Free Essay

Plimbare Bucuresti

In:

Submitted By inascoolid
Words 689
Pages 3
Plimbări în Bucureşti VII
S-ar putea să nu vă placă aşa de tare plimbarea de azi. N-o să căutăm locuri frumoase. O să mergem în josul Dîmboviţei, printre fabrici şi făbricuţe vechi - multe abandonate.
Prin zona industrială
Acu’ o sută de ani, Bucureştiul nostru era mai mic, aşa că fabrici care azi par a fi în centru erau atunci la marginea oraşului.
Zona industrială Lînăriei - Vitan - Abator e plină-plină de fabrici, oarecum specializate: o să găsiţi foste fabrici de încălţăminte, de pielărie, de tricotaje - motivul e legat de rîul
Dîmboviţa. Fabricile astea sînt urmaşele primelor tăbăcării şi postăvării, care funcţionau în josul rîului pentru a nu murdări apa ce alimenta oraşul. De aceea şi Abatorul, vechiul abator, tot acolo era.
O să pornim de la Budapesta - adică de la intersecţia bulevardelor Cantemir - zis şi
Magistrala - şi Mărăşeşti. Luaţi-o pe Mărăşeşti, înspre Dîmboviţa, şi faceţi dreapta pe strada
Cuza Vodă. Puteţi s-o luaţi apoi pe strada Bucur, ieşind în piaţa Bucur, unde se află
Maternitatea -fireşte- Bucur: faină clădire!
Luţi-o pe lîngă fabrica de încălţăminte Pionierul: intraţi, astfel, prin strada Verzişori, într-o zonă industrială veche. Strada Verzişori, pe acest segment, e închisă traficului - dar nu tempiedică nimeni să mergi pe-acolo; doar cîinii şi gropile:Da, ştiu: n-arată deloc frumos. E multă paragină şi parcă te doare sufletul. Acu’ vreo sută de ani erau pe-aici, pe străzile Verzişori şi Tăbăcăriei, vreo patru fabrici de încălţăminte şi pielărie, una de tricotaje şi una de mezeluri.
Clădirile astea dau înspre Splai - iată ce-a mai rămas din frontispiciul fabricii de încălţăminte
Bourul:
Fabrica s-a mai numit şi Dîmboviţa, şi CIPCI (Centrala Industrială de Pielărie şi Confecţii
Încălţăminte).
Acum găsiţi tot ce vreţi pe-acolo: depozite, tipografii, firme mici - şi multă istorie industrială năruindu-se. Strada Verzişori redevine la un moment dat stradă normală, cu case (e o parcelare de case-tip, o frumuseţe) şi pomi bătrîni; e şi un scuar, în mijlocul căruia e chestia asta:… care nu ştiu ce vrea să fie - dar îmi place!
E momentul să dai o raită pe străzile din jur - Elena Cuza, Poteraşi, Vitejescu, Aristizza
Romanescu; ai ce vedea:
… dar plimbarea continuă, înspre actualul bulevard Şincai, care-i de fapt vechea stradă
Lînăriei. În dreapta ajungi la liceul Şincai, pe lîngă clădirea vechii Şcoli de Meserii (actuala
Iosif Rangheţ), iar în stînga ieşi la pod, la Timpuri-Noi.
Odinioară Calea Văcăreşti nu se oprea la pod ci, urmînd traseul bulevardului Mircea Vodă de azi, ajungea la Sfînta Vineri. Dac-aţi lua-o-n jos, pe Splai, aţi ajunge într-o altă zonă industrială veche, cea a Abatorului (dezafectat prin 80 şi mutat la Glina) şi a Industriei
Bumbacului.
Traversînd însă Dîmboviţa şi trecînd pe lîngă fabrica Timpuri Noi, cîndva Lemaitre, intraţi pe strada Ion Minulescu, demult-demult numită Apele Minerale (şi-n vremea stalinismului
Bela Brainer)!În stînga e fabrica (sau ce-a mai rămas din ea) de confecţii Crinul, apoi fabrica de medicamente Biofarm. Ambele fiinţau şi înainte de Război.
Vă veţi intersecta cu strada Vlad Dracul:
… pe care e o veche făbricuţă de mezeluri:
… Strada Ion Minulescu continuă; la fiecare colţ de stradă e-o casă frumoasă:
… sau o clădire industrială:Mă rog, pe fiecare străduţă e cîte-o făbricuţă!
Dar nu s-a terminat. Pe partea stîngă a străzii Minulescu se află actuala fabrică de pantofi
Flaros, fostă Flamura Roşie, fostă Mociorniţă:… care se-ntinde, ehe! te plictiseşti mergînd pe lîngă ea. Şi cînd se termină, daţi peste clădirea Institutului de Cercetare în domeniul Pielăriei!
… da, e şi aşa ceva!
După colţ e, pe strada Călugăreni, Asociaţia Românilor Sinceri - de care vă ziceam săptămîna trecută.
Cu asta, s-au cam terminat de văzut chestiile industriale; dar străzile dintre Ion Minulescu şi
Splai sînt frumoase şi plăcute plimbării; iar străzile dintre Ion Minulescu şi dealul Vitanului
(Foişorului, Grădinarilor, Papazoglu, Vlaicu Vodă) mai au ceva farmec: sînt în pantă, fac curbe largi - sau nu…
… mai găsim şi cîteva trepte interesante pe lîngă care-am trecut astă primăvară…… aşa că merită făcut un ocol şi pe-acolo, înainte ca zona să se umple de blocuri.

Similar Documents

Free Essay

Referat

...Pe drumurile de munte din zona Ciunget, lângă Voineasa, sunteţi oaspetele naturii neatinse. Complexul cabanier Petrimanu este „cartierul general“ pentru turiştii care poposesc în zonă. De aici, potecile de munte se răsfiră, ca într-un evantai, în toate direcţiile. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ China Gezhouba, care a construit cea mai mare hidrocentrală din lume, ... GALERIE FOTO Cel de-al treilea vârf din Africa, accesibil datorită uno... Harta Randamentului Politic, un studiu despre prezenţa parlamentarilor... PUBLICITATE Apartamente noi finalizate www.promotiegreenfield.ro Vrei discount 80% pt un apartament in Greenfield? Cumpara in aprilie! Până la indicatorul care arată intrarea pe Valea Latoriţei rămâne în urmă Valea Lotrului, cu cetele de copiii care aşteaptă în staţiile de autobuz ca să ajungă în satele răsfirate pe crestele munţilor. Pe DN 7A (Brezoi-Voineasa-Petroşani) trec căruţe pline cu fân, dar şi maşini încărcate cu buşteni care alimentează făbricuţele de prelucrare a lemnului. Ajunşi în Malaia, unde Latoriţa se varsă în Lotru, daţi de un indicator care vă arată drumul spre satul Ciunget (cunoscut şi sub numele Ciungetu) şi porniţi în amonte pe firul apei. Citiţi şi: VIDEO Colţ de rai: Prejmer, „satul cu 1.000 de izvoare“ VIDEO Colţ de rai: Cu drag, din  Valea Drăganului După ce treceţi de hidrocentrala Ciunget, intraţi în inima cheilor. Drumul pe care urca anevoios maşina se îngustează, iar în curbele strânse trebuie să încetiniţi şi să claxonaţi pentru că oricând vă puteţi...

Words: 3006 - Pages: 13

Free Essay

Marketing Research

...|Universitatea Babeș Bolyai Cluj-napoca | |RAPORT DE CERCETARE | |CUMPĂRĂTORII DIN SECOND-HAND | | | |PROFESOR COORDONATOR: ASISTENT DRD. TIRCA ALEXANDRA-MARIA | |5/26/2011 | MOLDOVAN MIHAELA ELENA MOLDOVAN PETRU ALEXANDRU MOLDOVAN ADRIANA-FLORINA HOLIRCA ANDRA AFACERI INTERNATIONALE AN II GRUPA 3 Cuprins 1.INTRODUCERE 3 Documentare: 3 2.METODE DE CERCETARE 4 Stabilirea Ipotezele : 4 Obiectiv: 4 Elaborarea Chestionarului 4 Esantionarea 4 Instrumentele de cercetare 4 3.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR 4 Sectiunea A 4 Corelatie intre venitul lunar al respondentilor si procentul din acel venit pe care sunt dispusi s ail cheltuie lunar pe produsele Second-Hand 4 Corelatie intre frecventa intrarii in magazine si proportia in care se cumpara cumpara produsele din magazine...

Words: 6583 - Pages: 27

Free Essay

Ghidul Banilor Pentru Parinti

...Timpul si copilul tau Invata-l ce inseamna timpul si cum sa il gestioneze eficient CUPRINS sau Ce vei gasi aici: I. PRESCOLAR: Ajuta-l sa inteleaga ce inseamna timpul I.1. Cum inteleg prescolarii timpul I.2. Ce probleme apar la aceasta varsta I.3. Cum ii explici ce inseamna timpul I.4. Clepsidra cu exercitii II. PRIMAR: Primele lectii de organizare a timpului II.1. Cum inteleg scolarii timpul II.2. Ce probleme apar la aceasta varsta II.3. Cum il inveti pe scolar despre timp II.4. Clepsidra cu exercitii III. GIMNAZIAL: Invata-l cum sa foloseasca timpul eficient III.1. Cum inteleg preadolescentii timpul III.2. Ce probleme apar la aceasta varsta III.3. Cum il inveti sa foloseasca timpul in mod eficient III.4. Clepsidra cu exercitii suntparinte.ro 2 CUPRINS sau Ce vei gasi aici: IV. LICEAL: Ajuta-l sa gestioneze timpul in mod responsabil IV.1. Ce inseamna timpul pentru adolescenti IV.2. Ce probleme apar la aceasta varsta IV.3. Cum il inveti sa gestioneze timpul in mod responsabil IV.4. Clepsidra cu exercitii V. Greseli frecvente pe care le fac parintii VI. Feedback-ul tau VII. Despre SuntParinte.ro VIII. Bibliografie suntparinte.ro 3 INTRODUCERE “Lucrez prea mult, nu am timp suficient pentru copil si sot.” “Desi impac bine familia si serviciul, nu mai am timp pentru mine!” “Trebuie sa ma grabesc mereu, ma simt presat de timp.” “Nu am timp pentru toate preocuparile si interesele mele.” “Copilul meu nu are timp suficient pentru toate temele.” Cu...

Words: 9846 - Pages: 40

Free Essay

Cartea Gestrilor

...oamenilor din acţiunile lor de psihologul emisiunii Big Brother Traducere din limba engleză de Alexandra Borş Editori: MARIUS CHIVU SILVIU DRAGOMIR VASILE DEM. ZAMFIRESCU Coperta colecţiei: DINU DUMBRĂVICIAN Redactor: DANIELA ŞTEFĂNESCU Ilustraţia: SILVIA OLTEANU Tehnoredactarea computerizată: CRISTIAN CLAUDIU COBAN Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României COLLETT, PETER Cartea gesturilor : Cum putem citi gândurile oamenilor din acţiunile lor / Peter Collett : trad.: Alexandra Borş. Bucureşti : Editura Trei, 2005 (Psihologie practică) Bihliogr. ISBN 973-707-008-9 I. Borş, Alexandra (trad.) 159.925 8T22I Această carte a fost tradusă după THE BOOK OF TELLS, How to Read People's Minds from Their Actions, by the Big Brother resident psychologist de Peter Collett, Transworld Publishers, a division of The Random House Group Ltd, Londra, 2003 Copyright © Peter Collet, 2003 Illustrations © Gino D'Achille Copyright © Editura Trei. 2005, pentru ediţia în limba română CP. 27-40. Bucureşti Tel/Fax: +4 021 224 55 26 E-maill: office@edituratrei.ro www.edituratrei.ro ISBN 9 7 3 - 7 0 7 - 0 0 8 - 9 Pentru Jill, Katie şi Clementine Mulţumiri Aş dori să le mulţumesc soţiei mele Jill şi fiicelor mele, Katie şi Clementine, pentru răbdarea lor şi pentru sprijinul afectuos fără care această carte nu ar fi fost posibilă. Îi datorez mulţumiri şi agentului meu literar Caradoc King, pentru sfaturile şi încurajările sale, Marthei Lishawa şi Lindei Shaughnessy de la A.P. Watt, Brendei...

Words: 100674 - Pages: 403

Free Essay

Beletristica

...Constantin Chiriţă Cavalerii florii de cireş CAPITOLUL I De aproape cincizeci de ani, orologiul cel mare din turnul şcolii supraveghea cu cadranele sale cele patru puncte cardinale; de aproape cincizeci de ani, acele sale enorme indicau fără greşeală ora exactă. Rareori, iarna, în timpul viscolelor, zăpada cotropitoare oprea mersul lor pe cadranul dinspre soare răsare, iar primăvara, hulubii sau ciorile sau alte zburătoare, în zbenguiala lor, grăbeau mersul vreunui minutar. Dar de fiecare dată, moş Timofte Păstrăvanu, paznicul şcolii, care-şi începuse meseria aceasta încă de pe vremea instalării marelui ornic, şi care, aşa cum spuneau elevii din clasele superioare, şi-o va încheia doar o dată cu oprirea definitivă a ceasului, se urca în turn, scutura scripeţii uriaşi şi începea să învârtească o manivelă cât oiştea carului. După ce asculta câteva clipe tic-tacul tunător şi clătina din cap a încuviinţare, moş Timofte scotea de la brâu o cutie rotundă de metal, cândva strălucitoare, o cutie mare cât o farfurie, o proptea pe genunchi şi o pocnea cu pumnul în creştet. Ca la comandă, cutia lepăda un capac pentru a dezveli un cadran de ceas cu aceleaşi disciplinate cifre romane care împodobeau feţele orologiului din turn. Paznicul scruta cu atenţie ora exactă şi potrivea întocmai acele “Gîngălăului”, pentru că aşa numea dânsul ceasul din turn. O dată treaba terminată, închidea cu câteva zdravene lovituri de pumn capacul “Ţîngălăului”, pentru că aşa numea dânsul ceasul de la brâu...

Words: 118431 - Pages: 474