ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE

Stilul cu influențe tradiționale
- Proiect la Design şi estetica mărfurilor -

Coordonator ştiinţific:
Asist. univ. dr. Smaranda Giuşcă

Studenţi:
Florea Mihaela-Raluca
Florian Maria
Geangu Andreea
Ghenea Dana-Roxana
Grupa 940, Seria A, Anul III

Bucureşti
2014
Cuprins Introducere Capitolul I: Prezentarea generală a produselor cu influențe tradiționale Capitolul II: Exemple reprezentative pentru design-ul cu influenţe tradiţionale 2.1 Ceasul Mora 2.2 Păpușa Matryoshka 2.3 Evantaiul 2.4 Ia românească Capitolul III: Ceasul suedez Mora pe piaţa românească Concluzii Bibliografie

Introducere

Motivul alegerii stilului tradițional derivă din dorința de a analiza impactul tradiției asupra fiecărei culturi și cum aceasta și-a creat propria cale către autenticitate. Astfel, în acest proiect, vom evidenția câteva dintre caracteristicile stilului cu influențe tradiționale, un stil care se remarcă prin diversitatea trăsăturilor în funcție de regiune, cultură, religie, așezare geografică și alți factori reprezentativi pentru o comunitate sau țară. De asemenea, vom prezenta câteva dintre caracteristicile stilulurilor tradiționale cu influențe suedeze, rusești, chinezești si românești, unele dintre cele mai importante, care și-au păstrat influențele tradiționale, fiind puternic conturate prin multitudinea de caracteristici, prin unicitatea lor și care sunt prezente și astăzi în societatea noastră. Design-ul cu specific tradițional evidențiază un ansamblu de idei, credințe prin care se promovează tradiția, specificul național, deci conceptul de originalitate și diferențiere față de alte culturi. De altfel, tradiționalismul reprezintă locomotiva evoluției unei națiuni prin exacerbarea unei atitudini protective față comorile naționale. Diversitatea viziunilor asupra acestui stil conduce la dificultatea de a-i da o definiție concretă, universal valabilă tuturor culturilor, astfel, considerăm o provocare deslușirea elementelor cheie ce fac sa apropie sau să depărteze două culturi. De altfel, suntem de părere că stilul tradițional nu are „termen de valabilitate”, ci rămâne veșnic o valoare culturală. Obiectele de design au un rol inspirațional, iar minuțiozitatea ornamentală va reprezenta întotdeauna un factor important în stilul tradițional.

Capitolul I. Prezentarea generală a produselor cu design tradițional

Design-ul cu influențe tradiționale constă în conceptul de acalmie și simplitate reușind să-și mențină statutul și importanța pe plan mondial deoarece a creat obiecte-cheie ce pot fi identificate cu țara de care aparține. În altă ordine de idei, fiecare stat are specificul său tradițional cu ajutorul căruia poate fi recunoscut pe plan internațional.
Acesta se caracterizează prin obiecte de mobilier cu un aspect ordonat dar sculptat diferit de la continent la continent, de la regiune la regiune, prin costume populare frumos brodate cu diverse modele în linii și culori care caracterizează țări dar și zone din aceiași țară. O altă caracteristică a stilului cu influențe tradițtionale este și arhitectura caselor.
Stilul suedez, sau stilul gustavian, datează din secolul al 18-lea, din vremea domniei regelui Gustav al III-lea al Suediei, care și-a petrecut o mare parte a tinereții în Franța, la curtea de la Versailles. Stilul gustavian este influențat de designul neo-clasic francez, dar și de clasicismul italian. Acest stil este, de fapt, o reinterpretare a decorului neoclasic european. Regele Gustav al III-lea a preluat de la Versailles în 1771 atmosfera interioarelor franceze și a decis să o introducă în Suedia într-un stil simplificat. Astfel, piesele au devenit mai simple, mai aerisite, iar eleganța mai puțin evidentă. Stilul gustavian este marcat de culori pastel, mobilier pictat, linii simple și corpuri de iluminat fabuloase. Stilul interioarelor suedeze a fost desăvârșit însă de pictorul Karl Larsson și soția sa, Karin. În anul 1888, aceștia au primit o micuță casă în Sundborn. Perechea de artiști a decorat-o respectându-și propriul gust. Astfel, prin picturile sale, casa soților Larsson a devenit una dintre cele mai faimoase din toate timpurile și a influențat decisiv linia designului de interior din Suedia si din lume. ”Stilul suedez tradițional este caracterizat de elemente folclorice împletite cu tradiţia manufacturieră pentru a accentua funcţionalitatea, originalitatea şi simplitatea în ceea ce priveşte amenajarea şi decorarea caselor . Inspirat din piesele de mobilier modeste şi din decoraţiunile specifice fermelor şi casuţelor de ţară suedeze, acest stil exprimă serenitate, bucurie, dar şi rafinament în acelaşi timp. Tradiţia suedeză este prezentă prin împletirea motivelor rectangulare cu dungi şi ilustraţii florale tricotate, covoare ţesute, broderii şi materiale croşetate. Verdele tare, roşul şi galbenul-muştar, culori specifice peisajului rural, îşi pun amprenta pe textile şi alte accesorii. Lemnul masiv, în nuanţe de alb şi gri, predomină accesorizat cu piese sau vitralii roşii sau din fier forjat. Calitatea este esenţială, iar decoraţiunile simple accentuează funcţionalitatea. Blana de oaie, fibrele naturale, ceramica, emailul sau sticla albă – cea din urma executată de sticlari autentici, sau doar presată, evidenţiază importanţa materialelor rezistente.” Carourile, dungile și imprimeurile florale ne reamintesc de prezența mării, a lacurilor și a pădurilor din Suedia. În Rusia, influenţele tradiţionale se disting în arhitectură, artă, şi muzică. Anii ’20 s-au remarcat prin puternice influenţe ruseşti, punctul de plecare fiind Anna Karenina. În modă, blănurile, mansoanele, broderiile au reprezentat principalele tendinţe, însă influenţele s-au remarcat profund şi la nivelul artei şi design-ului interior. Ornamentul indispensabil cu influenţe tradiţionale ruseşti este oul Faberge, confecţionat din materiale preţioase, precum aur, argint, cupru. Cu privire la design-ul interior, ornamentele predominante sunt lămpile concepute din dantelă, blană, materiale caracteristice vestimentaţiei, fiind substitute ale candelabrelor grele şi opulente. Materialele predominant utilizate sunt imprimeurile şi broderiile, cu motive florale tipice stilului rusesc, iar la nivel cromatic, roşul şi auriul sunt culorile predominante. Obiectele de interior sunt predominant realizate din lemn masiv, bogat ornamentate şi sculptate, iar motivele din lemn, accentuează simbolul puterii, al clasei sociale bine delimitate, cu încăperi ticsite de mobilă, dar primitoare. Principala caracteristică a stilului chinezesc este simplitatatea, accentul cazând pe armonia pieselor de mobilier, iar Feng-shuiul reprezintă o tradiţie apreciată, care a fost preluată şi de alte culturi. Materiile prime folosite cel mai mult în design sunt lemnul, bambusul şi metalul. Culoarea principală în cultura chineză este roşul, simbol al norocului, iar ca şi culori secundare se utilizează verdele şi galbenul. Modelele florale se regăsesc atât în vestimentaţie, dar şi pe elemente decorative, vase, şi produse textile. Stilul tradițional românesc este caracterizat prin autenticitate si ingeniozitate, o trasătura aparte fiind modalitate de a rămâne sub forma unei unități distincte dar care nu exclude însă o mare varietate de manifestare în: arhitectura populară, port, țesut, olîrit, prelucrarea lemnului si a metalului. Datorită poziționării de care dispune România, stilul tradițional românesc prezintă anumite influențe firești generate de contactul cu lumea apuseană si slavă, manifestate cu certitudine asupra modelelor de ornamente. Deși stilul s-a omogenizat foarte puternic există deosebiri fascinante între regiunile istorice. De exemplu, în Muntenia, arhitectura caselor diferă de la un județ la altul, în timp ce în Moldova, se omogenizeaza puternic, casele fiind construite din lemn si nuiele, având caracteristică prispa cu ornamente simple. În interior casele sunt decorate cu prosoape țesute manual dar și cu covoare. În Moldova, există covoare netede dar și în noduri cu margini pronunțate iar modelele sunt inspirate din natură (flori, păsări dar și siluete feminine in costume populare românești). În Oltenia, decorul covoarelor este în carouri, fiecare carou prezentând o scenă din natură sau din viața de zi cu zi. În ceea ce privește portul popular, culorile predominante sunt combinații de roșu și negru. În Țara Oașului, creația populară este conservată în formele sale originare, predominând culoarea verde. Costumul popular din zona Moldovei excelează prin ornamentele la care se apelează, de asemenea, prin simplitate si sobrietate, coloritul fiind redus de cele mai multe ori la trei culori: negru, roșu și alb. Varietatea costumului popular marcată de particularități de ornament și de croi, se manifestă și sub aspect structural de la o regiune a țării la alta. Stilul traditional românesc este o pagină importantă în istoria dar și în prezentul țării, este un domeniu vast si extrem de interesant care necesită un minim de studiu din partea fiecărui cetătean, fiind ceva care il definește.

Capitolul II : Exemple reprezentative pentru design-ul cu influenţe tradiţionale

2.1. Ceasul suedez Mora

Fig 1. Ceas Mora din regiunea Jamtland;
Sursa: SursAntiques Council, ”The swedish Mora clock”.

Numele ceasului suedez Mora provine de la denumirea regiunii suedeze Mora, mai exact din provincia Dalarna, locul în care aceste ceasuri au luat naștere, între anii 1700-1800.
Ceasurile Mora sunt reprezentate de către forma rotundă și curbată a unei femei sau de către forma cifrei opt și pot ajunge la o înălțime de 2.5 metri
Această tradiție a celor din Mora de a realiza ceasuri datează din secolul al 18-lea, fiind conturată de către Krang Anders Andersson și devenind în secolul al 19-lea o importantă industrie pentru amenajarea caselor. Anual. erau realizate peste 1000 de astfel de ceasuri.
Pentru cei din Suedia care își decorau casele cu un astfel de ceas, acesta reprezenta un simbol al duratei de viață, și evidenția numărul de zile petrecute în casa respectivă. În unele familii suedeze, exista chiar o tradiție ca în fiecare duminică dimineață, toți membrii familiei să se strângă în jurul ceasului și să se pregătească pentru săptămâna ce urma sa vină.
Există mai multe modele reprezentative pentru ceasurile Mora. Unele au fost construite pe baza influențelor rococo, altele în stilul tipic gustavian. Cele din Nordul Suediei erau foarte subțiri și înalte iar din cele Sud aveau forme exagerat curbate.
Aceste ceasuri sunt caracterizate prin prezența culorilor pastelate, ce amintesc de iernile suedeze sau prin prezența motivelor folclorice, tipice stilului tradițional suedez. Pot fi decorate, de asemenea cu elemente aurii sau cu o coroană. Prezența coroanei ca element decorativ al acestor ceasuri amintește de tradiția conform căreia mireasa primea în ziua nunții un astfel de ceas. Datorită formelor, marimilor și elementelor decorative diferite , aceste ceasuri sunt unice.
În prezent, ceasurile Mora sunt considerate a fi obiecte de antichitate, iar prețurile pentru un asemenea ceas, pot varia de la 1500 £ la 6500 £ .

2.2. Păpușa Matryoshka

Fig. 2 Păpuşa Matryonshka Sursa: http://www.matrioskas.es/en/matryoshka-385362.html Produsul tradiţional al culturii ruseşti este Matryoshka, un set format din păpuşi de lemn viu colorate. Majoritatea figurinelor reprezintă munca exclusivă a unor pictori faimoşi din Rusia. Fiecare păpuşă, cu excepţia ultimei, sunt formate din două părţi, astfel cea mai mică poate fi introdusă în păpuşa mare. Cea mai mare figurină are între 5-30 cm înălţime, iar cea mai mică are aproximativ 0.6 cm. Imaginea pictată pe păpuşi este, în general, o femeie purtând un costum tradiţional rusesc. Din punct de vedere cromatic, prima păpusa poate fi pictată în rosu, cealaltă în verde, şi galben. Însă, acestea pot fi prezentate cu acelaşi costum, singura diferenţă constând în ceea ce ţine fiecare figurină în mână. De exemplu, păpuşa din exterior poate ţine o bucată de pâine-simbol de bun venit în Rusia, cealaltă poate transporta un bol cu sare- reprezentând bunăvoinţa şi dorinţa familiei de a oferi musafirilor din bunăstarea lor. Florile pictate pe păpuşi reprezintă una din temele tradiţionale, fiecare floare reprezentând regiunea unde a fost creată, în general fiind pictate pe şorţurile şi şalurile matryoshkei. Piesele sunt concepute adesea pentru a reprezenta anumite teme, precum fete în costume tradiţionale, personaje de poveste, iar de la începutul secolului XX au îmbrăţişat şi tema liderilor sovietici, colecţie ce s-a bucurat de un mare succes. Păpuşile Matryoshka sunt realizate din lemn de tei, arin, plop şi mesteacăn, acest lemn contribuind la realizarea unor figurine cu greutate redusă şi texură fină. Fiecare piesă trece prin cel puţin 15 operaţii, iar măsurătorile nu sunt necesare, dimenisunile fiind stabilite cu ochiul liber. Figurinele sunt foarte apreciate de colecţionari, devenind opere de artă scoase la licitaţiile Sothebay, existând totuşi şi versiuni mai puţin costisitoare adresare turiştilor. Un set la un preţ accesibil, format din şapte piese cu înălţime de până la 18 cm costă 26 de euro. Seturile pot fi achiziţionate atât din magazinele online, sau chiar de la meşteşugari. La nivel expoziţional, în anul 2001 în Moscova s-a deschis primul muzeu dedicat păpusii Matryonshka, colecţie extinsă prezentând evoluţia pieselor de-a lungul anilor (colecţie de aproximativ 14 000 de exemplare)4. Însă nu este un secret că în Rusia, păpuşile sunt comercializate peste tot, iar preţurile variaza între 5-2500$. De asemenea, păpuşile au devenit o muză pentru designerii internaţionali, precum Roberto Cavalli, Prada şi Ralph Lauren.
2.3. Evantaiul

Figura 3. Evantai cu Zeul Fuk si Zeul Sau Sursa: www.fengshui-market.ro
Istoria evantaiului este veche de peste 5000 de ani, existența acestuia datând din mileniul III î.Hr. în China. Aici, evantaiul reprezenta o distincție a rangului social. Între timp, și-a extins semnificația în Japonia și Coreea, dar și în Europa, Egipt, Asiria si Fenicia ce îl utilizau pentru ventilarea aerului si pentru a proteja ofranda adusă la ceremonii împotriva insectelor. Inițial, evantaiele erau fixe, în formă de semicerc sau de frunză de palmier. Ulterior, în jurul secolului al VIII-lea d.Hr, japonezii inventează evantaiul pliabil, idee preluată după modelul aripilor liliecilor.
În Feng Shui, evantaiul este corelat cu miscarea energiei chi, iar cel din imagine este pictat cu Zeul Fuk (cel mai înalt rang, bogația) și Zeul Sau (longevitate).
Comercializarea obiectului a ajutat la răspandirea acestuia pe tot globul aducându-i o doză de notorietate atât în spațiu, cât și în timp; astăzi, evantaiul putând fi găsit atât în magazinele de antichități, cât și în supermarketuri.
Prețul diferă în funcție de calitatea materialului din care este făcut, dar și în funcție de vechime. Astfel, un evantai poate ajunge de la suma de 5 RON (pentru cele din plastic), până la suma de 80 RON.

2.4 Ia românească Fig. nr. 4 Ia românească Fig. nr. 5 Regia Maria în ie

Sursă: http://www.dailybusiness.ro/imgs/uploads/articles/33/51c46c9300029.jpg http://1.bp.blogspot.com/-4BvIELYd9n0/ULn_o1r8q-I/AAAAAAAAEik/J-U-vWdfkM/s1600/regina+maria_ie.jpg

Cea mai importantă piesă a costumului tradițional românesc feminin este ia, aceasta fiind, în fapt, o cămasă tradițională de sărbătoare. În ceea ce privește originea, este foarte greu de determinat când a apărut primul tip de cămaşă, dar se consideră că ar fi putut să fie purtată de populaţia culturii Cucuteni, în perioada secolului 6, după Hristos, cineva afirmând că ia românească autentică este foarte veche, „primele sale forme putând fi observate pe Columna lui Traian sau pe monumentul de la Adamclisi”. Se păstrează tradiția românească prin ornamentele sale care evidențiază diferențele de vârstă, statutul social și evenimentele de viață. Ca și materiale folosite, regăsim ii realizate din in, cânepă, mătase, bumbac și borangic, partea din față și din spate purtând numele ‘’stan’’, iar partea de jos ‘’poale’’. De asemenea, motivele sunt stilizate, geometrice, predominant cele inspirate de natură, în funcție de vârsta femeii care o poartă și de eveniment. Pe lângă ornamentele florale, aceasta este împodobită cu mărgele la gât sau la mâneci, având o croială simplă, un dreptungi de pânză, tăiat rotund în jurul gâtului, cu un decolteu modest, întărit cu șnururi de divese culori având la capătul lor diverși ciucuri viu colorați. Mânecile sunt încrețite la umeri cât și la incheieturi. Partea din față a cămașii este bogat brodată, cu repetarea modelelor de pe maneci. In ceea ce privește broderiile, aceste sunt în maxim 3 nuanțe cromatice, dar, de regulă, predomind roșul și negrul, alte culori fiind: violet, galben ca lămâia, portocaliu, verde si rar albastru. Ia este apreciată în interiorul granițelor dar și în afara lor. Faima internatională se datorează publicității pe care a făcut-o Regina Maria în turneul pe care l-a desfășurat în Statele Unite ale Americii în anul 1926, în care a purtat exclusiv ii din materiale extravagante, dar care își păstrau caracterul tradițional și unicitatea. Nu în ultimul rând, promovarea ei în afara granițelor este și meritul românilor din străinatate. De asemenea, ia a fost și o sursă de inspirație pentru pictori, astfel de personalitate care a imortalizat-o fiind pictorul francez Henri Matisse în tabloul “La blouse roumaine” (1940). Ca urmare a acestui tablou, celebrul designer Yves Saint Laurent a creat in 1981 o întreagă colecție inspirată din stilul tradițional românesc, aceasta purtând numele tabloului. Designerul a fost urmat, pe lânga alții, de Jean Paul Gaultier, Kenzo și Tom Ford care a reinterpretat ia din zona Sibiului, aceasta apărând în revista Vogue purtată de cântăreața Adele. În ceea ce privește comercializarea locală, numărul de firme care creează aceste piese de frumusețe rară, este în scădere, acestea fiind realizate și vândute, cu precădere, în zonele care încă păstrează tradițiile românești, zona Bucovina, zone turistice: Sibiu, Sighișoara, Valea Prahovei dar și în centrele comerciale și magazinele de suveniruri din orașele mari, acestea fiind comercializate pe tot parcursul anului.

Capitolul III: Ceasul suedez Mora pe piaţa românească

Am ales să prezentăm și să promovăm ceasul suedez Mora în România, întrucât acest ceas este reprezentativ pentru stilul tradițional suedez, unul dintre cele mai bine definite și conturate stiluri tradiționale, prezent și astăzi în amenajarea și decorarea interiorului unei case. La nivel internațional, aceste ceasuri sunt prezente în magazinele de antichități, însă datorită faptului că au devenit tot mai rare, iar cererea pentru acestea este tot mai mare, valoarea ceasurilor suedeze Mora a crescut. Datorită faptului că există mai multe modele reprezentative pentru ceasul Mora, acestea variind în funcție de formă, culoare, greutate, înălțime, decorațiunile aplicate, tipul pendulului, ceasurile Mora sunt considerate a fi unice. Astfel, achiziționarea unui asemenea ceas poate reprezenta o adevarată provocare pentru cei pasionați de obiectele de antichitate sau de stilul scandinav. Prețul unui ceas suedez Mora poate varia, de la 1500 £ la 6500 £, în funcție de detaliile și picturile aplicate. De exemplu, un ceas care este caracterizat prin picturi originale, este realizat de un designer cunoscut și are o greutate sau o ornamentație mai specială poate ajunge și la un preț de 6500 £. În ceea ce priveşte concurenţa de orologii de pe piaţa romanească, un grup de profesionişti au adus în inima Timişoarei un „colţ din Elveţia”. Grupul oferă clienţilor branduri de renume, de o calitate excepţională şi produse adaptate cerinţelor fiecarui consumator. De asemenea, orologiile sunt regăsite în magazine de antichităţi ( de exemplu, thomas antiques din Bucureşti, magazin de ceasuri originale cu vechime remarcabilă), la licitaţii, cu ocazia carora se pot achiziţiona ceasuri de mare valoare. Promovarea produsului pe piaţa românească se va face într-o primă etapă prin intermediul expozitiilor, iar calitatea excepţională şi lucrul artizanal vor atrage atenţia asupra acestui ceas suedez. De asemenea, se va deschide un magazin online, prin intermediul căruia se va putea comanda la cerere. Prezenţa noastră în spaţiul virtual va fi considerabilă, deoarece în mediul online oamenii caută mereu informaţii. De asemenea, vom pune la dispoziţia clientilor interesaţi servicii de consultanţă, şi dovedire a autenticităţii produsului. Preţul stabilit de către noi, pe piaţa românească va fi cuprins între 5 000-12 000 de ron, în funcţie de modelul comercializat, de mărime şi de contribuţia artiştilor la produsul finit. Segmentul de clienți, căruia ne vom adresa cuprinde pe cei care iubesc arta și frumosul, valoarea lucrului autentic, cei care apreciază cultura și de asemenea iubitorii de antichități, de obiecte de artă, de elemente decorative, iubitorii de stil tradițional suedez. Pe de altă parte, clienții cărora ne vom adresa sunt cei care au venituri medii sau ridicate, cei care sunt dispuși să investească în obiecte valoroase de antichitate sau de decor pentru amenajarea interiorului casei. Prețul acestui obiect poate părea mare, dar calitatea lui este cea care face diferența, având în vedere caracteristicile neprețuite ale „epocii” în care a fost utilizat.

Concluzie

În concluzie, design-ul tradițional este răspândit pe tot globul, dar, în același timp, foarte diferit de la regiune la regiune. Fiecare cultură a preluat stilul și l-a trecut prin filtrul personal cu nuanțe istorice devenind un concept al originalității. Diferențele constau numai în formă, deoarece fondul, esența sunt aceleași, și anume artizanatul, accentul pus pe detaliu, minuțiozitate. Influenţele tradiţionale derivă din limba oficială a teritoriului, respectiv din tradiţiile și obiceiurile respectate şi transmise de-a lungul secolelor, precum şi din cultură, din modul de interpretare a culorilor și a sculpturilor dar și din importanța acordată religiei.

Bibliografie
1. PAMFILIE, Rodica, PROCOPIE, Roxana, Design si Estetică în Business, București, Editura ASE
2. http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/top-10-lucruri-stiut-evantai
3. http://www.incasa.ro/Amenajari_interioare_in_stil_traditional_3059_628_1.html
4. http://www.incasa.ro/Amenajari_interioare_in_stil_traditional_3059_628_1.html
5. ”Farmecul interioarelor nordice” 6 decembrie 2011, http://totuldesprecasa.ro/2011/12/farmecul-interioarelor-nordice;
6. Tendinţe IKEA, Din folclorul suedez , http://totuldesprecasa.ro/2011/12/farmecul-interioarelor-nordice/http://www.ikea.com/ms/ro_RO/pdf/.../IKEA_Swed_country_style.pdf
7. The swedish Mora clock”, Antiques Council, http://antiquescouncil.com/antiques/index.php?page=out&id=1838;
8. “Matryoska Doll”, http://www.madehow.com/Volume-6/Matryoshka-Doll.html
9. “Swiss Corner”, http://swisscorner.ro/despre-noi/
10. “Cine a inventat păpuşa Matryoskha”, http://www.cineainventat.ro/papusa-matrioska/
11. http://www.angelfire.com/hero/cosmin/Linkuri/etn.htm
12. https://ro.stiri.yahoo.com/adev%C4%83rata-ie-rom%C3%A2neasc%C4%83-%C5%9Fi-suratele-ei-import-160041750.html
13. https://madeintransylvania.wordpress.com/2012/06/10/romania-in-vogue/
14. http://tomaaurora.blogspot.com/2013/03/influente-traditionale-in-moda-ia-cu.html

--------------------------------------------
[ 1 ]. http://www.incasa.ro/Influente_rusesti_in_designul_interior_5319_588_1.html
[ 2 ]. ” The swedish Mora clock”, Antiques Council, http://antiquescouncil.com/antiques/index.php?page=out&id=1838
[ 3 ]. http://www.madehow.com/Volume-6/Matryoshka-Doll.html 4http://www.cineainventat.ro/papusa-matrioska/
[ 4 ]. Asociată cu energia din zona pieptului
[ 5 ]. Conform http://www.antic-shop.ro/antichitate/altele/rezervat-evantai-mare-decorativ-china-din-catifea accesat în data de 27.11.2014, ora 17:15
[ 6 ]. Conform http://swisscorner.ro/despre-noi/