{draw:rect} {draw:g} {draw:rect} {draw:rect} {draw:frame} Analiza mediului de marketing al S.C. BIOFARM S.A. Mediul de marketing al întreprinderii reprezintă ansamblul factorilor fizici si sociali ce influenţează prin acţiunea lor directă sau indirectă, sistemul de negociere al întreprinderii şi nivelul de performanţă pe care aceasta din urmă îl realizează, în raport cu obiectivele de piaţă pe care şi le-a fixat. MEDIUL EXTERN DE MARKETING Elemente ale macromediului BIOFARM Mediul demografic Dimensiunile demografice ale unei ţări definesc starea şi evoluţia istorică, economică, socială, politică a acesteia, în strânsă condiţionare cu factorii naturali - relief, climă, etc., şi sub impulsul mediului conjunctural naţional şi internaţional. La rândul lor, dimensiunile demografice ale unei ţări, influenţează starea şi nivelul de dezvoltare societală al ţării respective, determinând pozitiv sau dimpotrivă, valorificarea şanselor, oportunităţilor de care dispune aceasta.Analiza atentă a mediului demografic atât din perspectiva structurii lui, cât şi a distribuţiei geografice asigură informaţii necesare stabilirii caracteristicilor potenţialilor clienţi ai organizaţiei, astfel încât oferta de produse să aibă coerenţă şi să se adreseze unui public ţintă bine definit. În ideea celor spuse mai sus, se poate afirma că datele statistice referitoare la situaţia populaţiei ce suferă de anumite afecţiuni (numărul şi structura pe sexe, precum şi pe categorii de vârstă) intervin ca factor decisiv în formularea unor strategii viabile de gestionare a portofoliului de produse. De asemenea, principalele tendinţe în evoluţia trăsăturilor demografice ale populaţiei stau la baza prognozelor şi planurilor de activitate a producătorilor din domeniul farmaceutic. Tabel 1. Situaţia indicatorilor demografici în 2005 Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, 2004 Mediul economic România a înregistrat, în primul trimestru din 2004, o creştere economica – în termeni reali cu 6,1% fată de aceeaşi perioadă a anului precedent, Produsul Intern Brut (PIB) estimat fiind de 405.354,5 miliarde lei preţuri curente, conform Institutului Naţional de Statistică. Creşterea a fost determinată de mărirea volumului de activitate şi, în consecinţă, a valorii adăugate brute, cu precădere, în industrie (+6,6%) şi construcţii (+7,2%), ramuri a căror contribuţie la Produsul Intern Brut a fost de 35,8%. Consumul final total a înregistrat o creştere cu 8,1% în perioada 1.I - 31.III 2004, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent; consumul final efectiv al gospodăriilor populaţiei a crescut cu 8,4%. În calculul cheltuielilor efectuate de gospodării au fost cuprinse sumele alocate pentru cumpărarea de bunuri şi servicii şi cheltuielile pentru consum individual al administraţiei publice şi cheltuiala pentru consumul individual al organizaţiilor nonguvernamentale. Potrivit datelor furnizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii mai 2005 era de 617,8 mii persoane. Comparativ cu luna mai din anul 2004 numărul şomerilor înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă a fost mai mic cu 75,3 mii persoane. Din numărul total al şomerilor înregistraţi, femeile reprezentau 40,9%. Rata şomajului înregistrat în luna mai 2005 a fost de 6,8% în raport cu populaţia activă civilă totală (7,6% în luna mai 2004). Câştigul salarial mediu brut în luna mai 2005 a fost de 8.008.210 lei. Câştigul salarial mediu net a fost de 5.801.110 lei, mai mic cu 2,8% faţă de luna precedentă. Indicele preţurilor de consum în luna iunie 2005, faţă de iunie 2004, este, pe total economie de 112%, o creştere de 116,8% înregistrând sectorul serviciilor, în timp ce mărfurile alimentare şi cele nealimentare înregistrează indici de 108,5% şi respectiv 113,8%. În ultima lună, preţurile au crescut în medie cu doar 0,6%, iar medicamentele s-au scumpit cu 0,1%. Pentru prima perioadă a anului 2004, situaţia balanţei comerciale a României se prezenta astfel: deficitul comercial FOB/CIF al României a fost de 2,31 miliarde euro, în perioada 1 ianuarie - 31 mai 2004, iar în luna mai 2004 a fost de 672,1 milioane euro, faţă de 1,56 milioane euro în primele cinci luni ale anului 2003 şi de 500 milioane euro în luna mai 2003, informează Institutul Naţional de Statistică. exporturile FOB realizate în primele cinci luni ale anului 2004 au fost de 7,37 miliarde euro, cu 18,4 % mai mare faţă de aceeaşi perioa importurile CIF în primele cinci luni ale acestui an au însumat 9,69 miliarde euro, cu 20,2 % mai mult faţă de aceeaşi perioada a anului precedent. În preţuri FOB, importurile din primele cinci luni din 2004 au fost de 8,94 miliarde euro. În ceea ce priveşte investiţiile străine pe piaţa românească, se poate afirma că lipsa unui capital românesc solid şi lipsa unei creşteri economice sustenabile au îndepărtat, mult timp, investitorii străini de pe piaţa românească a fuziunilor şi achiziţiilor. În acest context, Integrator, firma producătoare de soluţii informatice pentru management a explicat că valoarea redusă a fuziunilor şi achiziţiilor, echivalentul a aproximativ 1% din produsul intern brut (PIB), a fost determinată în principal de preferinţa investitorilor străini pentru companiile din ţările vecine României, care au înregistrat creşteri economice solide şi sustenabile. În acelaşi timp, lipsa unui capital românesc puternic, care sa susţină investiţiile străine directe în economia internă, a reprezentat un alt factor ce a defavorizat realizarea de fuziuni. Se poate afirma că mediul economic influenţează în mod decisiv atât producătorii autohtoni, cât şi potenţialii investitori, rămânând multe sectoare economice neexploatate. Mediul tehnologic Produsele farmaceutice, prin natura lor, înglobează un grad înalt de tehnologie. Complexitatea proceselor implicate în producţia de medicamente (fizice, chimice sau biologice) îşi pun amprenta asupra calităţii produselor şi, implicit, asupra succesului acestora pe piaţă. De aceea, tehnologia constituie un element definitoriu al industriei farmaceutice, generator de avantaje competitive. Cel mai mare impact pe care îl are progresul tehnologic în activitatea producătorilor de medicamente se observă la nivelul procesului de producţie, datorită rigurozităţii condiţiilor de desfăşurare a acestuia. Din acest motiv, companiile farmaceutice alocă resurse financiare substanţiale recondiţionărilor, dezvoltării şi modernizării liniilor de producţie. De asemenea, în planurile de investiţii anuale figurează, de cele mai multe ori ca având o pondere semnificativă, fondurile băneşti alocate activităţii de cercetare şi dezvoltare de noi produse, care să răspundă unor nevoi ale consumatorilor aflate într-o continuă diversificare şi multiplicare. Obligativitatea standardelor GMP În ultimii ani, producătorii de medicamente au suportat importante modificări ale sistemelor de producţie în direcţia alinierii la standardele internaţionale de calitate, astfel implementarea GMP (engl_. Good Manufacturing Practice_ – reguli de bună practică de fabricaţie) devine o condiţie imperativă la adresa tuturor jucătorilor de pe piaţă devenind obligatorie începând cu data de 31 decembrie 2003, după o serie de mai multe amânări. Obţinerea standardelor GMP este esenţiala în menţinerea competitivităţii companiilor româneşti şi pentru a respecta standardele internaţionale de calitate în acest sector şi care le-ar permite exporturi în ţările Uniunii Europene şi SUA. Cele mai importante consecinţe ale implementării GMP le constituie:  dispariţia “firmelor fantomă” de pe piaţă, fiind cazul multor producători de talie mică a căror funcţionare era legată de contracte cu companii străine, pentru care fabricau într-un fel de "lohn" unul sau două produse. Probabil că aceste companii străine se vor reorienta către producători mai mari;  unele companii se văd nevoite să renunţe la o parte din portofoliu, mizând desigur pe creşterea vânzărilor la produsele pentru care s-a implementat GMP-ul, având un nivel calitativ mai ridicat;  aspecte financiare negative: creşterea costurilor de fabricaţie, severitatea normelor, precum şi o anumita pierdere a flexibilităţii;  pentru statul român vor fi influenţe legate de preţul medicamentelor şi al efortului de compensare al produselor. Mediul socio-cultural Ca element al macromediului unei întreprinderi, studierea aspectelor socio-culturale oferă un ansamblu de informaţii substanţiale referitoare la caracteristicile psihografice ale clienţilor efectivi sau potenţiali ai respectivei întreprinderi. Din acest motiv, încercarea de a caracteriza publicul ţintă doar prin prisma trăsăturilor sale demografice este sortită eşecului, analiza efectului conjugat al celor două componente asigurând însă, premisa unei înţelegeri a profunzimii fenomenului social. Care sunt valorile, credinţele, tradiţiile şi normele după care se ghidează oamenii în societate, ce anume le motivează consumul unor categorii de produse sau utilizarea anumitor servicii, sunt întrebări la care poate răspunde analiza mediului socio-cultural. Atitudinile populaţiei faţă de problemele de sănătate sunt prezentate în continuare:  Standardul de viaţă al multor români nu le permite să-şi îngrijească sănătatea aşa cum ar dori ei: 51% din adulţii din mediul urban declară că şi-ar face analizele în mod regulat daca ar avea mai mulţi bani.  În acelaşi timp 47% declară că preferă să se refacă fără să ia vreun medicament iar 48% declară că preferă tratamentele medicale alternative.  Cu privire la creditul pe care îl acordă doctorilor, 46% din adulţii din mediul urban spun că au mai mare încredere în doctorii din clinicile private decât din cele de stat.  Atunci când sunt bolnavi doar 40% din adulţii din mediul urban consultă un doctor, iar 18% consultă un farmacist. Un procent semnificativ (23%) declară că nu consultă pe nimeni.  Totuşi, există suficient de mulţi români care au grijă de sănătatea personală, 28% din ei declară că se duc la doctor să-şi verifice starea de sănătate chiar şi atunci când nu sunt bolnavi. Afirmaţii de valoare privind atitudinile şi obiceiuri legate de sănătate reies şi în urma unei cercetări desfăşurate de Daedalus Consulting în luna mai a anului trecut pe un eşantion de 1.072 persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 65 ani, fiind reprezentativ pentru mediul urban, pentru categoria de vârstă luată în calcul. Studiul reliefează că românii adoptă mai degrabă o atitudine pasivă decât activă faţă de menţinerea sănătăţii. Astfel, doar ceva mai mult de jumătate din români au respectat orele de somn (52.4%) sau au avut mese regulate (51.9%), în timp ce mai puţin de jumătate dintre aceştia (45.2%) au ţinut un regim alimentar echilibrat în ultimele 12 luni. Aproape unul din trei români au făcut un control medical periodic (31.0%) şi cam tot atâţia au făcut exerciţii fizice/jogging/fitness/sport (29.0%) sau au ţinut post pentru menţinerea sănătăţii (28.3%) în ultimele 12 luni. Persoanele cu vârsta de peste 50 de ani sunt mult mai preocupate în menţinerea sănătăţii prin comparaţie cu persoanele din celelalte categorii de vârstă. Cu excepţia exerciţiilor fizice - care par a fi apanajul tinerilor până în 30 de ani şi a aportului regulat de vitamine - unde nu se constată diferenţe pe categoriile de vârstă, persoanele cu vârsta cuprinsă între 50 şi 65 de ani practică într-o proporţie semnificativ mai mare toate celelalte activităţi de menţinere a sănătăţii. Ca metode de menţinere a sănătăţii, atât bărbaţii cât şi femeile se comportă similar în ceea ce priveşte respectarea orelor de somn şi a regimului alimentar echilibrat. Cu toate acestea bărbaţii sunt mai predispuşi decât femeile la mese regulate şi exerciţii fizice, în timp ce femeile au o înclinaţie mai mare către post şi aport regulat de vitamine ca metode de menţinere a sănătăţii. În ceea ce priveşte activităţile considerate a fi cele mai potrivite pentru menţinerea sănătăţii, pe primele locuri se situează regimul alimentar echilibrat (59.7%), exerciţiile fizice (50.3%) şi mesele regulate (47.7%). 36.0% dintre respondenţi consideră controlul medical periodic ca fiind important pentru menţinerea sănătăţii, în timp ce aportul regulat de vitamine este considerat ca fiind o modalitate de menţinere a sănătăţii de 17.9% dintre respondenţi. Persoanele cu vârsta de peste 50 de ani sunt mai înclinate să considere regimul alimentar echilibrat ca dezirabil pentru menţinerea sănătăţii, în timp ce persoanele cu vârsta sub 30 de ani au tendinţa să considere mai degrabă exerciţiul fizic (sub diverse forme – exerciţii fizice, jogging, fitness, sport) ca pe o modalitate dezirabilă de menţinere a sănătăţii. Prin comparaţie, bărbaţii sunt mai înclinaţi să considere exerciţiile fizice (55.5% bărbaţi comparativ cu 46.0% femei) în timp ce femeile sunt mai înclinate să considere controlul medical (40.5% femei comparativ cu 30.7% bărbaţi) ca fiind modalităţi potrivite pentru menţinerea sănătăţii. Promovarea unui stil de viaţă care sa maximizeze, în limitele unor condiţii date, sănătatea, bunăstarea şi împlinirea umană, reprezintă un obiectiv a cărui realizare presupune acţiune conjugată a disciplinelor medicale şi comportamentale, a factorilor economici, politici, sociali şi culturali. Programul OMS “Sănătate pentru toţi” se bazează, în mare măsură, pe capacitatea oamenilor de a-şi cunoaşte şi optimiza stilul propriu de viaţa, de a corija deficienţele constatate în structurarea lui, de a opera modificări, remodelări, în sensul realizării unui stil de viaţă sănătos. Stilul de viaţă are o importanţă majoră în determinarea stării de sănătate a oamenilor. Astfel, ponderea celor patru factori determinanţi ai sănătăţii este următoarea: stilul de viaţă – 51% factorul biologic – 20% mediul ambiant – 19% sistemul îngrijirilor de sănătate – 10% Mediul politic Nu puţine campanii electorale au inclus în programele lor referiri directe la stimularea economiei naţionale prin atragerea unor investitori strategici. Sectorul farmaceutic nu face excepţie, dovada fiind amplele mişcări de preluare a unor producători autohtoni de către mari grupuri internaţionale. Organismul implicat în dezvoltarea proiectelor de investiţii prin atragerea şi menţinerea capitalului străin în economie este Agenţia Română pentru Investiţii Străine(A.R.I.S.), instituţia abilitată să aplice politica Guvernului României pentru promovarea şi atragerea investiţiilor străine directe în economie Obiectivele pe care şi le propune A.R.I.S. sunt: Creşterea semnificativă a volumului investiţiilor străine în România Crearea unei imagini pozitive a României ca destinaţie pentru investitori la nivel de ţară, regiune, ramură economică. Abordarea pro-activă a investitorilor străini prin realizarea unei oferte de proiecte şi propuneri concrete de investiţii. Oferirea unor servicii profesionale de asistenţă predecizională, pe durata şi ulterior realizării investiţiei. Sub incidenţa atribuţiilor A.R.I.S. se înscriu: asistenţa pentru implementarea proiectelor de investiţii şi promovarea investiţiilor străine în conformitate cu strategiile celorlalte instituţii şi organizaţii implicate în procesul de atragere a capitalului străin în economie (_Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, ministere,_ etc.), precum şi a imaginii României şi a climatului investiţional existent, utilizând toate mijloacele specifice de promovare. În cadrul derulării Programului PHARE al Uniunii Europene RO 97122003, s-a realizat un studiu amplu, al cărui document final l-a reprezentat „_Politica naţională a medicamentului în România_”.Conform acestui document, statul este obligat să garanteze, prin legi şi reglementări specifice, dreptul populaţiei la serviciile de sănătate, în cadrul cărora serviciul terapeutic, având ca obiectiv medicamentul, are un rol important. Politica naţională a medicamentului abordează problemele majore ale următoarelor domenii: Îmbunătăţirea şi consolidarea legislaţiei sectorului farmaceutic, armonizarea cu cerinţele Uniunii Europene: inspecţia farmaceutică, statutul inspectorului; regulile de buna practică, inclusiv reglementări privind donaţiile de medicamente; susţinerea industriei locale; autorizarea de punere pe piaţă a produselor medicamentoase; reglementarea circulaţiei medicamentelor orfane. Creşterea disponibilităţii şi accesibilităţii medicamentelor: - asigurarea bazei de date cu privire la informaţiile statistice, referitoare la consumul de medicamente; elaborarea listei medicamentelor compensate; elaborarea listei medicamentelor esenţiale; asigurarea cu medicamente în zonele defavorizate; Încurajarea consumului raţional de medicamente: formarea continuă a farmaciştilor, medicilor, informarea publicului – automedicaţia; elaborarea ghidurilor terapeutice; îmbunătăţirea modului de prescriere a medicamentelor; relaţia medic – farmacist – pacient. Definirea, îmbunătăţirea şi consolidarea reglementărilor privind politica de preţuri: politica de preţuri; finanţarea medicamentului (acoperirea cheltuielilor determinate de utilizarea medicamentului în sistemul de sănătate); compensarea în cadrul sistemului naţional de asigurări de sănătate. În vederea armonizării legislaţiei cu cea a UE, România trebuie să-şi definească în prezent un program adecvat, în concordanţă cu cerinţele UE, pentru transpunerea în propria legislaţie, având la bază următoarele principii cheie: echitate, accesibilitate, transparenţă, parteneriat, competiţie corectă, calitatea îngrijirii şi conţinutul costului. Câteva dintre cele mai importante obiective pe care şi le propune politica naţională a medicamentului în ceea ce priveşte îmbunătăţirea şi consolidarea legislaţiei sectorului farmaceutic şi armonizarea cu cerinţele Uniunii Europene sunt: Susţinerea industriei locale. Datorită faptului că asigurarea populaţiei României cu medicamente cu calitatea, siguranţa şi eficacitatea dovedite, în cantităţile necesare şi la preţuri accesibile nu poate fi realizată fără o industrie locală puternică, strategia de susţinere a industriei locale trebuie să includă: susţinerea din partea statului a industriei farmaceutice şi a industriei chimice producătoare de materii prime utilizate în industria farmaceutică,în scopul asigurării condiţiilor pentru implementarea GMP şi a celor pentru materiile prime, se poate realiza prin crearea unor facilităţi adecvate ; elaborarea de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei a reglementărilor referitoare la: a) metodologie de formare a preţului medicamentului care să nu discrimineze produsele româneşti în raport cu cele de import; b) substituţia generică; identificarea căilor şi măsurilor care să conducă la creşterea calităţii produselor medicamentoase româneşti şi a calităţii pregătirii profesionale continue a personalului implicat; intensificarea acţiunilor de promovare a medicamentelor româneşti; realizarea unui parteneriat între Ministerul Sănătăţii, industria farmaceutică şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Autorizarea de punere pe piaţă. Asigurarea populaţiei cu produsele medicamentoase cu calitatea, siguranţa şi eficacitatea dovedite reprezintă un obiectiv primordial al politicii naţionale a medicamentului şi nu se poate realiza decât în baza unei proceduri de autorizare la nivelul standardelor internaţionale. Autorizarea de punere pe piaţă a produselor medicamentoase este atribuţia Agenţiei Naţionale a Medicamentului. Mediul instituţional Primordiale în stabilirea cadrului legal de desfăşurare a unei activităţi economice intervin actele normative care protejează concurenţa. Consiliul Concurentei reprezintă România în relaţiile cu organizaţiile şi instituţiile internaţionale de profil şi cooperează cu autorităţile de concurenţă comunitare şi extracomunitare, fiind desemnat de Guvernul României să coordoneze negocierea referitoare la „Politica concurenţei” în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană. Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Consumatorilor, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Guvernului, cu personalitate juridică, înfiinţat în anul 2001, îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, cu modificările şi completările ulterioare. Prin H.G. 681 / 19.07.2001, pe lângă Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor funcţionează Comitetul interministerial pentru Supravegherea Pieţei Produselor şi Serviciilor şi Protecţia Consumatorilor, a cărui principală atribuţie este asigurarea colaborării dintre autorităţile administraţiei publice centrale, pe de o parte şi colaborarea dintre aceste autorităţi şi structurile civile în vederea perfecţionării Sistemului naţional de supraveghere a pieţei produselor şi serviciilor, perfecţionării cadrului legislativ, accelerării procesului de armonizare a legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene. Specificitatea sectorului farmaceutic este reglementată de: Agenţia Naţională a Medicamentului** (ANM) – autoritate centrală a Guvernului, misiunea ANM fiind aceea de a contribui la protejarea şi promovarea sănătăţii publice prin: -evaluarea la cel mai înalt nivel de competenţă ştiinţifică a documentaţiei de autorizare în vederea punerii pe piaţă a unor produse medicamentoase de bună calitate, sigure şi eficace ; -supravegherea siguranţei produselor medicamentoase aflate în circuitul terapeutic prin activitatea de inspecţie şi farmacovigilenţă; -asigurarea pentru pacienţi şi personalul medico-sanitar a accesului la informaţii utile şi corecte privind produsele medicamentoase autorizate de punere pe piaţă în România . Institutul de Sănătate Publică Bucureşti este unitate specializată proprie a Ministerului Sănătăţii, instituţie publică cu personalitate juridică şi efectuează activităţi de asistenţă de sănătate publică si îndeplineşte rolul de for tehnic si profesional al Ministerului Sănătăţii pentru elaborarea şi fundamentarea ştiinţifică şi profesională a strategiilor de politică sanitară. Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci - a elaborat o serie de propuneri de acte normative privind armonizarea şi implementarea de noi reglementări în domeniul protecţiei proprietăţii industriale prin conceperea unui certificat complementar al medicamentelor şi produselor fitofarmaceutice. Un alt aspect de interes ce vizează piaţa de medicamente este reprezentat de restricţiile referitoare la publicitatea şi mijloacele media specifice acestei categorii de produse de aplicarea acestora ocupandu-se Consiliul Naţional al Audiovizualului. Legea nr. 504/2002, enunţă: Art. 31 - “_Publicitatea sau teleshoppingul pentru produsele medicale şi tratamentele medicale pentru care este necesară o prescripţie medicală este interzis._” Art. 34, punct (3) - “_Sponsorizarea programelor de către persoane ale căror activităţi includ fabricarea ori comercializarea produselor medicale sau a tratamentelor medicale se poate face numai prin promovarea numelui sau a imaginii persoanei respective._” Lege nr. 148 din 06/26/2000 privind publicitatea,din Monitorul Oficial nr. 359 din 08/02/2000 prevede în Art. 17:“_Publicitatea este permisă numai pentru produsele medicamentoase care se eliberează fără prescripţie medicală, pentru care materialele publicitare vor fi aprobate de Agenţia Naţională a Medicamentului._” La nivel internaţional, organismul abilitat în domeniul medical şi farmaceutic este Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) – agenţie specializata a ONU. Strategia de Medicamente a OMS pentru perioada 2000-2005 include: îmbunătăţirea accesului la medicamente pentru problemele majore de sănătate; îmbunătăţirea accesului la medicamente noi şi generice esenţiale; existenţa unor standarde pentru măsurarea accesului la medicamente esenţiale create şi testate; acces la medicamente promovat prin intermediul contractelor internaţionale de comerţ. Mediul natural Mediul natural intervine în activitatea producătorilor din sectorul farmaceutic ca un important furnizor de materii prime, fie de origine animală, fie vegetală. O analiză completă a acestei componente a macromediului devine crucială în stabilirea celor mai adecvate surse de aprovizionare atât în termeni de cost cat şi de calitate. În conformitate cu politicile industriale elaborate de Ministerul Economiei şi Comerţului, preconizate a fi aplicate în perioada 2008-2025, aşa cum rezultă şi din Strategia de dezvoltare durabilă a României, ORIZONT 2025, se estimează tendinţele şi mutaţiile ce vor avea loc în structura industriei prelucrătoare. Întregul program strategic porneşte de la realităţile pieţei interne şi externe în continuă dezvoltare, ca urmare a acţiunilor întreprinse de actualul guvern. În acest context, se poate afirma că realizările perioadei 2001-2003 constituie fundamentul dezvoltării durabile bazată pe competitivitate, ce va avea loc în anii următori. Astfel, transformările structurale în perioada 2008-2025 vor cuprinde: dezvoltarea normelor pentru bune practici în probleme de mediu în ramurile industriale; diminuarea ponderii sectoarelor ce utilizează materii prime şi produse rezultate din resurse neregenerabile (petrochimie, transporturi rutiere, metalurgie); generalizarea sistemului de reciclare pentru toate sectoarele industriale; dezvoltarea sectoarelor care realizează echipamente pentru mari programe globale: energie din surse regenerabile, informaţional, protecţia şi monitorizarea mediului. Preocuparea pentru utilizarea de tehnologii nepoluante a luat amploare în ultimii ani, fiind investite substanţiale resurse financiare în direcţia modernizării şi recondiţionării liniilor de producţie. Responsabilitatea privind protecţia mediului revine autorităţii centrale pentru protecţia mediului - Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi inspectoratelor sale teritoriale. Activitatea de protecţia mediului în România este reglementată de Legea Protecţiei Mediului nr.137/1995 (republicată în anul 2000). Elemente ale micromediului BIOFARM O situaţie a principalilor furnizori de echipamente şi aparatură ai BIOFARM, la începutul lunii iulie a acestui an, aduce în prim plan societatea croată Pharmalab, care deţine o pondere de 34,4% din totalul echipamentelor achiziţionate. Pharmalab reprezintă un furnizor strategic pentru toate liniile de producţie ale BIOFARM oferind o gamă eterogenă de produse industriale: cuve şi rezervoare de diferite capacităţi pentru depozitare, malaxoare, sisteme de purificare a apei şi generare a aburilor, sisteme de preparare şi transfer al zahărului, pompe şi sisteme de distribuire a preparatelor medicamentoase, etc. BIOFARM importă de la Kevin Engineering din India (al doilea furnizor ca importanţă cu o cotă de aproximativ 17%) granulatoare, mixere şi cabinete mobile. Lista celorlalţi furnizori se prezintă astfel: o IMA Precision Gears LTD, India – senzori de detecţie, mese rotative; o DEV Industrial Enterprises, India – vase de diferite capacităţi, sisteme de rotire, silozuri de amestecare, granulatoare; o PALL, New York – sisteme de filtrare; o Carrier, Connecticut – răcitoare; o GIC Engineering INC, Florida – maşini de laborator pentru producerea de capsule gelatinoase; o Tooltronics, Texas – echipamente pentru linia de capsule gelatinoase; o Watson Marlow LTD,_ _Anglia – pompe peristaltice; o IMA Industria Macchine Automatiche Spa., Italia – sisteme de ambalat substanţele; o Precision Gears, Noua Zeelanda – maşini de ambalat în cutii de carton; o Maschinpex, Germania – sisteme de sortare automatică; o Roca Industrial SRL – dispozitive de manipulat; o Viola Total SRL – echipamente şi aparatură de laborator; o INCDT – Comoti RA – matriţe; o MJ Maillis, România – echipamente de ambalat în folie PONY - Gramegna; o Marcom RMC 94 SRL – echipamente pentru producerea aerului comprimat; o Minex INT SRL – aspiratoare industriale; o Sitma SRL – sisteme de transport; o Hidrotica SRL – pompe centrifugale; o ELK Connect International SRL – sisteme centralizate de comunicare; o Donau Lab SRL – cântare; o CMC Machinery Co., India – alte echipamente. BIOFARM colaborează cu următorii furnizori de ambalaje: Polirom _Co. – hârtie şi folii adezive, ambalaje din carton _simplu şi ondulat, funii de legat; Argo-Rom Plastics S.A. – flacoane din PE, PVC, flacoane din PP pentru soluţii injectabile sterilizabile la 120 °C, flacoane cu picurător; Stirom S.A. Bucureşti – recipiente din sticla de diferite capacităţi; Saint-Gobain, Franţa – gama larga de recipiente din plastic. Pe fondul diminuării considerabile a activităţii industriei chimice din ţara noastră, aprovizionarea cu materii prime se realizează prin importuri de la firme străine (80%), restul necesarului fiind acoperit prin achiziţii de la firmele româneşti (18%) incluzând la aceasta categorie şi reprezentanţele firmelor străine, iar circa 2% reprezintă materii prime produse chiar în incinta societăţii BIOFARM (o mare parte a extractelor de origine animală). Lista furnizorilor de materii prime grupaţi după produsele oferite se prezintă astfel: Hoffmann La Roche, Elveţia – acid ascorbic (vitamina C), acid nicotic, betacaroten, pantotenat de calciu; Colorcon, Anglia – vitamine; S&D, Anglia – estradiol, hidrocortizon; Dolner, Elvetia – acetoftalat de celuloză; ICE, Italia – bila de bovine; Loba, Spania – clorhidrat de naftoză, dimetil sulfoxid; Aarhus Olie, Danemarca – cebao; Diosinth, Danemarca – efedrina HCI, heparina, oxitocină; Induken, Canada – silimarină; Magitech, România – CMC 300-600; Medchim, România – atropină sulfat. Buna desfăşurare a actelor de piaţă presupune intercorelarea cu succes a activităţilor societăţii caracterizate de un grad înalt de eterogenitate. De aceea, alegerea prestatorilor de servicii trebuie să fie subordonată criteriilor de eficienţă în materie de cost şi calitate. Lista colaboratorilor BIOFARM, clasificaţi în funcţie de natura serviciilor oferite este următoarea: GO-Trans ’98 SRL – comisionar vamal; Institutul pentru Tehnica de Calcul (ITC) – furnizor al sistemului de gestiune a resurselor întreprinderii BAAN ; Serviciile financiare sunt oferite de ABN AMRO Bank pentru operaţiunile de import-export şi de Banca Comercială Română la nivel naţional. În direcţia organizării şi desfăşurării acţiunilor promoţionale, BIOFARM apelează la agenţii specializate astfel: Direct Distribution – agenţie de publicitate “full-service” ; Zenith Media – planificare media (cumpărarea şi gestionarea spaţiului media); Quick Monitoring Media – monitorizare media; Zadvertising şi Profile Grafics – design de ambalaj; Seriprint Promotions – obiecte promoţionale : truse protocol, pixuri, tricouri, şepci, port card-uri, bannere, tipărituri de orice fel; GECEDIM – furnizor al programului informatic de cercetare de piaţă PADDS. Principalii furnizori de forţă de muncă sunt, datorită specificului activităţii BIOFARM, următoarele instituţii de învăţământ superior: Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”; Universitatea Bucureşti – Facultatea de Chimie şi Facultatea de Biologie; Universitatea Politehnică Bucureşti; Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă intervine de asemenea, ca un important plasator de mână de lucru. Clienţii BIOFARM În funcţie de statutul lor, clienţii cărora le se sunt adresate produsele BIOFARM se împart în firme distribuitoare, consumatori finali, iar o pondere de 5% din volumul vânzărilor se îndreaptă către spitale. Tabel 2.Comercianţii cu care BIOFARM colaborează Desigur, majoritatea acestor comercianţi şi-au creat în timp şi lanţuri proprii de farmacii, însă numărul acestora deţine o pondere de doar circa 25% din numărul total al farmaciilor în care se comercializează produsele BIOFARM. Trebuie precizat că, în conformitate cu prevederile legale în domeniu, producătorii de medicamente nu-şi pot vinde direct producţia către farmacii, fiind prevăzute condiţii severe de desfăşurare a contractelor de vânzare-cumpărare. Cantitatea contractată determină procentul de discount acordată distribuitorilor precum şi termenul de plată al comenzii, perioada medie a unui credit comercial acordat fiind de 30, 45 respectiv 60 de zile. Producţia companiei este destinată în proporţie de 80% farmaciilor, restul reprezentând livrările de produse cerute în mod constant de spitale. Spitalele deţin doar 20% din volumul de vânzări, datorita neatractivităţii acestui sector, ameninţat permanent de blocajele financiare concretizate în neplata la termen a datoriilor către furnizorii de medicamente. Pentru produsele cu care BIOFARM aprovizionează spitalele (ca unic furnizor), se încasează contravaloarea acestora pe loc. Produsele BIOFARM acoperă o mare varietate de clase terapeutice fiind destinate, în funcţie de acestea, unei largi palete de consumatori, eterogenă atât din punct de vedere al categoriei de vârsta cât şi al afecţiunilor de care aceştia suferă. BIOFARM şi-a poziţionat produsele pe piaţa medicamentelor ca având un preţ inferior comparativ cu cele ale concurentei, de aceea printre clienţii BIOFARM se regăsesc segmentele de populaţie cu venituri medii şi mici. Categoria suplimenţilor nutritivi se adresează, însă, şi celor cu venituri peste medie, deoarece ei pot aloca sume de bani suplimentare în direcţia achiziţionării de produse care să le asigure o structură sănătoasă a elementelor nutritive din organism. Concurenţii BIOFARM Pentru a vizualiza poziţionarea BIOFARM pe piaţa farmaceutică românească am apelat la graficul poligoanelor competitivităţii. Indicatorii luaţi în calcul în vederea stabilirii poziţiei companiei sunt: cifra de afaceri, cota de piaţă, rata rentabilitatii,capacitatea de autofinantare.Se consideră că fiecare dintre cei şase indicatori au aceeaşi importanţă pentru fiecare companie analizată şi sunt evaluaţi pe o scala de la 1 la 5, unde 1 indică un nivel scăzut al indicatorului. Competitorii a căror situaţie am analizat-o sunt cei prezentaţi sunt: GSK Europharm, NOVARTIS, PFIZER, SICOMED Bucureşti, TERAPIA Cluj şi ANTIBIOTICE Iaşi. Cifra de afaceri poziţionează GSK Europharm în fruntea clasamentului, urmată de companiile NOVARTIS, PFIZER şi producătorul bucureştean SICOMED. Cota de piaţă în expresie volumetrică pune pe primul loc pe SICOMED, care se bucură de asemenea, de o mare capacitate de producţie, în timp ce restul companiilor obţin unul de 3 puncte. În privinţa ratei rentabilităţii, GSK Europharm, PFIZER şi TERAPIA obţin scorul de 4 puncte. Capacitatea de autofinanţare (cash-flow) se constituie în slăbiciune pentru majoritatea producătorilor de medicamente, datorită blocajelor de fonduri din sectorul sănătăţii, spitalele nerespectând termenele de plată pentru medicamentele livrate. Se ajunge astfel la situaţia unor grade de neîncasare a cifrei de afaceri de până la 60%. Din acest punct de vedere sunt avantajate companiile ale căror produse sunt destinate în ponderi mici spitalelor – cazul BIOFARM. Planurile investiţionale au fost, pe parcursul ultimilor ani, pentru toţi producătorii, de amploare, datorită obligativităţii implementării standardelor GMP. Alocarea fondurilor s-a făcut în direcţia retehnologizării liniilor de producţie, în infrastructură şi IT. GSK este cel mai mare investitor al pieţei farmaceutice – 55 de milioane de dolari pentru construirea fabricii de la Braşov. Trebuie menţionat că, piaţa de medicamente se află într-o continuă schimbare, datorită fuziunilor şi achiziţiilor care se pregătesc şi care pot aduce modificări importante în clasament. Organismele publice Principalele organisme sub a căror incidenţă intră activitatea BIOFARM sunt: asociaţiile profesionale înfiinţate de către producătorii de medicamente pentru a-şi putea apăra interesele, luând astfel naştere: Asociaţia Română a Producătorilor de Medicamente şi _ Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente_ mediile de informare în masă: posturi de televiziune şi de radio, presă scrisă (în special revistele specializate – Farmacist,_ Info Medica_,_ Orizonturi Medicale_, Viaţa Medicală Românească,_ British Medical Journal_,_ _dar şi reviste care conţin în structura editoriala secţiuni de sănătate: SANA,_ Formula AS_,_ Olivia_,_ Ioana,_ etc.) Internetul capătă o importanţă din ce în ce mai mare în spectrul media – există pagini Web specializate în domeniile farmaceutic şi medical: www.farmaline.ro, www.farma.ro, www.naturaplant.ro, www.ed-medicala.ro, etc; trebuie considerată de asemenea, influenţa pe care o au portalurile româneşti în direcţionarea utilizatorului către adresele companiilor, Internetul intervenind astfel ca un mediu ieftin, dar eficient pentru promovarea companiei şi a produselor acesteia. marele public – recepţionează mesajele companiei prin intermediul mass-media. Componenţa acestui element de micromediu este dată de totalitatea segmentelor cărora compania li se poate adresa, împărţindu-se astfel în consumatori efectivi, potenţiali şi nonconsumatori. În funcţie de poziţia lor faţă de produsele companiei, sunt elaborate strategii de comunicaţie potrivite fiecărui segment. MEDIUL INTERN DE MARKETING Resursele materiale Resursele materiale reprezintă suportul fizic al activităţii oricărui producător. Generatoare de valoare, atunci când înglobează un grad înalt tehnologic, baza materială poate diferenţia competitorii pe o piaţă dinamică, aşa cum este cea a produselor farmaceutice. În condiţiile impuse de Ministerul Sănătăţii, de implementare a normelor GMP, s-a impus ca obligatorie evaluarea bazei materiale existente şi înlocuirea acesteia, acolo unde a fost cazul, pentru a fi conformă cu cerinţele normelor de bună practică de fabricaţie. În prezent, BIOFARM deţine trei linii de producţie operative astfel: o linia de capsule gelatinoase moi (engl. soft gels) – singura din România; o linia de lichide – are cea mai mare capacitate din România, BIOFARM poziţionându-se ca lider pe piaţa siropurilor şi soluţiilor; o linia de tablete filmate. Terenul, privit ca factor de producţie, intervine ca bază de desfăşurare a activităţii, pe el fiind amplasate clădirile companiei (clădirea administrativă, şi cele de producţie şi depozitare). BIOFARM are sediul în Str. Logofăt Tăutu Nr. 99. Resursele umane Marii producători ai pieţei farmaceutice s-au văzut nevoiţi a opera restructurări ale forţei de munca, datorită implementării treptate a normelor GMP. La baza deciziei de reducere a personalului a stat pe de o parte, creşterea gradului de automatizare a liniilor de producţie, iar pe de cealaltă parte, raţionalizarea costurilor aferente factorului uman (implementarea GMP presupunând semnificative eforturi financiare). Specificul activităţii BIOFARM impune apelarea la un personal calificat, care să corespundă cerinţelor în continuă schimbare ce intervin în procesul producţiei de medicamente, specializarea angajaţilor constituindu-se într-un factor determinant al calităţii produselor oferite de organizaţie şi, implicit, al succesului acesteia pe piaţa de referinţă. BIOFARM are, în prezent un număr de 395 de angajaţi, dintre care 125 de angajaţi (32%) – personal administrativ; 270 de angajaţi (64%) – personal productiv. La nivel organizatoric, BIOFARM are constituite departamentele tradiţionale specifice fiecărui agent economic aflat în calitate de producător: de personal, financiar-contabil, de marketing şi vânzări, de aprovizionare, de IT, de _managementul calităţii, de cercetare-dezvoltare, _de protecţia muncii. La nivel operativ, de o importanţă crucială sunt laboratoarele – locul de testare a formulele medicamentoase. De asemenea, desfăşurarea tuturor proceselor ce intervin în cadrul producţiei necesită o atentă organizare şi coordonare, astfel încât o bună pregătire a personalului direct implicat se impune ca o condiţie absolut necesară. Nu trebuie neglijată nici importanţa angajaţilor cu rol de supraveghere, întreţinere şi reparaţie a echipamentelor de producţie. Resursele financiare Pe data de 15 iulie, Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor S.C. BIOFARM S.A. a luat hotărârea de majorarea a capitalului social. Valoarea totala cu care a fost majorat capitalul social este de 217.815.086.000 lei. Noul capital social este în valoare de 277.114.008.000 lei, integral subscris şi vărsat, din care 269.087.001.660 lei şi 945.466 USD. Majorarea capitalului social s-a făcut cu: rezervele constituite din profitul net aferent anilor 1997, 1998,1999 repartizat pentru modernizarea societăţii, în valoare totală de 14.574.406.219 lei; profitul net nerepartizat aferent anilor 2001, 2002, 2003, în valoare totală de 203.240.679.781 lei. Evoluţia situaţiei financiare a BIOFARM Sursa: Contul de profit şi pierdere al BIOFARM 2002, 2003 -mii lei- În 2004, BIOFARM S.A. a înregistrat o cifra de afaceri de 234 miliarde lei, în creştere cu doar 12,46% (26 miliarde lei) faţă de anul anterior, ceea ce, la o rata a inflaţiei de 14,1% anul trecut, relevă o scădere, în termeni reali, de 1,64%. Cifra de afaceri prevăzută pe 2003, de 240 miliarde lei, a fost realizată în proporţie de 97,5%. Administratorii companiei motivează evoluţia modestă a cifrei de afaceri prin influenţa nefastă a concurenţei manifestată la nivelul pieţei, în special la licitaţiile electronice organizate de către unităţile spitaliceşti, ceea ce a impus reducerea preţurilor pentru o parte din produsele licitate, în vederea adjudecării unui volum sporit de contracte. Profitul brut a înregistrat o evoluţie asemănătoare cifrei de afaceri, cu o creştere de 11,62% (3,2 miliarde lei), ceea ce în termeni reali se traduce printr-o diminuare de 2,48%. Estimările privind profitul brut au fost realizate în proporţie de 92%. Veniturile din exploatare au fost de 233 miliarde lei şi reprezintă 99% din veniturile totale. Aceste venituri au corespondent în partea de cheltuieli de exploatare valori de 197 miliarde lei, fapt ce a condus la înregistrarea unui profit din exploatare de 35 miliarde lei, cu 2 miliarde lei în creştere faţă de anul 2002. Veniturile financiare înregistrate în anul 2004 au fost de 2,51 miliarde lei, ponderea principală având-o veniturile din diferenţe de curs valutar, aferente creanţelor şi obligaţiilor în valută înregistrate în cursul acestui exerciţiu financiar. Pentru profitul brut înregistrat la finele anului 2003, conform reglementărilor fiscale aplicabile acestui exerciţiu s-a înregistrat un impozit pe profit de 8,13 miliarde lei, ceea ce a condus la evidenţierea unui rezultat net de 22,9 miliarde lei, în creştere cu 4,93 miliarde lei faţă de 2002 (ceea ce reprezintă o scădere de 9,17% în termeni reali, la o rată a inflaţiei de 14,1%). Aspecte pozitive- Mediul intern Experienţa de 80 de ani a BIOFARM în fabricarea de produse medicamentoase Gradul înalt de acoperire a pieţei Raportul calitate-preţ avantajos Înglobarea de tehnologii superioare Poziţia de lider pe piaţa siropurilor şi soluţiilor Exclusivitate în producerea de capsule gelationoase Mediul extern Potenţialul ridicat al pieţei Deschiderea pieţelor externe odată cu implementarea GMP Încurajarea de către stat a întreprinderilor româneşti prin acordarea unor facilităţi Preocupări ale Guvernului pentru relansarea reformei în domeniul Sănătăţii. Puncte tari:

- valori favorabile ale lichiditatii si solvabilitatii ;
- societatea ofera o gama diversificata de produse , acoperind o zona de peste 50% din piata locala ;
- cresterea vanzarilor fata de anul precedent ;
- politica stabila de dividend, caracterizata prin variatii mici ale ratei dividendului;
- societatea nu prezinta un grad mare de dependenta fata de un client sau un grup de clienti.

Puncte slabe:

- profitabilitate in scadere fata de anul precedent ;
- situatie nefavorabila a echilibrului financiar la finalul anului 2007.

Oportunitati:

- patrunderea pe noi piete ;
- gasirea unor surse de aprovizionare cu materii prime mai ieftine.

Amenintari:

- costul in crestere al materiei prime ;
- concurenta autohtona puternica. Ce *este* *analiza* SWOT? SWOT vine in limba engleza de la initialele cuvintelor Strenghts(puncte tari), Weaknesses(puncte slabe), Opportunities(oportunitati) si Threats(amenintari.

Analiza SWOT este de fapt o tehnica prin care se pot identifica punctele tari si slabe si se pot examina oportunitatile si amenintarile unui proiect, ale unei actiuni sau ale unei persoane si poate fi utiliza ca element de realizare a bilantului. In general, exista doua moduri in care poate fi utilizata o analiza SWOT: in scopuri profesionale sau personale. In scop personal, analiza SWOT poate fi utilizata pentru a monitoriza cariera unei persoane, notand abilitatile si problemele pe care aceasta le are. In context profesional, analiza SWOT poate fi utilizata pentru a masura profitabilitatea unei afaceri sau unui proiect.

In poza de mai jos se poate vedea care este impartirea clasica a unei analize SWOT: in partea de sus sunt trecute in stanga punctele tari si in dreapta punctele slabe, iar in partea de jos sunt trecute oportunitatile in stanga si amenintarile in dreapta. Strenghts* - *Punctele* *tari
Aici trebuie sa treci punctele tari, adica aspectele pozitive interioare ale proiectului sau persoanei respective. Pentru a identifica punctele tari din analiza SWOT trebuie sa gasesti raspunsul la urmatoarele intrebari: Care sunt avantajele proiectului respectiv? / Care sunt abilitatile persoanei respective? Ce este mai bine realizat la proiectul respectiv decat in cazul concurentei? / Ce face persoana respectiva mai bine decat ceilalti? Ce vad cei din jur ca fiind punctele tari ale proiectului /persoanei respective? Weaknesses - Punctele* *slabe
La puncte slabe vei trece aspectele negative interioare ale proiectului sau persoanei respective, puncte slabe care pot fi astfel corectate o data ce sunt identificate. Intrebari ajutatoare pentru identificarea punctelor slabe din analiza SWOT sunt urmatoarele: Ce ar putea fi imbunatatit la proiectul / abilitatile persoanei respective? Ce vad cei din jur ca fiind punctele slabe ale proiectului /persoanei respective? Ce ar trebui sa eviti din experienta trecuta? Opportunities - Oportunitati
Aici vei trece conjuncturile exterioare pozitive pentru proiectul sau cariera ta. Astfel de oportunitati pot fi considerate schimbarile tehnologice, politice, sociale si chiar cele economice. Intrebari pentru a identifica astfel de oportunitati pentru proiectul sau cariera ta sunt urmatoarele: Care sunt conditiile favorabile dezvoltarii proiectului / persoanei existente acum pe piata? Care este avantajul concurential al proiectului / persoanei? Threats - Amenintari
La amenintari vei trece conjuncturile externe negative pentru proiectul sau cariera ta. Pentru a identifica aceste amenintari poti cauta raspunsul pentru urmatoarele intrebari: Care sunt obstacolele existente in calea proiectului / carierei respective? Care sunt schimbarile globale care pot afecta evolutia proiectului / persoanei? In ce mod te afecteaza negativ activitatea competitionala?