Nulitatea actului juridic
Nulitatea este sanctiunea de drept civil care lipseste actul juridic civil de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila. Altfel spus nulitatea este sanctiunea ce intervine in cazul in care la incheierea actului juridic civil, nu se respecta dispozitiile legale cu privire la conditiile de validitate a actului juridic, indiferent daca sunt conditii de fond (consimtamant, capacitate, obiect, cauza) sau forma (ad validitatem). Deci nulitatea are loc in cazul nerespectarii conditiilor de validitate.
Trasaturile caracteristice nulitatii:
- este o sanctiune de drept civil;
- priveste numai actele juridice, nu si faptele juridice stricto sensu (fapte savarsite fara intentia de a savarsi efecte juridice);
- intervine atunci cand sunt incalcate normele juridice care reglementeaza conditiile validitate a actului juridic;
- consta in lipsirea de efectele ce contravin normelor juridice edictate pentru incheierea valabila actului juridic, deci nu priveste intotdeauna, actul juridic in intregul lui;
- momentul in raport cu care se apreciaza conformitatea actului juridic cu legea este acela al incheierii actului juridic;
- pentru stabilirea concordantei sau neconcordantei cu legea a efectelor actului juridic, se recurge la finalitatea legii, in sensul ca actul juridic este lipsit numai de acele efecte care contravin scopului urmarit de dispozitia incalcata.
1. 2. Reglementarea nulitatii.
In stadiul actul nu exista o reglementare unitara a nulitatii actului juridic. Exemple norme juridice din Codul Civil: art. 5; art. 886; art. 1010; art. 1900 C. civ.
1.3. Functiile nulitatii
Functia preventiva consta in efectul inhibitoriu pe care il exercita asupra subiectelor de drept civil, tentate sa incheie actul juridic cu nerespectarea conditiilor sale de valabilitate => stiind ca un asemenea act va fi lipsit de efecte, persoanele sunt descurajate si indemnate sa respecte legea civila.
Functia sanctionatorie intra in actiunea atunci cand functia preventiva nu si-a dovedit eficienta, constand in inlaturarea efectelor contrarii normelor juridice edictate pentru incheierea valabila a actului juridic civil.
Uneori se vorbeste si despre o a treia functie a nulitatii actului juridic civil, functia de garantie a principiului legalitatii in domeniul actelor jridice, ca fiind o sinteza a celorlalte doua => prin realizarea functiei preventive si a celei sanctionatorii, se asigura respectarea normelor juridice civile care reglementeaza conditiile de valabilitate a actului juridic civil.
In trecutt se considera ca actul juridic lovit de nulitate nu produce nici un efect, nulitatea fiind totala si iremediabila („actul-organism”=> nulitatea actului fiind asemanata cu boala din organism). Mai tarziu, privindu-se nulitatea ca sanctiune si mijloc prin care se restabileste legalitatea incalcata la incheierea actului civil, a fost formulata conceptia proportionalizarii efectelor nulitatii in raport cu finalitatea legii, spunandu-se ca trebuie inlaturate numai acele efecte care contravin scopului edictarii dispozitiei legale incalcate, mentinandu-se insa celelalte efecte ale actului respectiv (in cadrul acestei conceptii se spune ca nulitatea este in principiu, partiala si remediabila). Actul trebuie salvat, nulitatea nefiind o simpla sanctiune. 1.4. Clasificarea nulitatilor actului juridic civil.
1.4.1. Nulitate absoluta, nulitate relativa. Criteriul este reprezentat de natura interesului (general sau individual) ocrotit prin dispozitia legala incalcata la incheierea actului juridic civil.
- nulitatea absoluta (desemnata prin diferite formule: „actul este nul”, „nul de drept”, „nul de plin drept”) – sanctioneaza nerespectarea, la incheierea actului juridic civil, a unei norme juridice care ocroteste un interes general, obstesc - interesul ocrotit este un interes general, public – deci a unei norme imperative de ordine publica. - ex. art. 1247 C. civ;
- nulitatea relativa – (desemnata prin formulele: „actul este anulabil”, „actul poate fi anulat””, uneori: „actul este nul” ) sanctioneaza nerespectarea, la incheierea actului juridic civil, a unei norme juridice care ocroteste un interes particular, individual - interesul ocrotit este un interes individual, particular – deci a unei norme imperative de ordine privata. - ex. art. 1248 C. civ.
1.4.2. Dupa critriul consacrarii legislative
Nulitate expresa ( numita si nulitate textuala sau explicita) - in textul legii este prevazuta atat conditia de validitate cat si nulitatea in mod explicit - ex: art. 1653 C. civ. – cele mai multe nulitati fac parte din aceasta categorie.
Nulitati virtuale (tacita sau implicita) – nulitatea nu este expres prevazuta de lege, dar rezulta neindoielnic din modul in care este reglementata o anumita conditie de validitate a actului juridic civil - textul legii fixeaza doar conditia de validitate – ex: art. 966. C. civ.
1.4.3. Dupa criteriul intinderii efectelor nulitatii, avem:
Nulitate totala – desfinteaza toate efectele actului juridic, deci actul juridic in intregime
Nulitate partiala – desfinteaza doar o parte din efecte, mentinandu-le pe celelalte, intrucat nu contravin legii.
N.B. Se apreciaza ca in sistemul nostru juridic, nulitatea totala reprezinta exceptia, iar nulitatea partiala regula, desi in practica cazurile de nulitate partiala nu sunt numeroase, actele juritice neavand un continut complex, cu mai multe clauze.
1.4.4. Dupa felul conditiei de validitate incalcate, avem:
Nulitati de fond – nulitatea intervine in cazul lipsei ori nevalabilitatii unei conditii de fond (capacitate, consimtamant, obiect, cauza) a actului juridic civil – cele mai des intalnite in practica.
Nulitati de forma – nulitatea intervine in cazul nerespectarii formei cerute ad validitatem - ex. art. 886. C. civ
In raport de modul de valorificare, avem:
Nulitati amiabile - nulitatea se face prin consimtamantul partilor, lipsind de efecte acel act civil, fara a se mai adresa instantei de judecata – ex. art. 1246, alin 3 C. civ.
Nulitati judiciare – in situatia in care partile nu se inteleg, ori actul civil nu este susceptibil de o nulitate amiabila (ex. recunoasterea de filiatie, casatoria, adoptia), nulitatea trebuie declarata de organul juridic competent.
Nulitati de drept - opereaza in mod exceptional pe temeiul legii - Clauze considerate nescrise. Sunt absolute, partiale si care opereaza de drept.
1.5. Delimitarea nulitatii de alte sanctiuni
Delimitarea de rezolutiune - este o sanctiune care intervine in cazul contractelor sinalagmatice cu operare uno ictu si consta in desfintarea retroactiva a acestuia, in cazul neexecutarii culpabile a obligatilor a uneia dintre parti.
=> Diferente in sfera de aplicare. Nulitatea se aplica in cazul oricarui act juridic, rezolutiunea numai in cazul contractelor sinalagmatice cu operare uno ictu. Nulitatea presupune un act juridic civil incheiat cu nerespectarea unei conditii de valabilitate, pe cand rezolutiunea presupune un caz valabil incheiat.
Delimitarea de revocare – este o sanctiune, ce consta in inlaturarea efectelor actului juridic civil din cauza ingratitudinii gratificatului sau neexecutarii culpabile a sarcinii – se aplica in general liberalitatilor (legate si donatii). Notiunea de revocare mai este folosita si pentru denuntarea unilaterala, in conditiile legii, a unui act juridic; sau in sensul de desfacere a unui contract prin acordul partilor.
Delimitarea de reziliere – este o sanctiune care intervine in cazul contractelor sinalagmatice cu executarea succesiva - produce efecte doar pt viitor – consecinta: desfacerea contractelor. (ex. cazul contractelor de inchiriere).
Delimitarea de caducitate - cauza de ineficacitate care consta in faptul ca actul juridic nu-si mai produce nici un efect datorita intervenirii unei imprejurari ulterioare incheierii sale si care este independenta (straina) de vointa autorului actului juridic. Ex. legatul cuprins intr-un testament valabil devine caduc daca legatarul predecedeaza testatorului, daca la data deschiderii succesiunii exista o incapacitate a legatarului de a primi legatul, daca legatarul renunta la succesiune sau daca bunul ce formeaza obiectul legatului cu titlu particular piere; oferta de a contracta devine caduca in cazul in care nu este acceptata de catre destinatar sau daca ofertantul decedeaza inainte de acceptarea ofertei respective.
Delimitarea de reductiune. – sanctiunea civila aplicabila in cazul actelor juridice incheiate cu nesocotirea unor interdictii stabilite de lege pentru ocrotirea unor persoane sau pentru restabilirea echilibrului contraprestatiilor intr-un contract sinalagmatic cu titlu oneros si comutativ. in cazul liberalitatilor excesive (liberalitati = donatii sau legate) si incalcarea rezervei succesorale - se manifesta prin reducerea liberalitatilor. Se aplica numai in cazul liberalitatilor excesive sau contractelor cu titlu oneros si comutativ. (ex. un contract de chirie incheiat pe durata determinata care nu mai reflecta realitatea din piata imobiliara)...
Delimitarea de inopozabilitate – este sanctiunea care intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice. Este si cazul incheierii unui act act juridic prin procedeul reprezentarii, insa cu lipsa sau depasirea puterii de a reprezenta. In acest caz efectele actului juridic se produc fata de parti, dar drepturile si obligatiile nascute din actul respectiv nu pot fi opuse tertilor.