tests |
| |
| |

[pic]
Figure 13

Observam faptul ca la aceasta intrebare, din totalul de persoane care au raspuns (fiind in numar de 83), 31 il reprezinta barbati si 52 femeile. Din cei 31 de barbati, 25 nu se simt jenati de faptul ca frecventeaza magazinele second-hand, iar 6 au raspuns afirmativ. Cat despre situatia femeilor, putem spune ca 12 se simt jenate, iar 40 nu. Se remarca teste ca, indifferent de sex, majoritatea persoanelor chestionate au afirmat ca nu se simt jenate de frecventarea second-hand-urilor, raspunsurile cu “nu” depasind in proportie destul de mare raspunsurile cu “da”. In concluzie, oamenii par a nu avea constrangeri asupra acestor tipuri de magazine.

Sectiunea B

La aceasta sectiune au raspuns toate cele 100 de persoane intervievate.

|sexul |
| |
| |
| |
| |

|Frequency |Percent |Valid Percent |Cumulative Percent | |Valid |rurala |17 |17.0 |17.0 |17.0 | | |urbana |83 |83.0 |83.0 |100.0 | | |Total |100 |100.0 |100.0 | | |
[pic]
Figure 18

83% din esantionul nostrum provin din zona urbana, iar 17% din zona rurala. Tendinta centrala e zona urbana (modala e 1).

3.CONCLUZII

Echipa noastra formata din Moldovan Adriana, Moldovan Mihaela-Elena, Moldovan Petreu Alexandru si Holirca Andra, a incercat prin acest studiu de marketing sa evalueze profilul cumparatorilor din magazinele second-hand din localitatea Cluj-Napoca. Perioada in care s-a efectuat acest studiu este 13-27 mai 2011, activitatile desfasurandu-se repetitive, in zile diferite, in cateva din magazinele second-hand, pe strazi, dar si telephonic si prin coresondenta electronica, pe un esantion de 100 de personae, din care 83 au reusit sa ne furnizeze informatii in legatura cu magazinele second-hand, 61% fiind de sex feminine si 39% de sex masculine.Varsta medie a respondentilor e in intervalul de 20 si 40 de ani, acestia avand un procent de 68%. 10% au varsta sub 20 de ani, iar cei cu varsta cuprinsa intre 41 si 60 de ani sunt in procent de 22%. Dintre acestia, 50% intra in categoria de student, iar din totalul de 50% este impartit pe urmatoarele categorii: salariati(cu 36%), someri( cu 5%) si pensionari(cu 9%). Din cadrul esantionului, 83% provin din zona urbana, iar 17% din zona rurala. In urma studiului, am obtinut diferite rezultate care ne-au ajutat sa analizam si sa interpretam opiniile fiecaruia. Trebuie reamintit faptul ca din esantionul de 100 de personae, doar 83% au raspuns la intrebarea fundamentala din chestionar, si anume “Frecventati magazinele de tip Second-Hand?”cu “da”. Astfel, studiul s-a realizat doar pe aceste persoane, restul de 17% fiind interogati doar la baza Sectiunii B. Luand in calcul aceste date si continuand procesul de studiu, am ajuns la urmatoarele concluzii: • Majoritatea locuitorilor din Cluj-Napoca care au fost intervievati nu se simt jenati de faptul ca frecventeaza aceste magazine. Din cei 31 de barbate, 25 au raspuns negative, iar in cazul femeilor, in numar de 52, 40 au raspuns cu nu.

• Cu toate acestea, cand am analizat periodicitatea vizitelor in magazine, am obtinut ca si rezultat raspunsul “rar”, in proportie de 45%, acesta fiind cel mai mare procentaj obtinut in urma efectuarii graficului.

• Totusi, persoanele care apreciaza beneficiile acestora reprezinta majoritatea( 22 de raspunsuri).

• Cei mai multi au optat pentru raspunsul “lunar” la intrebarea “Cat de des intrati in magazinele Second-Hand?”

• Acestia, obisnuiesc sa achizitioneze haine, obtinand un procent de 95%, marca avand o importnanta de 41.9%

• La intrebarea “Care sunt motivele pentru care apelati la magazinele Second-Hand?” 61% din persoanele chestionate cumpara din magazinele second-hand deoarece considera ca exista un raport bun calitate-pret.

• Conform studiului, oamenii in general au o parere buna despre calitatea produselor, (38.6% afirmand acest lucru), chiar daca avem un procent de 49.4% care isi gasesc doar “uneori” produse conform standardelor lor

• Desi sunt de apreciat, Second-Hand-urile au primit si o nemultumire din partea clientilor. Cei mai multi dintre ei au afirmat ca exista o problema legata de dezordine, subliniind faptul ca ii incomodeaza.

• In privinta igienei, cumparatorii nu au ripostat. S-a obtinut un rezultat de 41% cu raspunsul “nu imi pasa”.

• Luand in calcul venitul si procentul pe care fiecare ar fi dispus sa il dea pentru diferite produse, am observant ca o persoana ar plati intre 5 si 10% din venitul lunar, chiar daca se incadreaza in categoria de venit sub 1200. Aici se include si legatura care exista intre cat de des intram in magazine is cat de des cumparam.

Reusind sa punem cap coada toate aceste informatii pe care le-am obtinut intr-un timp atat de scurt, am ajuns la concluzia ca magazinele Second-Hand din municipiul Cluj-Napoca sunt cunoscute, frecventate si in majoritatea cazurilor satisfacatoare.

4.ARTICOLE DESPRE PIATA SECOND-HAND

Magazinele second hand, afacere de primă mînă, la Cluj

Au apărut peste tot. Întîi la o margine de oraş, în spaţii mici şi cu miros greu, apoi mai vizibile şi acum, de vreo doi ani, în centrul oraşului, în magazine din ce în ce mai luminoase, unde, odinioară, se lăfăiau branduri „de lux”. De ce au devenit secondurile o modă sau o necesitate? „Pentru că aici găseşti piese unicat, sau cel puţin pe care nu le mai vezi pe cinci oameni la o plimbare în oraş. Ai ocazia să te îmbraci de firmă, dar ieftin. Iar calitatea este superioară hainelor din piaţă sau magazinelor ieftine, chiar sînt mai rezistente ca multe haine din mall”, crede Laura, o clientă fidelă a magazinelo second.

Cresc într-un an cît alţii în zece

În timp ce unii comercianţi s-au rezumat la magazine mici, în care încă mai poţi cumpăra „pe caiet” şi să-ţi plăteşti hainele la salariu, alţii s-au împrăştiat în tot oraşul. Un astfel de business conduce şi Ana Beleiu, proprietara lanţului de magazine second Matex Fashion. La numai 31 de ani, clujeanca deţine deja zece magazine, răspîndite în tot Clujul. A început cu unul singur, pe care l-a deschis în 2000, cu ajutorul părinţilor, ca să aibă ocupaţie pe lîngă şcoală.

„Eram studentă şi toţi colegii mei lucrau. Tata nu mă lăsa să mă angajez, deoarece voia să mă ocup de şcoală. Ştiam pe cineva care şi-a deschis un astfel de magazin şi am vrut să încerc şi eu. Am găsit un spaţiu de 15 metri pătraţi în Mărăşti şi acolo am deschis primul magazin Matex Fashion”,îşi aminteşte Ana.

"La început am pus preţuri prea mari"

Tînăra spune că nu a fost ajutată de nimeni cu sfaturi de conducere sau gestionare şi a învăţat singură. „Nimeni nu îţi zice nimic, de unde aduce marfă, cum şi ce. Am mers la un en gros şi am adus nişte haine. Am pus nişte preţuri uriaşe, prea mari, dar cu ajutorul clienţilor am învăţat şi am reuşit să cresc”, explică proprietara. Azi, toate magazinele Matex Fashion au peste 100 de metri pătraţi şi zilnic în fiecare magazin intră cel puţin 100 de persoane. Astfel, investiţia într-un magazin nou poate fi recuperată în trei luni, iar în rest îşi scoate lunar sumele cheltuite.

Pune preţuri pe două tone de haine pe zi

Marfa în magazinele Matex Fashion vine din Germania, sortată, călcată, de unde ajunge la en gros şi de aici în cutii. Ana Beleiu aduce între şapte şi zece tone de marfă pe lună în magazinele sale. Hotăreşte singură preţurile pentru toate hainele şi asta îi ia aproximativ 14 ore pe zi. „Reuşesc să apreciez aproximativ două tone de haine pe zi. Merg pe un adaos de 150 la sută. Oamenii au impresia că totul e roz şi că ies o grămadă de bani, dar nu e chiar aşa, pentru că tu nu vinzi toată marfa din magazin, faci reduceri sau poate chiar rămîi cu unele lucruri mult şi bine. Au fost şi loturi pe care le-am adus şi nu mi-am scos banii pentru că au trebuit aruncate. Dar asta se întîmplă rar, pentru că aduc marfă de categoria 1, care sînt e scumpă, dar mai de calitate”,spune Ana.

Secondurile tot de la bogaţi trăiesc

Ana Beleiu se bazează pe acest principiu: dacă aduci marfă de calitate superioară cîştigi mai mult, chiar dacă trebuie să pui preţuri mai mari. Aşa eşti mai vizibil şi nu mucegăieşti în magazine mici, la capete de cartier, unde nu intră clujenii cu bani în portofel. „Şi magazinele second fac bani tot de la oamenii cu o situaţie materială bună, pentru că ei îşi permit să plătească mai mult”, explică patroana Matex. Pentru a-şi uşura munca, patroana a angajat două fete care merg de două ori pe săptămînă la fiecare magazin pentru a face „raportul”. „Este foarte important să ai o relaţie bună cu angajaţii, ca ei să ştie să-ţi vîndă marfa şi să fie mulţumiţi. Am 40 de angajaţi şi în zece ani nu şi-a depus nimeni demisia la mine.Au plecat maxim cinci persoane, că am fost nevoită să renunţ la ele”, adaugă Ana.

Străinii nu mai scapă de haine ca pe vremuri

Fiind de mulţi ani pe piaţă, Ana Beleiu poate spune că se simte o diferenţă mare între ceea ce însemna second în anii trecuţi şi ce este acuma. Din 2000 şi pînă în 2007, marfa avea o calitate mult mai bună faţă de ce se găseşte acum. „Se simte criza şi la noi, oamenii se gîndesc mai bine înainte să cumpere ceva, nu mai aruncă banii. La marfă, la fel, cred că şi germanii uzează mai mult hainele ca în trecut”, spune Beleiu.

Lanţul Tabita şi ajutorul lui Dumnezeu

Singurul „brand” de second-hand pe care Ana Beleiu, patroana Matex Fashion, îl consideră concurent e Tabita, care în ultimii ani a avut o creştere extraordinară, culminînd cu o cifră de afaceri de aproape două milioane de euro în 2008. „Ei au un avantaj pentru că sînt importatori direcţi şi aupropriul en gros”, crede Ana. Condus de Filip Viorel Berende, Tabita Impex este cel mai mare lanţ de magazine second-hand din Cluj, dezvoltîndu-se într-o foarte mare discreţie. Rugat de FTR.ro să explice succesul afacerii sale, Berende s-a mărginit la a spune că trebuie doar „să crezi în Dumnezeu”. Lucru care se şi vede în magazinele pe care le conduce, unde deseori se aude muzică religioasă de la posturile creştine neoprotestante.

Cum a crescut Tabita Impex SRL

An Cifră de afaceri Datorii Profit Salariaţi
2006 427.066 euro 378.340 euro 744 euro 50
2007 1.296.921 euro 1.619.871 euro 21.019 euro 66
2008 1.995.972 euro 871.435 euro 17.902 euro 68
2009 1.584.218 euro 527.331 euro 5.208 euro 80

Cît de sănătos e consumul de second-hand?

Mirosul greu din magazinele care vînd haine la mîna a doua, cîteodată şi aspectul îndoielnic, au creat într-o anumită perioadă o fobie de hainele second-hand în rîndul unora dintre consumatori. Acest lucru fiind alimentat şi de faptul că unele magazine pun în vînzare şi obiecte intime, de la lenjerie la şosete sau încălţăminte. Medicii spun că nu prea există mari pericole la purtarea hainelor altora, dar că mai sigură ar fi o curăţare chimică înainte. „În ceea ce priveşte lenjeria intimă, cel mai bine ar fi să nu o cumpăraţi de la second, pentru că nu aveţi de unde să ştiţi cum au fost tratate şi riscaţi infecţii. La pantofi cel mai bine ar fi să nu îi purtaţi fără şosete şi să îi curăţaţi cu o soluţie pe bază de formol”, spune medicul dermatolog Remus Orăşan.Magazinele second hand, afacere de primă mînă, la Cluj

Autor: Renata Tegzes

Clujenii stau la coada si la second hand-uri

Clujenii amatori de haine second hand au stat la coada inca de dimineata pentru a prinde oferta de imbracaminte la 50 de bani bucata. Tot mai multi comercianti de imbracaminte second hand practica la sfarsit de saptamana oferte promotionale. Astazi, orice produs "la mana a doua" poate fi cumparat cu 0,50 de lei la un magazin second-hand situat pe Bulevardul 21 Decembrie 1989. Promotia i-a pus la coada pe cativa trecatori cu mult timp inainte de deschiderea magazinului. Daca e vineri, e zi de reduceri la second hand-uri, metoda prin care tot mai multi comercianti isi ruleaza marfa nevanduta la preturile initiale.

Autor:Alina Mihut

Aglomeraţie în magazinele second-hand din oraş

Criza economică se resimte şi în şifonierele sucevenilor şi tot mai mulţi dintre ei aleg să-şi achiziţioneze ţinutele vestimentare din magazinele second-hand din oraş. În ultima perioadă, în Suceava s-au deschis tot mai multe magazine care comercializează haine la mâna a doua, iar afacerea s-a dovedit a fi una profitabilă de când buzunarele sucevenilor s-au subţiat. Haine la kilogram sau la bucată, încălţăminte, perdele, cuverturi de pat sau lenjerii de pat, toate se găsesc aproape în orice magazin cu produse la mâna a doua. Preţurile sunt atracţia cumpărătorilor, care spun că îşi achiziţionează produse de calitate, uneori de firmă, la preţuri bune. Rochii cu 20 de lei, cămăşi şi pantaloni la 15 lei, genţi şi încălţăminte la 20-30 de lei, sunt oferte tentante pentru mulţi, iar în zilele în care se primeşte marfă nouă, magazinele second-hand devin supraaglomerate. „Am mai fost o dată dimineaţa, pe la 9:00, şi era atât de aglomerat încât nu mai puteam intra. Am revenit, sper să pot să mă uit şi să-mi găsesc ceva. Nu este prima oară când îmi cumpăr haine de aici, sunt ieftine şi de calitate”, a declarat una dintre clientele unui magazin cu produse la mâna a doua. Haine la un leu bucata Hainele de copii sunt şi acestea căutate, iar mămicile spun că la magazinele second – hand găsesc haine de foarte bună calitate, bine întreţinute şi la preţuri avantajoase. „Un copil poartă o haină puţin, de aceea probabil găsesc hăinuţe aproape noi, unele de firmă, la câţiva lei. În magazinele obişnuite, hainele pentru copii sunt foarte scumpe, iar calitatea lor este inferioară celor de aici”, a spus una dintre mămicile de la raionul pentru copii dintr-un magazin la mâna a doua. Magazinele la mâna a doua comercializează marfă din Anglia, Germania sau Olanda, iar preţurile produselor scad de la o zi la alta şi ajung până la un leu bucata cu câteva zile înainte de primirea unui nou lot cu marfă. Comercianţii spun că aduc marfă cam o dată la două săptămâni şi de puţine ori se întâmplă să rămână cu marfă necomercializată de la un transport la altul. „Aducem marfă din Irlanda şi Anglia, este de calitate şi foarte puţine produse ne rămân nevândute până ce aducem următoare tranşă de marfă. După câteva zile, când stocul scade, reducem preţurile, iar înainte de a aduce marfă nouă vindem orice produs cu un leu”, a declarat o vânzătoare dintr-un magazin second –hand.
Autor: Oana Alphonso

Hainele second-hand, un chilipir?

Reducerile de 70% practicate de magazinele care comercializează haine noi și de bună calitate fac o concurenţă serioasă așa-numitelor second-hand-uri.

Cei care cred că magazinele de îmbrăcăminte second-hand sunt cele mai ieftine şi potrivite pentru reîmprospătarea garderobei, se înşeală. O fustă mai puţin uzată poate costa chiar şi 45 lei, iar o eşarfă deloc spectaculoasă în ceea ce priveşte design-ul sau calitatea, 8 lei.

De câţiva ani magazinele de îmbrăcăminte second-hand au început să împânzească oraşul. În prezent, magazinele cu haine importate de la vecinii noştri din vest sunt prezente la fiecare colţ de stradă. Dacă înainte se vindeau doar articole de îmbrăcăminte, acum aceste „consignaţii” cu marfă adusa din vest, dispun atât de încălţăminte cât şi de jucării, sau chiar de obiecte de artizanat.

Preţurile în schimb nu sunt mereu foarte scăzute. De cele mai multe ori cumpărătorul rămâne uimit în momentul în care observă eticheta cu preţul articolului. În unele magazine second-hand se plăteşte firma producătoare, iar faptul că hainele sunt uzate deja, nu este un factor decisiv.Reducerile de la sfârşitul sezoanelor sunt încă un fenomen neexploatat de români. Cei din vestul Europei profită de mulţi ani de ofertele magazinelor de la sfârşitul unui anotimp. Austria, Germania şi Franţa sunt ţările unde cumpărăturile articolelelor de vară se face toamna, iar cele de iarnă sunt aschiziţionate la începutul primăverii. Românii nu s-au obişnuit deocamdată cu acest sistem şi mulţi nu au început să uzeze de reducerile considerabile din magazinele brand-urilor internaţionale.

La sfârşitul lunii februarie o bluză poate costa 25 de lei, chiar dacă preţul iniţial se situa undeva în jur de 70 de lei. Reducerile de 50-70 % transformă marfa din magazinele de „firmă”, în ceea ce priveşte preţul, în unele care concurează serios second-hand-urile. Folosit, dar scump foarte mulţi cumpărători cu posibilităţi financiare mai reduse, se ghidează după ideea: „este folosit, deci este mai ieftin şi rentabil”. De cele mai multe ori această deviză este, însă eronată. Magazinele din Cluj, care comercializează articolele unui producător internaţional se bat în oferte din ce în ce mai atrăgătoare. Buticurile oferă câte două articole la preţul unui singur, sau pun la dispoziţia clientului carduri de fidelitate prin care cumpărătorul beneficiază nu doar la sfârşitul unui sezon, ci în permanenţă, de reduceri de câte 10 sau 20%.

Reporterii de la „Cetăţeanul Clujean” au vizitat mai multe magazine second- hand pentru a constata faptul că deşi folosite, hainele puse în vânzare sunt mult prea scumpe. Un pulovăr lăbărţat costa 10 lei, iar pantalonii de damă, din stofă ajung la preţul de 45 lei sau chiar 70 lei. Fustele se situează între 45 şi 60 lei. Comparativ, preţurile din „consignaţii” sunt la fel de mari ca şi în magazinele obişnuite în perioada de reduceri. Nu doar cei cu venituri spectaculoase îşi pot permite hainele de o calitate foarte bună. Secretul stă în a profita de promoţiile pe care le oferă comercianţii.

Clientul ar trebui să ia în considerare nu doar preţul, ci şi calitatea produsului. Mai mult, în cazul purtării hainelor second-hand există riscul, deloc neglijabil, de a contacta boli de piele, dacă dezinfecţia acestora nu a fost temeinică.

Outlet-urile, un fenomen nou pentru clujeni

Un termen prea puţin cunoscut pentru cei mai mulţi români este cel de „outlet”. „Outlet-urile” sunt magazinele care distribuie la preţuri foarte avantajoase mărci cunoscute precum Puma sau Wrangler. În aceste shop-uri de tip depozit se regăsesc colecţiile sezonului trecut, adică marfa care a rămas în stocul magazinelor de distribuţie. Cei care sunt clienţi fideli ai „outlet-urilor” ştiu că cele mai rentabile vizite sunt în perioada reducerilor. Ofertele lor sunt foarte avantajoase. De exemplu, una dintre promoţiile unui magazin de acest fel a constat în vânzarea oricărui produs la preţul de 7 lei. Desigur că aceste promoţii sunt de scurtă durată, dar cine profită la momentul potrivit, pleacă sper casă cu numeroase pungi pline cu articole de îmbrăcăminte noi şi de calitate. Şi Clujul dispune de un asemenea „outlet”. Aşadar fenomenul nou instalat în România aşteaptă să fie îndeajuns răspândit în rândul cumpărătorilor, astfel încât oricine să poată profita de reducerile consistente şi preţurile avantajoase.

Autor: Brigitta Fester

Masinile second-hand s-au ieftinit cu aproape 50% la Cluj

O masina de clasa mica, cu o vechime de pana la cinci ani costa cu cateva mii de euro mai putin decat costa in urma cu cativa ani. Principala cauza pare sa fie criza economica ce s-a asternut in buzunarele tuturor clujenilor. De altfel, si evidentele Directiei Regim Permise de Conducere si Inmatriculari Auto (DRPCIV) arata ca in ultimul an numarul de masini inmatriculate a scazut simtitor.

Un BMW 316 din anul 2000 cu peste 150.000 de kilometri la bord, pe benzina si echipat cu toate dotarile costa in targurile de masini si in ziarele specializate de anunturi auto intre 5.000 si 6.000 de euro, in functie de uzura acesteia. O masina de clasa mai mica, precum un Volkswagen Passat din 2006 cu 120.000 de kilometri la bord cu faruri de ceata, parbriz incalzit, computer de bord si alte dotari care vin doar in echiparea superioara costa 6.000 de euro. Ceva mai costisitoare sunt masinile de clasa mai mare precum Audi A6 care in anunturile din ziare este vandut la 17.000 de euro, de asemenea full-option. “Acum e momentul sa-ti cumperi o masina pentru ca preturile sunt foarte mici. Au scazut peste tot in tara si in afara. In Germania, de unde aduc eu e la fel”, spune Marius Opre. Barbatul spune ca de mai bine de sase ani se ocupa cu adusul de masini second-hand din afara pe care le vinde in Romania. “Acum cativa ani vindeam peste 100 de masini pe an. Anul trecut treaba a mers foarte prost, m-am gandit chiar sa renunt”, spune acesta. De exemplu, un Volkswagen Passat fabricat in anul 2000, cu toate dotarile incluse, costa 10.000 de euro in urma cu cinci ani. Un BMW 520 D, fabricat tot in anul 2000 era vandut in 2005 la preturi peste 11.500 euro. Acelasi tip si model de masina, dar fabricata in 2004 poate fi gasita chiar si la 8.000 de euro. Autor: Tudor Ravoiu

Ce trebuie sa stii despre electrocasnicele second hand?

Desi pare amuzant, aparatele electrocasnice decid sa demisioneze concomitent cu bugetul tau. Defectarea frigiderului sau a masinii de spalat solicita fie reparatii urgente, fie inlocuirea imediata. Pentru a nu iti goli complet buzunarele sau pentru a evita initierea unui credit intr-un moment nepotrivit, este bine sa ai in vedere achizitionarea unui dispozitiv second hand.

Electrocasnicele uzate pot fi parte dintr-o decizie isteata, avand in vedere faptul ca electrocasnicele, asemenea masinilor, isi pierd o mare parte din valoare la scurt timp dupa achizitie.

Ce sunt electrocasnicele refubished?

Cea mai profitabila categorie cuprinde produsele refubished, mai exact, acele articole pe care clientii le-au returnat dupa o anumita perioada de timp. Motivele pentru care clientii returneaza un produs sunt multiple si nu se bazeaza intotdeauna pe calitate:produsul a fost primit cadou si nu este necesar;clientul nu s-a documentat inainte de a face achizitia, astfel incat a ales un produs care nu corespunde nevoilor sale; articolul a avut defecte de fabricatie; articolul nu a corespuns prezentarii din magazin etc.Producatorul sau distribuitorul se ocupa de produsul returnat reparand defectiunea. De cele mai multe ori nu este necesara o reparatie. In unele cazuri este posibil ca ambalajul sa fie putin deteriorat din cauza neatentiei fostului proprietar. Tot in aceasta categorie intra si produsele care au stat multa vreme expuse si au fost folosite de proba in magazine.

Un avantaj major in achizitia electrocasnicelor refubished este dat de faptul ca poti alege un aparat produs de o firma foarte buna, mult mai ieftin decat ai plati pe un aparat “no name” nou. Astfel, cumperi un produs mult mai performant si rezistent. Exista magazine sau siteuri de unde poti cumpara electrocasnice profesionale ale unor firme mari din alte tari, produse care nu se gasesc in magazinele de profil de la noi.In general, electrocasnicele refubished au o garantie de 1 an.

Electrocasnicele second hand

In aceasta categorie intra produsele folosite si vandute dupa o anumita perioada. De cele mai multe ori proprietarul vinde produsul deoarece nu ii mai este necesar. Este bine sa faci o astfel de achizitie atunci cand locuiesti cu chirie sau cand ai in plan mutarea intr-un alt oras. De cele mai multe ori, transportul unui aparat atat de mare nu este convenabil.Pentru a incheia o afacere buna va trebui sa ai in vedere doua aspecte: locul din care cumperi si produsul pe care il cumperi.

Locul din care cumperi electrocasnicele este definitoriu. Iata ce optiuni ai la dispozitie: anunturi particulare in ziare sau pe internet; va trebui sa verifici spatiul din care provine aparatul si sa decizi daca persoana de la care cumperi este de incredere; anunturile se adreseaza de cele mai multe ori studentilor si tinerilor;magazine dedicate cu electrocasnice second hand; acestea achiztioneaza, repara sau reconditioneaza aparatul si il vand apoi la un pret relativ redus, cu o scurta perioada de garantie; rude si prieteni care le vand sau le doneaza.

In primul rand, nu toate electrocasnicele ar trebui cumparate din magazinele second hand. Nu este indicat sa achizitionezi aparate de gatit uzate. Un aragaz uzat si neingrijit iti poate pune viata in pericol. De asemenea, grasimea si resturile de mancare acumulate pe suprafata acestuia si in cuptor sunt aproape imposibil de indepartat si, in plus, reprezinta un adevarat focar de infectie.

In schimb, frigiderul, masina de spalat, congelatorul si cuptorul cu microunde pot fi cumparate si folosite fara probleme, dupa o simpla curatare si verificare in prealabil.

Unul dintre cele mai mari dezavantaje este dat de faptul ca produsele second hand nu beneficiaza intotdeauna de garantie. Atunci cand achizitionezi produsul dintr-un magazin (inclusive online), garantia oferita este de obicei de 1 an. Acesta este motivul pentru care va trebui sa verifici cu foarte mare atentie produsul inainte de achizitie; in cazul in care nu stii exact cum ar trebui evaluat un aparat electrocasnic, este bine sa ceri sfatul unui specialist.

Autor: Aura Oprisan

5.BIBLIOGRAFIE

✓ Stanciu, Sica: Bazele generale ale marketingului, Universitatea din Bucuresti (2002) ✓ Anuta Buiga: Statistica inferential, editia 2, Editura Todesco 2011 ✓ Operatiunea Second-Hand, reportaj de Matei Schwartz, 24 septembrie 2007 ✓ Ziarul „Romania Libera”, 7 februarie 2009 ✓ http://casa.acasa.ro/amenajarea-casei/electrocasnice/ce-trebuie-sa-stii-despre-electrocasnicele-second-hand-13091.html ✓ http://www.citynews.ro/cluj/economic-25/masinile-second-hand-s-au-ieftinit-cu-aproape-50-la-cluj-77417/ ✓ http://www.monitorulsv.ro/Local/2010-07-20/Aglomeratie-in-magazinele-second-hand-din-oras ✓ http://www.citynews.ro/cluj/din-oras-10/clujenii-stau-la-coada-si-la-second-hand-uri-120563/ ✓ http://www.ftr.ro/magazinele-second-hand-afacere-de-prima-mina-la-cluj-46436.php ✓ http://old.cetateanulclujean.ro/articol.php?id=533 ✓ http://ro.wikipedia.org/wiki/Chestionar

-----------------------
[1] Stanciu, Sica: Bazele generale ale marketingului, Universitatea din Bucuresti (2002)
[2] Operatiunea Second-Hand, reportaj de Matei Schwartz, 24 septembrie 2007
[3] Ziarul „Romania Libera”, 7 februarie 2009

-----------------------

8