Pe drumurile de munte din zona Ciunget, lângă Voineasa, sunteţi oaspetele naturii neatinse. Complexul cabanier Petrimanu este „cartierul general“ pentru turiştii care poposesc în zonă. De aici, potecile de munte se răsfiră, ca într-un evantai, în toate direcţiile. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ China Gezhouba, care a construit cea mai mare hidrocentrală din lume, ... GALERIE FOTO Cel de-al treilea vârf din Africa, accesibil datorită uno... Harta Randamentului Politic, un studiu despre prezenţa parlamentarilor... PUBLICITATE Apartamente noi finalizate www.promotiegreenfield.ro Vrei discount 80% pt un apartament in Greenfield? Cumpara in aprilie! Până la indicatorul care arată intrarea pe Valea Latoriţei rămâne în urmă Valea Lotrului, cu cetele de copiii care aşteaptă în staţiile de autobuz ca să ajungă în satele răsfirate pe crestele munţilor. Pe DN 7A (Brezoi-Voineasa-Petroşani) trec căruţe pline cu fân, dar şi maşini încărcate cu buşteni care alimentează făbricuţele de prelucrare a lemnului. Ajunşi în Malaia, unde Latoriţa se varsă în Lotru, daţi de un indicator care vă arată drumul spre satul Ciunget (cunoscut şi sub numele Ciungetu) şi porniţi în amonte pe firul apei. Citiţi şi: VIDEO Colţ de rai: Prejmer, „satul cu 1.000 de izvoare“ VIDEO Colţ de rai: Cu drag, din Valea Drăganului După ce treceţi de hidrocentrala Ciunget, intraţi în inima cheilor. Drumul pe care urca anevoios maşina se îngustează, iar în curbele strânse trebuie să încetiniţi şi să claxonaţi pentru că oricând vă puteţi trezi „în braţe" cu un camion încărcat cu lemne care vine din sens opus, dintr-o curbă. E un drum cu peripeţii, solicitant, dar merită efortul: sunteţi într-o arie protejată, iar pe marginea drumului care se strecoară printre Munţii Căpăţânii şi Munţii Latoriţei izvoarele au îngheţat în curgerea lor, formând stalactite superbe. „Cheile Latoriţei sunt considerate de dificultate medie sau avansată şi au o frumuseţe inconfundabilă. Pe Vârful Târnovu, din Munţii Căpăţânii, dar şi pe calcarele din stânga pârâului Latoriţa, există câteva peşteri care nu sunt destinate circuitului turistic, fiind în cercetare", spune salvamontistul Mircea Lera, dependent de aceste locuri. Un bucureştean, singur pe munte Cabana Petrimanu e un loc potrivit pentru un sejur liniştit La cabana Petrimanu, acum ruinată, liniştea e deplină. Doar Vila Energeticienilor mai adună, din când în când, lucrători din domeniu care vin să se recreeze. În spatele cabanei se află cantonul pădurarilor Romsilva, iar la 500 de metri mai încolo apar cele două cabane, botezate Tudor şi Tudoriţa, care alcătuiesc Complexul Tudor Petrimanu, deţinut de Ion Niţă. În vârstă de 66 de ani şi bucureştean de origine, acesta s-a stabilit aici în urmă cu 20 de ani. „Sunt singurul locuitor al muntelui pe o distanţă de 25 de kilometri. Am lucrat în comerţul exterior şi cunoşteam zona încă din 1978. Am părăsit definitiv lumea agitată a Capitalei şi am venit să duc o viaţă tihnită în acest imperiu al zăpezilor. Nu există nici urmă de poluare, iar apa şi aerul sunt excelente", spune Ion Niţă. Complexul Petrimanu este „cartierul general" pentru turiştii care poposesc în zonă. Lacul Petrimanu, pe care-l poţi admira de pe terasele cabanelor, e o tentaţie irezistibilă pentru pescari. Legendele spun că aici era cândva „Plaiul haiducilor", locul în care aceştia îi atacau pe transportatorii de aur din minele de la Baia de Aramă. Bătrânii din satele învecinate povestesc că în zonă sunt îngropate comori, iar pe locul unde se află acum lacul Petrimanu, pe malul Latoriţei, îşi aveau loc de popas păstorii veniţi din zona Vaideeni. Există şi un frumos şi vechi cântec popular, „Latoriţă apă mare, ia voinicul de-a călare", pe care oamenii locului încă-l fredonează. Vuietul apei Casele din vale sunt răsfirate pe firul Latoriţei De la cabanele Tudor Petrimanu, potecile de munte se răsfiră, ca într-un evantai, în toate direcţiile. Unele trasee turistice urmează văile pâraielor, precum Rudăreasa sau Repedea. Iubitorii muntelui pot face trasee de o oră, iar cei mai experimentaţi şi mai rezistenţi se pot aventura pe rute de 10-12 ore. Mergeţi la lacul Galbenu, apoi, la doi kilometri mai sus, veţi admira cascada naturală „Moara dracilor". Apa care cade în trepte pe stânci de la o înălţime de 40 de metri produce un vuiet impresionant. Dacă urcaţi de la Petrimanu spre Cheile Olteţului, puteţi să mai bateţi cale de un kilometru şi s-o luaţi pe drumul forestier care duce la Polovragi şi la Peştera Muierii. Drumul are 30 de kilometri, dar pe scurtătură puteţi ajunge în patru ore. Tot de la Petrimanu puteţi face un traseu de 10 ore spre Vidra, trecând peste vârfurile Puru, Turcitu şi Pietrele. Temerarii pot ajunge şi la Iezer, în Munţii Latoriţei, la lacul Muntinu, iar cam în cinci ore, doar dus, se ajunge la lacul Gâlcescu. Pe Vârful Negovanu, unde se află prima staţie eoliană din România, se găsesc, la 1.960 de metri altitudine, pajiştile de rododendroni, flori roşii, protejate şi declarate monumente ale naturii. Flora şi fauna locului sunt diversificate. Aici trăiesc pârşi (mamifer cu înfăţişare între veveriţă şi şoarece), jderi, râşi, lupi, urşi, cerbi şi, pe vârfurile ascunse, caprele negre. Se spune că la o vânătoare pe Muntele Galbenu, la Zănoguţa, ar fi împuşcat Nicolae Ceauşescu cel mai mare urs din ţară. "Am părăsit definitiv lumea agitată a Capitalei şi am venit să duc o viaţă tihnită în acest imperiu al zăpezilor. Nu există nici urmă de poluare, iar apa şi aerul sunt excelente." Ion Niţă 66 de ani Cea mai mare hidrocentrală de pe râurile din ţară 809 metri este înălţimea căderii de apă de la hidrocentrala Ciunget Construirea hidrocentralei Ciunget a început în 1966. Primul grup al unităţii a fost pus în funcţiune în 1972, iar ultimul în 1975. Centrala, o construcţie subterană aflată la 140 metri adâncime, are o putere de 510 MW, este cea mai mare de pe râurile interioare din România şi a doua ca sursă de energie hidroelectrică, după Porţile de Fier I. Ea foloseşte apa din barajul de acumulare Vidra, care este dirijată printr-o reţea de galerii cu o lungime de 13.719 metri, căderea apei măsurând 809 metri înălţime. „Am intrat de trei ori prin conducta principală pe unde are loc căderea de apă din baraj, conductă aflată la 170 de metri sub castel. Aerajul este foarte puternic, iar condiţiile de siguranţă au fost extreme. Hidrocentrala Ciunget este un adevărat briliant al energeticii mondiale", povesteşte salvamontisul Mircea Lera. În timpul construcţiei hidrocentralei, Munţii Latoriţei au fost populaţi de mii de constructori veniţi din toată ţara. Localnicii povestesc că pe Cheile Latoriţei au funcţionat o şcoală, un dispensar şi un post de poliţie. Când ieşi din Ciunget, satul de munte cu cea mai mare putere energetică din ţară, se văd coşurile încă fumegânde ale locuinţelor, iar un miros plăcut, de lemn ars, te îndeamnă parcă să te întorci în aceste ţinuturi unde iarna domneşte în pace. La pescuit de păstrăvi pe lacul Petrimanu LOCALIZARE. Satul Ciunget (Ciungetu) se află lângă staţiunea Voineasa, la 65 de kilometri distanţă de Râmnicu-Vâlcea şi la 120 de kilometri de Sibiu. ACCES. Cu maşina mergeţi pe DN 7 (E81) Râmnicu-Vâlcea - Sibiu, apoi pe DN 7A, prin Brezoi-Voineasa-Petroşani. Cu trenul puteţi ajunge până în gara Lotru, apoi cu autobuzul până în oraşul Brezoi, iar de aici, cu mijloacele de transport în comun care au destinaţie staţiunea Voineasa. Din Râmnicu-Vâlcea puteţi lua autocarele directe spre Voineasa, însă, ca şi în cazul celor care pleacă din Brezoi, trebuie să coborâţi în localitatea Malaia, în dreptul indicatorului spre Ciunget. De aici, cei şapte kilometri până în Ciunget îi veţi străbate cu maşinile localnicilor sau pe jos. CAZARE. Pensiunea Ciobănelu (trei margarete) are 24 de camere şi apartamente şi toate facilităţile solicitate de turişti, inclusiv internet wireless. Cazarea aici costă 80 de lei pe zi în camere twin şi 120 de lei pe zi în camere duble matrimoniale. Complexul Petrimanu are 36 de locuri în două cabane cu confort de două stele, iar cazarea costă între 80 şi 100 de lei pe zi pentru o cameră dublă. AGREMENT. Drumeţii pe traseele din zona protejată, spre staţiunea Voineasa, lacul Galbenu, hidrocentrala Ciunget, cascada Moara Dracilor, Cheile Olteţului, Peştera Muierii şi Vidra, plimbări cu sania şi pescuitul de păstrăvi în lacul Petrimanul. INFORMAŢII. Mai multe date despre zonă şi despre cazare găsiţi pe site-urile alpinet.org, turistinfo.ro, infopensiuni.ro, petrimanu.ro.

Citeste mai mult: adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/video-colt-rai-evantaiul-poteci-cheile-latoritei-1_50b9f9be7c42d5a663ad6adf/index.html

Daca doresti o plimbare relaxanta cu drum de picior, accesibil si unei masini mai putin sensibile la gropi (care sunt din belsug, din pacate), Cheile Latoritei vin cu o oferta: privelisti cum le intalnesti doar in filmele de aventuri pe insule pustii!
[pic]
Cheile sunt situate undeva in sudul muntilor Latoritei si la nordul muntilor Capatanii, langa lacul de acumulare Petrimanu, la trei ore de mers cu masina de la Bucuresti si doua de Sibiu. Se ajunge pe drumul dinspre Brezoi, inainte de Voineasa, apucand spre Ciungetu si apoi urmand drumul asfaltat DJ 701D, in stare mai intai OK, apoi din ce in ce mai proasta, ajungand la nivel de gropi si cratere care se parcurg doar cu viteza 1 pe kilometri intregi. Cu un SUV veti trece fara probleme (desi cu mare atentie), iar cu o masina mica, doar daca are garda la sol normala sau mai mare si cu foarte mare grija sa nu distrugeti baia de ulei, spoilerul sau rotile in gropane. Cel mai bine ar fi sa parcati undeva jos in vale masinile si sa o luati in sus cu bicicletele. Sau picioare, in functie de dotari.
Privelistea merita cu prisosinta! Raul Latoritei, cel putin in ziua in care am fost noi, era de-a dreptul furios, liberat din lacul de acumulare din aval, iar toate paraiasele din zona ii dadeau tonul, incurajandu-l cu debite necontenite de apa venite de sus, din munte.
Privelistea acestora saltand din piatra in piatra si aruncandu-se in Latorita este o imagine care nu poate fi uitata repede. Muschi, flori si lastari de copaci grabiti sa creasca pe stanca, rasfatandu-se cu un soare nebun ce transforma verdele in picaturi de smarald… Da, stiu, este riscul unei descrieri poetice in fata careia nu m-am putut abtine, caci am facut pacatul de a ma opri si a ma uita la jocul de lumini si ape, iar acum imi va trebui ceva timp sa imi revin din extazul unui asemenea drog. Pana si piatra de cristal si granit se rasfata in culori de inceput de toamna, cu sclipiri de mica, in permanent udata de nicaieri.
Practic, cheile Latoritei sunt invadate de vegetatie luxurianta, cu zgomot de cascade si raul mereu in intalniri cu paraiase de munte, cu flori crescute la adapostul cascadei, si pasari. Multe pasari care au destule de dezbatut si discutat. Si fluturi in permanenta cautare. Oameni, din fericire, mai putini, desi sunt cateva puncte de cazare chiar langa lacul Petrimanu (atentie, GPS-ul il indica prea devreme, nu va opriti pana nu dati cu ochii de el).
Punctele de atractie ale cheilor – Cascada Apa Spanzurata, Lacurile Petrimanu si Galbenu, Lacul Iezerul Latoritei, sunt cautate atat de catre localnici, cat si de catre turisti, desi din fericire gratargii raman mai jos in vale, mai ales din cauza starii proaste a drumului. Cand se va repara asfaltul, din pacate asta se va resimti si langa lacuri…
Insa daca iti doresti doar o plimbare in salbaticie, iti garantez ca Cheile Latoritei iti vor umple plamanii de aer de munte si inima de senzatia unei libertati pure, cum rar intalnesti.

Trasee Turistice din zona Pensiunii Ciobanelu
Pensiunea Ciobanelu - Ciunget - Petrimanu - Saua Pietrile - Vf. Puru - Saua Stefanu - Obarsia Lotrului
Accesibilitate: accesibil, dificil iarna (nerecomandat)
Marcaj: banda galbena, triunghi rosu
Durata: 10-12 ore
De la Petrimanu se poate ajunge la Obarsia Lotrului pe mai multe trasee. Traseul pe care al descriem in continuare parcurge in parte culmea principala a Muntilor Latoritei oferind privelisti deosebite spre Muntii Lotrului, cat si spre crestele Parangului. Pana in Saua Pietrile traseul este comun cu traseu nr.2. Din Saua Pietrile ne andreptam pe drumul carosabil de culme, Valea Macesului - Stefanu, marcat de asemenea cu banda galbena (marcaj efectuat rnai tarziu, cand s-a deschis traseul Petrimanu-Vidra, marcat cu cruce rosie), spre vest atacand serpentinele de pe versantul estic al Varfului Puru. Soseaua inconjoara varful pe la sud strabatand pajisti de Rhododendron si juniperus apoi strabate o intinsa platforma de eroziune de tip Borascu situata la altitudinea de 2000 m, dupa care face o bucla spre sud ocolind Varful Zanoguta, ce strajuieste bazinul vaii Zanoguta, afluent al Latoritei. Santem la Cotu Zanogutei (1844 m) si de aici se deschide o larga panorama asupra izvoarelor Latoritei de vest si Muntinului. In continuare, drumul se mentine pe curba de nivel la altitudinea de 1850 m pana an Saua Stefanu. Depasim bazinul paraului Coasta Bengai si la drum se racordeaza poteca ce urca de la lacul Galbenu peste muchia Borcei (traseul nr. 13). Admirand peisajul bland si lunca larga a Laloritei de vest, ajungem in curand in Saua Stefanu (1915 m), importanta intersectie de drumuri alpine. Aici soseaua de culme pe care am venit se racordeaza la DN 67 C Novaci-Sebes. Precizam ca ramificatia drumurilor de munte se situeaza la cota de 1915 m, in timp ce saua propriu-zisa se intalneste ceva mai la nord si este mai joasa (1874 m alt.). Deoarece turistii urmeaza de regula soselele de culme in acest sector, in lucrare vom folosi curent termenul de Saua Stefanu pentru intersectia celor doua drumuri de culme. Ne vom indrepta mai intai spre vest, apoi spre nord, coborand treptat pe soseaua ce se indreapta spre Obarsia Lotrului. An acest sector ne vom opri indelung privirea asupra caldarilor glaciare de la izvoarele Lotrului, imbogatindu-ne sufletul cu neasemuite frumuseti. Ajungand in bazinul paraului Carbunele, soseaua face cateva serpentine ce se pot scurta pe o poteca apoi trece prin fata cantonului zoopastoral ,,Casaria" si patrunde in padurea de molid. Putem scurta serpentinele soselei pe o poteca ce coboara direct pana la podul Stefanului. Traversam Lotrul pe podul de lemn, apoi la prima intersectie ne indreptam spre nord pe sosea urmarind cursul Lotrului prin luncile lui Rusalim pana la Obarsia Lotrului, cale de 4 km. Aproape de Obarsia Lotrului putem admira sus pe culmea Mirautu o interesanta stanca cu o forma ce aduce a chip uman profilat din stancile muntelui, cu privirea andreptata spre nord, rezultat in urma eroziunii diferentiale.
Pensiunea Ciobanelu - Ciunget - Petrimanu - Vidra
Accesibilitate: usor accesibil, dificil iarna
Marcaj: banda galbena, cruce rosie
Durata: 3-3,5 ore
Petrimanu - Lacul Galbenu - Muchia Borcei - Saua Stefanu - M. Carbunele - Lacul Calcescu - Obarsia Lotrului
Accesibilitate: greu, interzis iarna
Marcaj: partial banda galbena, triunghi rosu, cruce rosie
Durata: 7-8 ore
Vidra - Saua Pietrile - Petrimanu
Accesibilitate: accesibil, dificil iarna
Marcaj: cruce rosie
Durata: 3-4 ore
Ciunget - Petrimanu - Curmatura Oltetului
Accesibilitate: nemarcat, accesibil si iarna pana la Petrimanu, drum in parte asfaltat pana la Petrimanu
Marcaj:
Durata: 4-5 ore
Trasee turistice in zona
Cabana Obarsia Lotrului - Paraul de la Stan -Vf. Miru Mare - Vf. Stefanu - Saua Stefanu - Obarsia Lotrului
Accesibilitate: accesibil, nerecomandat iarna
Marcaj: punct albastru, triunghi rosu
Durata: 6-7 ore
Voineasa - Saua Chica Lupului - Ciunget
Accesibilitate: usor accesibil chiar si iarna
Marcaj: triunghi albastru
Durata: 1,5-2 ore
Voineasa - Muntele Plaisor - Pietrele Albe
Accesibilitate: accesibil si iarna
Marcaj: cruce rosie pana pe culmea Stevia apoi banda galbena
Durata: 1,5 -2,5 ore
Voineasa - Valea Manaileasa - Vf. Manaileasa Mare
Accesibilitate: nemarcat, accesibil, sosea in curs de asfaltare, dificil iarna de la cantonul Nopteasa spre varf
Marcaj:
Durata: 5-6 ore
Voineasa - Muntele Plaisor - Culmea Stevia - Cantonul Plaiul Poienii
Accesibilitate: usor accesibil, iarna dificil
Marcaj: cruce rosie, banda galbena
Durata: 3-3,5 ore
Voineasa - Culmea Runculet - Vf. Manaileasa Mare
Accesibilitate: accesibil, dificil iarna (neindicat)
Marcaj: nemarcat, partial banda rosie
Durata: 5-6 ore
Voineasa - Curmatura Vidrutei - Vidra
Accesibilitate: nemarcat, accesibil, sosea pe cca 25 km
Marcaj:
Durata: 5-6 ore
Voineasa - Valea Cararii - Gruiul Viezuinii -Varful Chica Lupuiui - Dealul Ciresu - Valea Macesului
Accesibilitate: nemarcat, relativ usor, accesibil iarna
Marcaj:
Durata: 4-4,5 ore
Ciungetu - Culmea Stevia - Plaiul Poienii - Vf. Fratosteanu Mare
Accesibilitate: accesibil, dificil iarna
Marcaj: banda galbena
Durata: 5-6 ore
Ciungetu - Valea Rudareasa - Plaiul Poienii - Curmatura Vidrutei - Vidra
Accesibilitate: lung, neindicat iarna
Marcaj: partial banda galbena
Durata: 6-8 ore
Colonia Cataracte - Vf. Manaileasa Mica -Vidra
Accesibilitate: accesibil, dificil iarna
Marcaj: partial banda galbena
Durata: 5-6 ore
Obarsia Lotrului - Vidra
Accesibilitate: nemarcat, usor, sosea, 18 km
Marcaj:
Durata: 4-5 ore
Obarsia Lotrului - Saita Stefanu - Saua Pietrile - Vidra
Accesibilitate: accesibil, dificil iarna
Marcaj: cruce rosie, triunghi rosu, banda galbena
Durata: 6-7 ore
Obarsia Lotrului - Saua Stefanu - Muntele Carbunele - Vf. Muntinu Mic
Accesibilitate: accesibil, dificil iarna
Marcaj: partial triunghi rosu (degradat)
Durata: 3,5 - 4 ore
Vidra - Curmatura Vidrutei - Vf. Manaileasa Mare
Accesibilitate: accesibil, dificil iarna
Marcaj: partial banda rosie
Durata: 3-3,5 ore
Vidra - Sana Pietrile - Vf. Mogosu - Muntele Nopteasa - Valea Vidrutei - Vidra
Accesibilitate: relativ usor, dificil iarna
Marcaj: partial cruce rosie, banda galbena
Durata: 5-6 ore
Vidra - Saua Pietrile - Vf. Puru - Cantonul silvic Puru
Accesibilitate: accesibil, dificil iarna
Marcaj: partial cruce rosie, banda galbena
Durata: 5-6 ore
Vidra - Curmatura Vidrutei - Valea Manaileasa - Voineasa
Accesibilitate: usor accesibil, dificil iarna
Marcaj: nemarcat
Durata: 5-6 ore
Vidra - Curmatura Vidrutei - Vf. Fratosteanu Mare - Culmea Paraginosu - Vf. Vanata -Ciunget
Accesibilitate: accesibil dar lung, neindicat iarna
Marcaj: nemarcat
Durata: 8-9 ore
Vidra - Cataractele Lotrului - Voineasa
Accesibilitate: nemarcat, usor, drum forestier (28 km) in coborare
Marcaj:
Durata: 6-7 ore
Vidra - Cabana Obarsia Lotrului
Accesibilitate: nemarcat, fara diferente de nivel importante, sosea sfaltata (18 km)
Marcaj:
Durata: 4-4,5 ore
Traseu de culme
Obarsia Lotrulni - Saua Stefanu - Saua Pietrile - Plaiul Poienii - Culmea Stevia -Voineasa
Accesibilitate: lung, indicat iarna doar schiorilor cu experienta alpina
Marcaj: cruce rosie, banda galbena, cruce rosie
Durata: 2 zile
Ciunget - Vanata - Vf. Paraginosu - Vf. Fratosteanu Mare - Saua Pietrile - Saua Stefanu - Obarsia Lotrului
Accesibilitate: dificil pana an vf. Paraginosu, interzis iarna
Marcaj: partial banda galbena, triunghi rosu
Durata: 14-16 ore

[pic]