...Grile – Monedă şi credit Banii, în sens larg, din punct de vedere al definirii statistice a monedei, cuprind: Ansamblul mijloacelor de plată general acceptate în schimbul de bunuri şi servicii sau în reglarea unei datorii; Cvasimoneda; Cecurile de călătorie. Keynes definea moneda ca fiind: Convenţie socială; Lichiditatea prin excelenţă; Un instrument social. Banii, în sens larg, din punct de vedere al definirii statistice a noţiunii de monedă, cuprind: Numerarul; Depozitele la vedere; Ansamblul mijloacelor de plată general acceptate în schimbul de bunuri şi servicii sau în reglarea de datorii. Funcţiile banilor în abordarea clasică sunt: Mijloc de schimb; Măsură a valorii; Prezervare a valorii; Funcţia de unitate de cont; Funcţia de calcul economic. Funcţia de mijloc de schimb a banilor presupune: Separarea în timp a cumpărării de vânzare; Schimbul direct de bunuri fără utilizarea banilor; Un mare consum de timp în comparaţie cu trocul; Face posibilă realizarea tranzacţiei fără dubla coincidenţă a dorinţelor/nevoilor specifică trocului. Sistemele monetare din Antichitate şi Evul Mediu s-au caracterizat, în principal, prin următoarele trăsături: Fărâmiţare; Centralizarea baterii monedelor; Deteriorare; Lipsa de unitate a circulaţiei monetare...
Words: 906 - Pages: 4
...ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE ECONOMIE LUCRARE DE LICENŢĂ Evoluţia balanţei de plăţi externe a României - Comparaţie cu alte nouă state europene - Cuprins Introducere........................................................................................................................................4 I. Analiza balanţei de plăţi................................................................................................................4 I.1. Noţiuni generale..............................................................................................................4 I.1.1. Principii de înregistrare în balanţa de plăţi......................................................5 I.1.2. Tipuri de balanţe de plăţi ................................................................................5 I.1.3. Componenţa balanţei de plăţi externe..............................................................6 I.1.3.1 Contul curent.....................................................................................6 I.1.3.2. Contul de capital şi financiar............................................................6 I.2. Influenţa cursului valutar asupra balanţei de plăţi externe.............................................7 II. Echilibrarea balanţei de plăţi externe .................................................................
Words: 4190 - Pages: 17
...Cap. I Informaţii generale despre S.C. Dedeman Automobile S.R.L. I.1. Prezentare S.C. Dedeman Automobile S.R.L. S.C. Dedeman Automobile S.R.L. a fost înfiinţată în anul 2003 cu nr. J04/1513/2003 şi este localizată în judeţul Bacău, pe strada Republicii nr.185 şi de asemenea a mai înfiinţat încă un punct de lucru in oraşul Oneşti din cauza solicitărilor multiple din partea clienţilor companiei pe Str. Slănicului Nr. 10A. Tehnologia modernă de care beneficiază, profesionalismul şi excelenta conduită a personalului, calitatea serviciilor puse la dispoziţie de societate, au determinat evoluţia rapidă a societăţii şi a atras un număr foarte mare de clienţi mulţumiţi Înfiinţată în urmă cu 14 ani, în Bacău, Dedeman a început ca o mică afacere de familie în domeniul comerţului cu mobilă. Astăzi, compania are peste 600 de angajaţi, o reţea de distribuţie şi un lanţ de magazine care comercializează produse din gama materialelor de construcţii, amenajări interioare şi exterioare, instalaţii termice, electrice şi sanitare. În afara celor 23 de magazine amplasate în oraşe importante din Moldova, compania deţine un mic atelier de mobilă la comandă şi un showroom auto. Odată cu dezvoltarea afacerii, Dedeman a decis să implementeze un sistem de gestiune performant, în condiţiile în care vechea soluţie nu mai putea face faţă extinderii companiei. Dedeman a apelat la partenerul SAP, INTEGRATOR, pentru a implementa soluţia de gestiune...
Words: 9802 - Pages: 40
...“ Moldova Agroindbank ” B.C.«Moldova Agroindbank»S.A. si-a inceput activitatea la 8 mai1991. La acea data ea a obtinut licenta pentru efectuarea operatiilor bancare, inclusiv in valuta straina. Incepind cu anul 1992 banca stabileste relatii de corespondenta cu banci din strainatate. In plus, prin atragerea depozitelor persoanelor fizice banca a inceput valorificarea unui nou segment al pietei produselor bancare. Ultimul deceniu al secolului XX a reprezentat o perioada de grea de incercari si cautari pentru intreaga societate, inclusiv pentru sectorul bancar, lider al caruia chiar din primele zile ale activitatii sale a devenit BC«Moldova Agroindbank»S.A.Banca se afla la inceput de cale, punea la incercare noi strategii de dezvoltare, alegind cele mai reusite cai pentru obtinerea succesului. Anume in aceasta prima etapa conducerea bancii, decide ca MAIB trebuie sa fie o banca universala, orientata spre deservirea tuturor categoriile de clienti: atit persoane juridice, cit si fizice. In aceasta perioada MAIB, prima dintre bancile comerciale moldovenesti, semneaza un acord cu Banca europeana pentru reconstructii si dezvoltare in vederea valorificarii unei linii de credit in valoare de $20 mln. destinat sustinerii business-ului mic si mijlociu. Au urmat apoi multe alte actiuni de acest gen, care, de asemenea, au fost reusite. Sfarsitul anilor 90 ai secolului trecut pune la noi incercari nu numai comunitatea bancara, dar si intreaga societate din Republica...
Words: 8290 - Pages: 34
...A abandon s.n. 1. {de drepturî) (dr.) desertion/renunciation of rights 2. (a/ navei, al încărcăturiî) (mar.) abandonment 3. (retragerea dintr-o operaţiune cu primâ contra cedării unei prime) {bur.) abandon ~ pe mare rea - abandon in heavy sea abandona v.t. 1. (drepttiri, pretenţii) to relinquish, to waive 2. (nava, încarcătura etc.) to abandon, to leave abandonare s.f. 1. (de drepturi, pretenţii) relinquishment 2. abandonment, abandoning ~ a navei - (de întregul echipqf, când nava nu mai poate fi salvaîa) abandonment of ship ~ a postului - dereliction ofduty ~ a produsului - (a prodncerii şi a comercializăru acestuia) product abandonment/elimination ~ a unui bun - (asig. mar.) dereliction abandonat adj. {asig. mar.) abandoned, derelict ~ temporar - temporarily abandoned abata v.t. (a exploata un zâcâmdnî} to work abataj s.f. 1. (loc) coal-face. stope, workings 2. (acţiune') mining. cutting, hewing 3. (al arborilor) felling 4. (al vitelor) slaughter abate v.t. 1. (din drnm) to turn oft7 aside/away, to divert, to deviate: to sheer, to v.'ander, 10 escape 2. (mar.} to steer off 3. (a/'boti) to fcll v.r. {de la} (dr.) to iniriiige, to vioîaie, to transgress abatere s.f. 1. tuming off/away, diverting, deviation 2. (dr.) infringe-ment, violation, transgression; trespass(ing) 3. {de la regulă) exception ~ de la datorie - breach ofduty ~ din drum - (niar.) deviation ~ disciplinară - misbehaviour, infraction ofdiscipline ~ medie - mean deviation ~ standard (concept statistic care indicâ...
Words: 33779 - Pages: 136
...I i; |: t I i I I i [pic] CUVÂNT ÎNAINTE „Drept diplomatic" este un curs universitar conceput ca o expunere şi o analiză a normelor dreptului internaţional, care asigură desfăşurarea acelei activităţi menite să promoveze interesele externe ale unui stat. Diplomaţia este privită, de cele mai multe ori, cu admiraţia pe care o poate da ceremonialul desfăşurării ei. în fond, ea este o activitate zilnică, tenace, migăloasă, plină de neprevăzut şi mister. Poate, oare, un diplomat să gândească un scenariu pentru a promova politica statului său care să se armonizeze cu cea a interlocutorului său? Strădania diplomaţilor este de a se convinge zilnic şi a se informa pe baza unor documentări atente, care sunt interesele reciproce ale statului lor şi ale statului în care sunt trimişi, permanent sau temporar, pentru a acţiona conform cu aceste interese; ei trebuie să lămurească interlocutorii de propriul lor interes, conştientizându-1, dacă aceştia ar fi omis sau neglijat să o facă. Diplomaţia este o negociere permanentă cu statul acreditar; ea nu se desfăşoară numai la masa tratativelor. Diplomatul ştie că a negocia nu înseamnă insistenţa pentru acceptarea unui drept al statului propriu, dacă nu se are în vedere perspectiva unei colaborări, bazată pe reciprocitate. El ştie, în cazul în care interesele nu converg, că strădaniile lui sunt în zadar, căci statele nu au sentimente, ci doar politici de urmat. Diplomatul este de partea baricadei statului...
Words: 43878 - Pages: 176
