...,, Ion ” de Liviu Rebreanu -eseu- Liviu Rebreanu (1885-1944) este considerat creatorul romanului romanesc modern, intrucat "Ion" este privit ca "cea mai puternica creatie obiectiva a literaturii romane" . Aparitia lui Rebreanu in literatura il situeaza intre traditie si inovatie. LiviuRebreanu incheie epoca literaturii semanatoriste si poporaniste dominata de idilism si compasiune, si deschide un drum nou, in care scriitorul a asimilat si s-a integrat viziunii europene dominante. "Ion" a fost publicat in anul 1920, dupa o lunga perioada de elaborare, asa cum insusi scriitorul mentioneaza in finalul operei, intre martie 1913 - iulie 1920. Liviu Rebreanu a pornit în scrierea acestui roman de la fapte reale, pe care le-a transfigurat în opera sa. Romanul este o monografie a realităților satului ardelean de la începutul sec. al XX-lea, ilustrând conflictul generat de lupta aprigă pentru pământ, într-o lume în care statutul social al omului este stabilit în funcție de averea pe care-o posedă,fapt ce justifică acțiunile personajelor. Modernismul romanului rezida din complexitatea constructiei narative, din multitudinea planurilor de actiune si din numarul mare de personaje(80) . Perspectiva narativa "Ion" apartine speciei literare romanul. Perspectica narativă este auctorială, făcută din punctul de vedere al unui narator detaşat, obiectiv, care nu intervine în desfăşurarea acţiunii prin comentarii sau explicaţii, un narator omniscient şi omniprezent, care relatează la persoana...
Words: 2266 - Pages: 10
...Ioana Pârvulescu Reclama \n belle époque D I L E M A T E C A l A P R I L I E 2 012 DOSAR Pentru genera]ia mea, reclama are gustul fructului oprit. Dac` \n anii ’60 ai secolului trecut tot mai vedeai c\te o publicitate, de preferin]` cubanez`, Havana Club sau Kuba libre, mai t\rziu, p\n` \n 1990, gazetele comuniste [i anemicele programe de televiziune n-au mai permis jocul primejdios al reclamei. Primejdios pentru c` refuz` t`v`lugul care niveleaz` tot ce ar putea ie[i \n eviden]` [i aduce aminte de comer]ul liber, de omul liber, de proprietatea privat`, de trecutul prohibit. Belle époque este felia de timp care inoveaz` cel mai mult \n privin]a reclamei, devenind astfel un reper \n evolu]ia acesteia. Dar, dincolo de valoarea ei istoric`, reclama con]ine poezie [i destin. Am scris \n mai multe r\nduri pe aceast` tem`: \n cartea despre Prejudec`]ile literare, \n România literar`, \n Dilema, iar recent am avut o conferin]` despre reclamele evreie[ti \n belle époque [i interbelic, la Universitatea din Ierusalim. Paginile care urmeaz` profit` c\nd [i c\nd de pe urma acestor mai vechi preocup`ri [i, pornind de la comer], ajung la literatur`. Poezia [i proza au numai de c\[tigat de pe urma reclamei. Epoc` (a noastr`): S` tuni [i s` fulgeri \mpotriva ei. S` te pl\ngi c` nu-i poetic`. S-o nume[ti epoc` de tranzi]ie, decadent`. (Flaubert, Dic]ionarul ideilor primite de-a gata) Cu minte deschis` [i spirit scormonitor, sensibil la noutate mai mult ca oric\nd...
Words: 5887 - Pages: 24
...Constantin Chiriţă Cavalerii florii de cireş CAPITOLUL I De aproape cincizeci de ani, orologiul cel mare din turnul şcolii supraveghea cu cadranele sale cele patru puncte cardinale; de aproape cincizeci de ani, acele sale enorme indicau fără greşeală ora exactă. Rareori, iarna, în timpul viscolelor, zăpada cotropitoare oprea mersul lor pe cadranul dinspre soare răsare, iar primăvara, hulubii sau ciorile sau alte zburătoare, în zbenguiala lor, grăbeau mersul vreunui minutar. Dar de fiecare dată, moş Timofte Păstrăvanu, paznicul şcolii, care-şi începuse meseria aceasta încă de pe vremea instalării marelui ornic, şi care, aşa cum spuneau elevii din clasele superioare, şi-o va încheia doar o dată cu oprirea definitivă a ceasului, se urca în turn, scutura scripeţii uriaşi şi începea să învârtească o manivelă cât oiştea carului. După ce asculta câteva clipe tic-tacul tunător şi clătina din cap a încuviinţare, moş Timofte scotea de la brâu o cutie rotundă de metal, cândva strălucitoare, o cutie mare cât o farfurie, o proptea pe genunchi şi o pocnea cu pumnul în creştet. Ca la comandă, cutia lepăda un capac pentru a dezveli un cadran de ceas cu aceleaşi disciplinate cifre romane care împodobeau feţele orologiului din turn. Paznicul scruta cu atenţie ora exactă şi potrivea întocmai acele “Gîngălăului”, pentru că aşa numea dânsul ceasul din turn. O dată treaba terminată, închidea cu câteva zdravene lovituri de pumn capacul “Ţîngălăului”, pentru că aşa numea dânsul ceasul de la brâu...
Words: 118431 - Pages: 474
...MAXWEBER Etica protestantă şi spiritul capitalismului - Traducere de IHOR LEMNIJ Postfaţă de IOAN MIHĂILESCU �HUMANITAS BUCUREŞTI Coperta seriei IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE Citatele în limbile latină şi elină au fost traduse de MARIANA BĂLUŢĂ-SKULTETY Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României WEBER,MAX Etica protestantă şi spiritul capitalismului 1 Max Weber; trad. Thor Lemnij; postf.: Ioan Mihăilescu. - Bucureşti: HLUnanitas, 2003 ISBN 973-50-0390-2 1. Lemnij, Thor (trad.) IL Mihăilescu, Ioan (postf.) 316.323.6 284 MAXWEBER DIE PROTESTANTISCHE ETHIK UND DER GEIST DES KAPITALISMUS Verlag von J. C. B. Mohr (Paul Siebeck) Tiibingen 1934 ©HUMANITAS, 2003, pentru prezenta versiune românească EDITURA HUMANITAS Piaţa Presei Libere 1, 013701 Sector 1 Bucureşti-România, Tel. 021/222 85 46, Fax 021/222 36 32 www.humanitas.ro www.librariilehumanitas.ro Comenzi CARTE PRIN POŞTĂ, tel. (021) 223 15 01 • ISBN 973-50-0390-2 INTRODUCERE Cel născut în universul cultural european modem va trata în mod inevitabil şi justificat problemele de istorie universală punîndu-şi întrebarea: ce înlănţuire de factori a dus tocmai pe solul Occidentului şi numai pe acesta la apariţia unor fenomene culturale care totuşi - cel pu ţin aşa ne place să ne închipuim- se situează pe o di recţie de dezvoltare de însemnătate şi valabilitate univer sală? Numai în Occident există "ştiinţă" ajunsă la stadiul pe care îl recunoaştem astăzi drept "valabil"...
Words: 50231 - Pages: 201