Influenţa capacităţii de categorizare asupra rezultatelor la matematicii

1.Cadru teoretic

Capacitatea de categorizare conduce la simplificarea modului de memorare a diverselor obiecte sau fenomene şi înlesneşte rezolvarea de probleme. Categorizarea obiectelor din mediul înconjurător înseamnă reprezentarea acestora într-un format facil şi uşor de procesat, ce ajută totodată percepţia, memorarea sau reactualizarea lor. Astfel, putem afirma că operarea cu uşurinţă a diverselor categorii facilitează rezolvarea situaţiilor ce pot apărea în orice moment.

La copii, primele forme de categorizare sunt prezente de la vârste fragede, lucru ce îi ajută să reţină mult mai uşor cantitatea de informaţii cu care ei intră în contact. Cu timpul aceştia devin capabili să opereze cu categorii mai complexe şi să fie conştienţi de însemnătatea lor. Date fiind cele de mai sus, putem spune că o bună capacitate de operare cu diverse categorii ar trebui să ducă la îmbunătăţirea rezultatelor şcolare ale elevilor, lucru ce a fost demonstrat în cadrul unor studii (Predescu, Radu, 1990). Studiul a arătat că reprezentarea prototipică a categoriilor influenţează rezolvarea de probleme şi raţionamentul, cu un real ajutor în ghidarea procesului rezolutiv, prototipul fiind mai uşor de accesat decât conceptul (o altă metodă de reprezentare mentală a categoriilor).

2.Obiectiv

În cadrul experimentului am urmărit existenţa unei relaţii între performanţele la matematică ale elevilor de clasa a-V-a şi performanţele obţinute la testarea capacităţii de categorizare în special categorizarea pe bază de prototip.

3.Ipoteza de lucru

Performanţele la matematică corelează pozitiv cu performanţa la categorizare, altfel spus cu cât capacitatea de categorizare este mai mare cu atât rezultatele la matematică vor mai bune.

4.Variabile

Variabila dependentă: performanţele la matematică conceptualizate prin notele obţinute de elevi;

Variabila independentă: performanţele la categorizare conceptualizate prin numărul de elemente scrise din fiecare categorie.

5.Participanţi (caracteristici demografice)

În cadrul experimentului au fost incluşi 30 de băieţi cu vârsta de 12 ani. Elevii au fost aleşi din Şcoala Generală cu clasele I-VIII „Liviu Rebreanu”, aceştia fiind împărţiţi în două grupe: 15 elevi în grupa cu rezultate bune şi foarte bune la matematică şi 15 elevi în grupa cu rezultate slabe la matematică. Au fost selectaţi în lotul de studiu elevi cu diferite rezultate la matematică, toţi provenind din familii cu un statut social mediu sau ridicat. Coeficientul de inteligentă al elevilor este unul normal, niciunul dintre ei nu a prezentat un coeficient cu mult peste medie.

6.Procedură

În cadrul studiului ca instrument am folosit metoda hârtie-creion. Grupele de subiecţi au fost solicitate să scrie pe o coală de hârtie un număr cât mai mare de elemente aparţinând unei anume categorii. S-au folosit un număr de trei categorii, pentru fiecare în parte subiectul având la dispoziţie 90 de secunde pentru a enumera cât mai multe elemente posibile. Categoriile alese au fost: animale domestice, figuri geometrice, forme de relief. Cotarea s-a efectuat în funcţie de numărul de elemente enumerate pentru fiecare categorie: s-a acordat 1 punct pentru 5 elemente scrise, 2 puncte pentru 5-10 elemente scrise si 3 puncte pentru > 10 elemente scrise.

7.Rezultate ipotetice

Rezultatele obţinute în urma studiului arată că performanţele la matematică se corelează pozitiv semnificativ statistic cu performanţele la categorizare, aceste fiind similare cu cele descrise în literatura de specialitate (Predescu, Radu, 1990).

Influenţa capacităţii de categorizare asupra rezultatelor la matematică

1.Cadru teoretic

Capacitatea de categorizare conduce la simplificarea modului de memorare a diverselor obiecte sau fenomene şi înlesneşte rezolvarea de probleme. Categorizarea obiectelor din mediul înconjurător înseamnă reprezentarea acestora într-un format facil şi uşor de procesat, ce ajută totodată percepţia, memorarea sau reactualizarea lor. Astfel, putem afirma că operarea cu uşurinţă a diverselor categorii facilitează rezolvarea situaţiilor ce pot apărea în orice moment.

La copii, primele forme de categorizare sunt prezente de la vârste fragede, lucru ce îi ajută să reţină mult mai uşor cantitatea de informaţii cu care ei intră în contact. Cu timpul aceştia devin capabili să opereze cu categorii mai complexe şi să fie conştienţi de însemnătatea lor. Date fiind cele de mai sus, putem spune că o bună capacitate de operare cu diverse categorii ar trebui să ducă la îmbunătăţirea rezultatelor şcolare ale elevilor, lucru ce a fost demonstrat în cadrul unor studii (Predescu, Radu, 1990). Studiul a arătat că reprezentarea prototipică a categoriilor influenţează rezolvarea de probleme şi raţionamentul, cu un real ajutor în ghidarea procesului rezolutiv, prototipul fiind mai uşor de accesat decât conceptul (o altă metodă de reprezentare mentală a categoriilor).

2.Obiectiv

În cadrul experimentului am urmărit existenţa unei relaţii între performanţele la matematică ale elevilor de clasa a-V-a şi performanţele obţinute la testarea capacităţii de categorizare în special categorizarea pe bază de prototip.

3.Ipoteza de lucru

Performanţele la matematică corelează pozitiv cu performanţa la categorizare, altfel spus cu cât capacitatea de categorizare este mai mare cu atât rezultatele la matematică vor mai bune.

4.Variabile

Variabila dependentă: performanţele la matematică conceptualizate prin notele obţinute de elevi;

Variabila independentă: performanţele la categorizare conceptualizate prin numărul de elemente scrise din fiecare categorie.

5.Participanţi (caracteristici demografice)

În cadrul experimentului au fost incluşi 30 de băieţi cu vârsta de 12 ani. Elevii au fost aleşi din Şcoala Generală cu clasele I-VIII „Liviu Rebreanu”, aceştia fiind împărţiţi în două grupe: 15 elevi în grupa cu rezultate bune şi foarte bune la matematică şi 15 elevi în grupa cu rezultate slabe la matematică. Au fost selectaţi în lotul de studiu elevi cu diferite rezultate la matematică, toţi provenind din familii cu un statut social mediu sau ridicat. Coeficientul de inteligentă al elevilor este unul normal, niciunul dintre ei nu a prezentat un coeficient cu mult peste medie.

6.Procedură

În cadrul studiului ca instrument am folosit metoda hârtie-creion. Grupele de subiecţi au fost solicitate să scrie pe o coală de hârtie un număr cât mai mare de elemente aparţinând unei anume categorii. S-au folosit un număr de trei categorii, pentru fiecare în parte subiectul având la dispoziţie 90 de secunde pentru a enumera cât mai multe elemente posibile. Categoriile alese au fost: animale domestice, figuri geometrice, forme de relief. Cotarea s-a efectuat în funcţie de numărul de elemente enumerate pentru fiecare categorie: s-a acordat 1 punct pentru 5 elemente scrise, 2 puncte pentru 5-10 elemente scrise si 3 puncte pentru > 10 elemente scrise.

7.Rezultate ipotetice

Rezultatele obţinute în urma studiului arată că performanţele la matematică se corelează pozitiv semnificativ statistic cu performanţele la categorizare, aceste fiind similare cu cele descrise în literatura de specialitate (Predescu, Radu, 1990).