Locul Turismului In Economia Franței

Cuprins
1. Cuprins.....................................................................................................................................................2 PREZENTAREA GENERALĂ A FRANȚEI......................................................................................2 1.1. Date generale..................................................................................................................................2

PREZENTAREA GENERALĂ A FRANȚ EI

1.1. Date generale

* Formă de guvernamant: republică semi-prezidențială; membră a Uniunii Europene * Suprafaţă şi asezare: 674 843km2; situată in Europa de Vest, ocupând însă şi alte teritorii înafara continentului european (Franţa de peste mări) * Preşedinte: Nicolas Sarkozy * Populaţie: > 62 milioane * Densitate:

92,86/km² loc./km²

* Limba oficială: franceză * Religie: 51% catolici, 31% fara religie, 4% musulmani * Capitala: Paris * Monedă: EURO

2

1.2. Poziţia geografica

Deşi marea parte a teritoriului francez

se află în vestul Europei, Franţa este

constituită şi din teritorii aflate în America de Nord, Caraibe, America de Sud, vestul şi sudul Oceanului Indian, nordul şi sudul Oceanului Pacific şi Antarctica, aici însă suveranitatea este exercitată în cadrul Tratatului Antarcticii. Franţa metropolitană se întinde de la Marea Mediterană la Canalul Mânecii şi Marea Nordului şi de la Munţii Alpi şi Râul Rin până la Oceanul Atlantic. Datorită formei geometrice a teritoriului Franţei continentale, ţara este denumită colocvial ca Hexagonul (franceză: L'Hexagone). In afară de limita maritimă, are şi 9 vecini terestrii: Belgia (620 km), Luxemburg (73 km), Germania (450 km), Elveţia (572 km), Italia (515 km), Monaco (4,5 km), Andora (57 km) şi Spania (650 km) şi două dintre ministate: Andora şi Monaco. Franţei ii aparţine şi Insula Corsica din Mare Mediterană. Franţa are frontiere cu Brazilia (700 km), Surinam (520 km) şi o frontieră nematerializată cu Antilele Olandeze (10,2 km) în Insula Sfântul Martin. Suprafaţa totală a Franţei metropolitane este de 551.659 km² Franţa fiind clasată astfel ca al 47-lea stat după suprafaţă. Suprafaţa totală, ce cuprinde toate regiunile, colectivităţile şi teritoriile de peste mări, este de 674.843 km², ceea ce reprezintă 0,45% din suprafaţa totală a uscatului de pe Pământ. Zona Economică Exclusivă a Franţei o clasează pe aceasta pe locul al doilea, după Statele Unite şi înaintea Australiei cu o suprafaţă totală de 11.035.000 km², ceea ce reprezintă 8% din totalul Zonelor Economice Exclusive.

1.3. Mediul natural
Relief Relieful Franţei se distinge prin două mari trepte de relief: unele mai joase, în jumatatea nordică, de podiş şi de câmpie, şi altele mai înalte, montane, mai ales în sud-est şi sud-vest. Relieful este dezvoltat pe structuri hercinice ( unde există podişuri, munţi joşi, care sunt erodaţi, şi cîmpii) şi alpine ( Alpii şi Pirinei).

3

Franţa posedă o largă varietate de relief, de la câmpiile din nordul şi vestul ţării până la lanţurile muntoase din sud (Munţii Pirinei) şi sud-est (Munţii Alpi), aceştia din urmă având cel mai înalt punct din vestul Europei, Mont Blanc (4810 m). Mai există regiuni muntoase cum ar fi Masivul Central sau Munţii Vosgi, precum şi largi bazine ale unor râuri cum ar fi Loara, Ronul, Garonne şi Sena.

Clima Nord-vestul Franţei are o climă blânda oceanică, ale carei condiţii sunt determinate de curentul nord-atlantic. În est iarna este mai geroasă, vara mai calda, şi în general sunt mai puţine precipitaţii. În sud vara este mai fierbinte şi mai secetoasă, iarna mai blândă şi deseori ploioasă. Nivelul precipitaţiilor în zona de coastă occidentală este de peste 800 mm, în est numai în unele locuri atinge 600 mm. În munţi clima este mai rece, precipitaţiile sunt peste 1000 mm, care în mare parte cad iarna sub formă de zăpadă

Hidrografie Reţeaua hidrografică este densă şi orientată spre patru întinderi marine: - Oceanul Atlantic Loire (1.012 km), Garonne (650 km), Dardogne (472 km ) - Marea Mânecii - Seine (776 km) cu afluenţii săi Moselle (550 km ) şi Marne ( 525 km ) -Marea Mediterană - Rhonul (812 km din care 552 km pe teritoriul Franţei) - Marea Nordului - Rhinul ( 195 km pe teritoriul Franţei ) şi afluentul său Meuse ( 950 km ). Pe teritoriul Franţei există şi numeroase lacuri din care cele mai cunoscute sunt: Leman / Geneva la graniţa cu Elveţia ( 582 km ), Bourget ( 44 km ), Grandlieu şi d’Annecy. Apele Franţei sunt legate între ele prin canale navigabile în lungime totală de 4.600 km. În afara apelor enumerate mai sus, mai există şi ape subterane, dintre care cele mai cunoscute sunt apele arteziene, al căror nume provine de la numele provinciei Artois.

Flora

4

Datorită întinderii sale considerabile, în Franţa se întîlneşte o vegetaţie variată. Situate mai ales în munţii Alpi, Jura şi Vosgi, pădurile de foioase ( fag, stejar ) şi de conifere, ocupă peste un sfert din teritoriul Franţei. În landele nisipoase din S-V se dezvoltă păduri de pin, iar în insula Corsica este dominant maquisul mediteranean. Pe lângă fauna autohtonă există şi alte animale care trăiesc în libertate, în pădurile Franţei, dar şi în parcuri şi rezervaţii naturale cum ar fi : parcul La Vanoise, fondat în 1963, cu o suprafaţă de 52.839 ha; parcul Pyrenees Orientales, fondat în 1967 şi având o suprafaţă de 46.000 ha şi Port Cros înfiinţat în 1963 cu 685 ha. Fauna Fauna este relativ bogată: păsări (flamingo, egrete, fluierari – în Camargue ), urşi ( în Pirinei), vulturi, marmote, ibex, mufloni (în Corsica ). Brumăriţa de stâncă, stâncuţa alpină, capra neagră, acvila, capra ibex, marmota, cerb, iepurele de zăpadă, minuniţa.

1.4. Mediul politic
Republica Franceză este o republică unitară semi-prezidențială cu puternice tradiții democratice guvernată conform constituției celei de-A Cincea Republici Franceze aprobată prin referendum în 28 septembrie 1958. Puterea executivă este reprezentată de Președinte, ales prin sufragiu universal pe o durată de 5 ani (până în 2002 durata mandatului era de 7 ani) și de guvern, condus de un Prim Ministru numit de către președinte. Puterea legislativă este reprezentată de Parlamentul Francez, bicameral, compus din Adunarea Națională (franceză Assemblée Nationale) și Senat (franceză: Sénat). Deputații Adunării Naționale reprezintă circumscripțiile locale și sunt aleși prin vot universal uninominal pe o durată de 5 ani. Adunarea are puterea de a demite guvernul, astfel încât acesta este determinat de majoritatea parlamentară. Senatorii sunt aleși pe o perioadă de 6 ani de către un colegiu electoral format din aleșii locali din teritoriu (consilieri municipali, departamentali, regionali). Puterile legislative ale Senatului Francez sunt limitate, amândouă camerele trebuind să își dea acordul asupra legilor, dar în cazul disconcordanțelor, Adunarea Națională este cea care decide, cu excepția legilor constituționale și ale unor legi organice. 5

Principalele grupuri parlamentare sunt organizate în jurul a două grupări politice opuse: gruparea de stânga, organizată în jurul Partidului Socialist (franceză: Parti Socialiste) și gruparea de dreapta organizată în jurul UMP (franceză: Union pour un Mouvement Populaire). Partidul de extremă dreapta Frontul Național (franceză: Front National) este actualmente al treilea partid francez, cu o cotă relativ constantă de peste 10% din voturi. În ciuda procentajului important al acestui partid, el nu este reprezentat în parlament datorită alegerilor de tip uninominal. Actualmente, partidul de guvernământ este UMP care este singurul partid reprezentat în guvern.

1.5. Mediul social
Sistemul medical

Situaţia Franţei se caracterizează prin: - o situaţie favorabilă pentru moartea copiilor şi foarte favorabilă pentru persoanele în vârstă - o situaţie defavorabilă în ceea ce priveşte moartea tinerilor adulţi în special bărbaţii - o situaţie particulară ridicată în ceea ce priveşte riscul de deces între bărbaţi şi femei În 1998 francezii au dat 12000 franci/locuitor pentru îngrijiri şi medicamente. 47.4% din fondul de bani pentru consumul de bunuri şi servicii medicale sunt consacrate pentru îngrijiri spitaliere, 27% cu îngrijirea serviciului de ambulanţă, 19.6%cu medicamente şi 6% pentru alte bunuri medicale şi transporturi. Francezii au o asigurare de sănătate obligatorie şi complementară. Aproximativ 1.7 milioane de persoane lucrează actual în sectorul de sănătate îngrijind 8% din populaţia activă totală şi 9% din populaţia activă ocupată. Franţa consacră 9,5% din PIB pentru sănătate. Securitatea socială financiară oferă şi ea pentru medicamente. Statul este colectivitatea locală care intervine cu 1,1%.

Sistemul educaţional După anii 1980 Statul a angajat o operaţiune de descentralizare de competenţe care a întărit punctele colectivităţii locale. Domeniul educaţiei este bazată pe principii 6

fundamentale unde unele sunt formulate în cadrul Constituţiei Republicii, iar altele de către lege. În Constituţie există un slogan care spune ”Naţiunea garantează legal accesul copilului şi adultului la instruire, la formarea profesională şi la cultura reafirmând de asemenea principiile de egalitate a şanselor, a dreptului la formare şi obligaţia de a organiza un învăţământ public în funcţie de principiile de gratuitate. -Elevi: numărul de elevi în primul şi al doilea grad: 12.111.900 -În învăţămînt: -public: 10.086.700 -privat: 2.025.200 - Studeţii: 2 275 000 - Preşcolari: 401.500 - Alţii: 231200 - Personalul: 1143555 - Clădiri: 67.581 - Numărul colegiilor şi liceelor: - public: 58569 - privat: 9012 În Fraţa educaţia primeşte 14% din PIB. Transportul Reţelele de linii de transport în Franţa sunt în total 31.840 km, cea mai extinsă din Europa şi este dirijată de SNCF. Trenurile de mare viteză include Eurostar şi TGV care călătoresc la 320km/h. Legăturile intra-urbane s-au dezvoltat cu ajutorul altor servicii de ex. tramvai şi autobus. Sunt aproximativ 478 de aeroporturi în Franţa; cel mai larg şi important este Aeroportul Internaţional Charles de Gaule apoi mai este şi compania Air France. Porturi cel mai larg este în Marseille, de asemenea şi portul care limitează Marea Mediterană. 1.6. Mediul economic Situată printre primele cinci puteri ale economiei mondiale, Franţa dispune de variate resurse minerale, dar cu o productie modestă şi în scădere, apelând în măsura din ce în ce mai mare la importul de materii prime şi semifabricate. Industria are un ridicat nivel tehnologic, competitiv mai ales în aeronautica, material rulant, energia nucleară, industria 7

alimentară. În ansamblul economiei mondiale, poziţia Franţei s-a erodat în ultimele două decenii (în 1970 reprezentînd 8,2% din producţia industrială a OECD iar în 1990 doar 5,7%). Agricultura antrenează 7% din populaţia activă deşi are o contribuţie redusă în PNB (3,3%), Franţa situându-se pe locul întâi în Europa şi cinci în lume la producţia de cereale. Ca valoare a exporturilor agricole, Franţa ocupă locurile doi-trei pe glob. Viticultura este şi ea larg reprezentată (locul al doilea pe glob la producţia de struguri şi de vinuri). Creşterea animalelor asigură 53% din valoarea porducţiei agricole. Se cresc bovine, porcine si ovine. Reţeaua căilor de comunicaţii este bine dezvoltată şi polarizată de capitală. Balanţa comercială este echilibrată, principalii parteneri fiind tările CEE. Turismul are o contribuţie însemnată (peste 20 miliarde USD anual) la balanţa de plăţi Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică din Franţa (INSEE), după declinul economic înregistrat în cel de-al doilea trimestru, Produsul Intern Brut (PIB) al Franţei a realizat o creştere de 0,4% în perioada iulie - septembrie, depăşind prognozele, ceea ce determină o posibilă creştere economică anuală de 1,7%, care se apropie de obiectivul propus de guvernul francez. Deşi indicii economici s-au îmbunătăţit, din sectorul industrial au sosit veşti proste. Potrivit informaţiilor oferite de sindicate, grupul auto Citroen intenţionează să reducă, în 2012, cu câteva mii numărul locurilor de muncă. Pe de altă parte, îngrijorările investitorilor legate de Franţa şi de zona euro nu s-au redus.

2. POTENȚIALUL TURISTIC
2.1. Resurse turistice
Atractivitatea turistică se explică prin marea varietate de puncte de interes şi prin numărul lor foarte mare la care se adaugă diversitatea peisajelor, bogăţia patrimoniului şi climatul temperat precum şi facilităţilor de acces şi a infrastructurii turistice şi de transport foarte bine dezvoltate. Parisul şi împrejurimile sunt destinaţia cea mai importante urmate de Castelele de pe Valea Loarei, Mont Saint-Michel, Coasta de Azur şi staţiunile montane din Alpi, pentru 8

a enumera doar cele mai prestigioase destinaţii. În anul 2003 turismul a reprezentat 6,6% din PIB şi a angajat aproximativ 700.000 persoane în activităţi direct legate de acesta.

2.2. Resurse turistice naturale Munţii Pirinei Din punct de vedere politic, Pirineii fac parte din următoarele departamente franceze, de la est la vest: Pirinei-Orientales, Aude, Ariège, Haute-Garonne, Haut,Pirinei Înalţi şi Pirinei -Atlantic (în ultimile două aflându-se Parcul Naţional al Pirineilor). Pirineii fac parte de asemenea din următoarele provincii spaniole, de la est la vest: Girona, Barcelona, Lleida, Huesca, Zaragoza, Navarra, şi Gipuzkoa.În Pirinei se află de asemenea principatul independent Andorra. Din punct de vedere fizic, Pirineii sunt de obicei împărţiţi în trei secţiuni, Centrali, Occidentali sau Atlantici şi Orientali. Pirineii Centrali se întind către est de la Port de Canfranc către Val d'Aran, aici aflându-se cele mai înalte vârfuri ale lanţului: Aneto sau Pic de Néthou 3 404 m pe culmea Maladetta Mont Posets 3 375 m Mont Perdu sau Monte Perdido sau Mont Perdut 3 355 m.

Munţii Alpi

Alpii fac parte dintre lanţurile muntoase cu caracteristici alpine pronunţate, deoarece se ridică la înălţimi care depăşesc cu mult graniţele superioare ale pădurilor. În epoca glaciară au cunoscut perioade succesive de îngheţ. Glaciaţiile sunt responsabile pentru forma de astăzi a Alpilor, cu piscuri abrupte, cu depresiuni adânci, cu văi prelungi şi cu lacuri. Lanţul principal al Alpilor este alcătuit din numeroase alte lanţuri muntoase, cu vârfuri mai puţin ascuţite către est, caracterizându-se prin văi largi şi prelungi.

9

Coasta de Azur

Coasta de Azur (sau Riviera Franceză, franceză Côte d'Azur) este regiunea de coastă a Franţei la Marea Tireniană. Una dintre cele mai cunoscute zone de litoral din lume, Coasta de Azur, se continuă în est cu Riviera Italiană prin Monaco. Coasta de Azur se întinde pe teritoriul departamentelor mediteraneene Alpes-Maritimes şi Var, în apropierea departamentelor Alpes-de-Haute-Provence, Bouches-du-Rhône şi Vaucluse.

Lacul Geneva

Lacul Geneva (franceză Léman, francoprovensală Lèman) sau Lacul Leman este cel mai mare lac din Europa occidentală. Numele său, probabil de origine celtică, a intrat în franceză prin intermediul limbii latine. În formă de corn, (sau ca o virgulă), lacul are malurile nordice, vestice şi estice în Elveţia şi malurile sudice în Franţa. Frontiera dintre cele doua ţări trece prin mijlocul lacului. Lacul Léman este traversat de la est la vest de către fluviul Ron. Formarea lacului are origini multiple în urma cu 15 mii de ani: alunecări tectonice în partea denumită "Marele Lac" şi prin topiri ale gheţarilor pentru partea numită "Micul Lac" (între Genèva şi Yvoire).

2.3. Atracţii turistice antropice
Turnul Eiffel A fost construit de către Gustav Eiffel pentru . Expoziţia Internaţională din 1889, în ciuda opoziţiei susţinute a personalităţilor naţionale care îl considerau nesigur şi urât. Construcţia are 3 nivele: accesul publicului la primul şi al doilea nivel se poate face atât pe scări, cât şi cu liftul, în schimb accesul la ultimul nivel se face exclusiv cu liftul. Champ de Mars care a servit iniţial drept teren de parada al şcolii, şi a fost scena a doua a Mari Adunări în timpul Revoluţiei Franceze: cea a Federaţiei (1790) şi cea a Fiinţei Supreme (1794). În spatele Academiei Militare se află cartierul general al Organizaţiei 10

pentru Educaţie, Ştiinţa şi Cultura, ONU, UNESCO. Clădirea înaltată în 1958 a fost proiectată de un trio internaţional de arhitecţi şi decorată de artişti ai ţărilor membre.

Bastilia Cucerirea Bastiliei la 14 iulie 1789 a reprezentat lovitura simbolică dată tiraniei. Închisoarea, care practic era nefolosită de mulţi ani şi era programată pentru demolare chiar de către monarhie, adăpostea în ziua aceea numai patru falsificatori, doi nebuni şi un tânăr aristocrat care îşi înfruntase tatăl. Fortareaţa a fost demolată după cucerirea sa.

Arcul de Triumf Arcul de Triumf este situat în Place de l’Etoile, la intersecţia mai multor bulevarde: Grande Armee, Wagram şi Champs-Élysées. Nivelul inferior a fost construit cu arcade iar faţada a fost adaptată cu strălucire de la coloana Luvrului, toate cu un rafinament tipic epocii.. Louis-Philippe a pus de asemenea să se instaleze în centru şi flancat de două fântâni, Obeliscul de la Luxor, un dar din partea Egiptului. Ulterior, şanţul a fost umplut cu apă. Catedrala Notre-Dame Catedrala Notre-Dame din Paris nu este numai simbolul capitalei ci şi al Franţei, deopotrivă. Prima cărămidă de fundaţie a fost pusă în anul 1163. În 1182, episcopul Maurice de Sully a sfinţit altarul, dar construcţia catedralei a durat din 1163 până în 1250. Construcţia clădirii cu cinci nave s-a terminat prin lucrările de pe faţada vestică, iar pe la mijlocul secolului XIII, prima capodopera a stilului gotic timpuriu era gata. Cu toate că desenele iniţiale şi strana evoca încă stilul romanic, aici s-au aplicat pentru prima oară soluţii arhitecturale specifice stilului gotic. Muzeul Luvru 11

Muzeul Luvru este printre cele mai cunoscute muzee din lume. Clădirea este un fost palat regal situat în inima oraşului Paris. Are o lungă istorie în păstrarea patrimoniului artistic al Franţei, de la regii capetieni până la imperiul Napoleonic. Luvrul deţine unul dintre cele mai cunoscute tablouri din lume: Gioconda (sau Monalisa) pictată de Leonardo da Vinci. Muzeul are trei aripi: Denon, Sully şi Richelieu.

Domul Invalizilor Domul Invalizilor a fost construit în 1670 la iniţiativa Regelui Soare pentru a adăposti soldaţii răniţi. Principalele atracţii sunt: Mormântul lui Napoleon (realizat din porfir roşu finlandez cu o bază din granit verde), Muzeul Armelor (cel mai mare muzeu militar din lume), Biserica Domului (proiectată de Hardouin Mansart pentru Louis al XIV lea.

3.

PRINCIPALELE FORME DE TURISM PRACTICATE IN FRANȚA

3.1. Formele de turism
• Turism intern - activitatea turistică practicată în interiorul ţării de către rezidenţii ei carevizitează propria lor ţară. • Turism internaţional - activitate turistică practicată în afara graniţelor rezidenţilor. a) Turism receptor - totalitatea primirilor, sosirilor; b) Turism emiţător - totalitatea plecărilor;

• Turism naţional - activitatea care grupează turismul intern al ţării şi turismul emiţător ce sereferă la rezidenţii acestei ţări care vizitează alte ţări.

12

3.2.Turismul cultural Turismul cultural are o veche tradiție în Franța. Religia a jucat un rol deosebit de important în această țara, fapt oglindit în multitudinea de biserici, catedrale și complexe monahale de aici, printre care cele mai importante sunt: Catedrală NA´tre-Dame din Paris, Catedrală din Chartres, Abația Saint Denis, Catedrala din Reims, Catedrala Sf. Petru și Pavel din Nantes, Mănăstirea Mont Saint Michele toate acestea având atât importanță istorică, arhitectonică, cât și culturală de renume mondial. Cele mai multe sunt construite în stilul gotic, aici fiind considerat leagănul acestui stil architectonic. Castelele și palatele constituie un alt punct de atracție al turismului din Franța. Valea Loarei este renumită pentru frumoasele sală castele: Blois, Amboise, Chianon, Talcy, Castelul Chenonceau, Castelul Ancenis, ChA¢teau de la HuardiA¨re, Castelul SaintMaurice, Castelul Saumur, Castelul Serrant, Castelul Sully-șur-Loire. Dar aceste tipuri de edificii culturale se regăsesc pe tot cuprinsul țării, în Normandia, în Bretania, în Alsacia sau în marile orașe care au avut funcție politică. 3.3 Turismul rural Franța este țara cu vechi tradiții în practicarea turismului rural. Această formă de turism a fost considerată o soluție a problemelor din agricultură, dezvoltarea ei fiind posibilă urmare a tendinței cetățenilor de a mai avea o reședința a familiei la țara și a manifestării fenomenului de fragmentare a vacantelor permițând petrecerea timpului liber în mai multe locuri. Turismul rural, în Franța, este practicat în special de familistii care se pot bucura de fragmentarea vacanței, făcând posibilă petrecerea timpului liber în mai multe așezări rurale de la Haute-Savoie, Herault, Saone și Loire, Cotes da €€ rmor, Bas-Rhin până la A Bourgogne, Bretagne sau Alsace. Din 1965 se întâlnește conceptul de a €€tatiune verde” (a €€tation vert”) ca produs s s turistic complet din cazare și alimentație, echipamente de agrement și mijloace proprii de comercializare. Anul 1975 aduce îmbunătățiri activității turismului rural prin organizarea circuitelor turistice și promovarea turismului ecvestru, fluvial și pedestru a€€randonee” în așezările rurale.

13

Oferta turismului rural francez se bazează în primul rând pe casele de vacanță cunoscute sub denumire de a€€les Gates de France”, desemnând adăposturile rurale, particulare sau individuale ale producătorilor agricoli și meseriași, cele comunale amenajate precum și cele familiale sub formă bungalow-urilor sau pavilioanelor mari cu apartamente de 1-5 camere. Ele sunt construite și amenajate după criteriile unei Carte de calitate, iar clasificarea lor în funcție de gradul de confort (1, 2 sau 3 stele) și situarea lor fiind stabilită după un barem al organizației generale. Aceste structuri de primire turistica le intalnim sub diverse forme: · “Gates” pentru adolescenti, ce ofera cazarea pentru 12-35 copii cu varste intre 1116 ani; · “Gates” de etapa (tranzit), unde sunt cazati cu ziua maxim 18 turisti in tranzit (drumeti, ciclisti, calareti); · ferma-han cu specificul degustarii produselor gastronomice si a bauturilor traditionale; · camping la ferma sau pensiuni.

Sub patronatul Asociației Naționale a Satelor de Vacanță se află alte 550 comune dintre care au fost omologate numai 370 care oferă turiștilor 250000 locuri. Turismul rural este promovat și dezvoltat prin activitatea diverselor asociații: a ”Gates de France”, “Logis et Auberges de France”, “Station vertes de vacances”, a€€Relais du Silence”, “Camping et Caravaning”, care sunt preocupate în oferirea unor servicii cât mai complexe și complete turiștilor ce poposesc în spațiile rurale. În 77 sate selecționate se promovează programul a€€Vacanta Vârstei a Treia în Satele Turistice” cu ecou dezvoltată atât pe plan intern cât și internațional. Specific turismului rural francez, sistemul a€€Cleconfort” dispune de o rețea proprie de organizare și omologare a locuințelor el oferind un loc de găzduire fie sub formă unei case, fie a unui apartament într-o casă, imobil sau reședința într-o stațiune sau zonă turistică din mediul rural de la munte sau mare. În Franța 60% din turiștii care își petrec vacanțele în mediul rural preferă sejururile lungi de patru săptămâni și doar 8% pe cele foarte lungi de peste 2 luni.

14

Turiștii din toate a€€

colturile” lumii sunt atrași de preparatele specifice bucătăriei

franțuzești, de băuturile cu renume mondial (vinuri, sampanii), oferite într-o ambianță deosebitĀ a gates-ului, completate cu inegalabilul farmec franțuzesc al gazdelor.

4. PREZENTAREA OFERTEI TURISTICE DIN PUNCT DE VEDERE CANTITATIV SI CALITATIV
4.1. Unitati de cazare Numărul hotelurile în Franţa sunt de aproximativ 17.588. Numărul de hoteluri clasate pe categorii în funcţie de regiune, tipul hotelului şi spaţiul hotelului
Ta bel 1

Hoteluri Regiunea Alsace Aquitaine Auvergne Basse-Normandie Bourgogne Bretagne Centre Champagne-Ardenne Corse Franche-Comté Haute-Normandie Ile-de-France Languedoc-Roussillon Limousin Lorraine Midi-Pyrénées Nord-Pas-de-Calais Pays de la Loire Picardie Poitou-Charentes Provence-Alpes-Côte-d’Azur Rhône-Alpes Tipul Chaîne Indépendant Spaţiul turistic 0* 42 137 78 41 58 55 114 28 44 40 60 245 76 35 81 138 71 88 43 56 182 229 698 1,243 1* 29 88 95 48 49 73 70 30 19 26 15 187 74 34 25 139 25 74 15 40 162 174 151 1,340 2* 333 621 444 305 327 570 367 165 171 217 167 917 534 151 274 675 210 400 128 325 1,018 1,252 1,198 8,373 3* 137 211 66 98 131 161 106 55 114 39 47 782 203 22 62 245 73 104 50 80 547 444 594 3,183 4*4*L 16 47 5 11 24 18 27 13 19 3 8 214 21 2 9 29 22 13 8 7 193 99 198 610 Total 557 1,104 688 503 589 877 684 291 367 325 297 2,345 908 244 451 1,226 401 679 244 508 2,102 2,198 2,839 14,749

15

Litoral Montan Rural Urban TOTAL

244 304 595 798 1,941

228 280 423 560 1,491

1,776 1,752 2,807 3,236 9,571

867 437 824 1,649 3,777

203 65 180 360 808

3,318 2,838 4,829 6,603 17,588

4.1.1. Unităţi de alimentaţie publică În Franţa sunt 1261 de restaurante şi alte locuri de alimentaţie publică. Dintre acestea clasificăm câteva după numărul de stele care este înscris pe frontispiciul fiecărui restaurant.
Tabel 2

5 stele
Baron Rouge (Le)

4 stele
Coupole (La) 4 Deux Garçons (Les) 4 Oursin (L') 4 Castel Plage 4 St-Petersbourg (Le) 4 Jardins de l'Opera (Les) 4 Cafe Verdun (Le) 4 Coupole (La) 4

3 stele
Georges 3 Vieux Bordeaux (Le) 3 Boccaccio (Le) 3 Chez Greg 3 Lou Nissart 3 Barrio Latino 3 Bistro du Sommelier (Le) 3 Georges 3 Vieux Bordeaux (Le) 3 Boccaccio (Le) 3

2 stele
Caveau 30 (Le) 2

1 stea
Mère Jean (La) 1 Chez Hansi 1

0 stele
Jardins de Marrakech (Les) Grenier Savoyard (Le) Coco d'Or Djerba (Le) Heng Heng Africando Grec (Le) Casa Tipica Simple Simon Diamant (Le)

Resto Provençal Bar des Oiseaux A. Thibeaud Chez Fonfon 5 Anticipation (L') 5 Icône 5 Viaduc Cafe (Le) 5 Jardins de Marrakech (Les) 5 Resto Provençal (Le) 5

4.1.2. Unităţi de agrement În Franţa populaţia majoritară este de la varsta a doua în sus. La polul opus sunt turiştii străini care sunt dintre cei mai tineri. Pentru aceasta, Franţa are multe unităţi de agrement în diferite zone ale ţării. Dintre acestea amintim unele care sunt mai vizitate si mai căutate. Parcul de distracţii Asterix se află la 30 km de Paris. Ca să ajungi la parc ai multiple căi:

16

-cu maşina: autostrada A1 Paris-Lille, ieşirea 7 şi 8, la 30 km de Paris; -cu avionul: Aeroportul Roissy-Charles-de-Gaulle, 10 minute până la parc; - cu trenul: gara Roissy-Charles-de-Gaulle; - cu metroul: linia B3 din staţiile Chatelet sau Gare du Nord, se coboară la staţia Roissy-Charles-de-Gaulle. Parcul a fost inaugurat la data de 3 aprilie 2004. Tematica parcului sunt galezii, strămoşii francezilor, reprezentaţi prin binecunoscutul personaj de animaţie Asterix. Dintre atracţiile parcului, merită să amintim: -Tonerre de Zeus (un roller coaster uriaş, cu o lungime de 1,2 km) -Gudurix (roller coaster de 1,3 km lungime şi cu 7 loop-uri) -Pădurea Druizilor (pentru copii) -Menhir Express (slide de 13 m) -Epidemais Croisiere (croziera prin satul galez) -The Big Splash -Flight of Icarus Disneyland în Franţa Parcul de distracţie Disneyland Resort ce cuprinde Disneyland Park şi Walt Disney Studios este situat în Marne la Vallee în Paris. Cunoscutele figurine din desenele animate create de Disney vă invită să petreceţi o minivacanţă într-un ţinut al basmului cu peste 20 de atracţii concepute atât pentru cei mici cât şi pentru cei mari. Parcul Walibi Rhone-Alpes Acest parc se află în vecinătatea oraşului Lyon. Accesabilitea în această zonă este permisă cu: -maşina: pe autostrada A43 (Lyon-Chambery): dinspre Chambery către ieşirea 11 (Bourg en Bresse); dinspre Lyon spre ieşirea 10 (Chimilin); dinspre Geneva-Annecy spre spre Lyon, ieşirea 11 (Bourg en Bresse); -cu autocarul: există curse regulate Lyon/Geneva/Grenoble (parcare gratis pentru autocare).

17

Descriere parc/atracţii: -Aqualibi (un paradis acvatic, temperatura constantă 25°C, care oferă vizitatorilor posibilitatea de a-şi testa curajul pe slide-urile, toboganele şi piscinele de aici: Colorado şi curse nebuneşti prin 2 slide-uri de 98, respectiv 104 m, o piscină cu valuri impresionante, Rapido şi coborâri spectaculoase, Wild Riverşi căderi într-o piscina cu turbulenţe); -Zig-Zag (roler coaster), Totem Infernal (ejector), Boomerang (roller coaster cu looping). -Aquachutes (4 slide-uri gigantice de 75 m care îi proiectează în piscine pe turişti în doar câteva secunde), Radja River (cascade rapide, curenţi, turbulenţe), Riviere Canadienne (slide prin apa în canoe), Tam Tam Tour (o călătorie linştită cu barca prin junglă). -Baron Rouge (micii vizitatori pot descoperi secretele zborului în nave de mici dimensiuni), Coccinelles des Andes (mini roller coaster), Le Grand Soleil (panorama oferită de aceasta tradiţionala roată Ferris), Santa Fe Express (o călătorie prin parc, întrun tren asemănător celor din Vestul Sălbatic). 4.1.3. Capacitate de cazare Conform http://www.insee.fr/ capacitatea de cazare in anul 2010, in Franta, este urmatoarea
Tabel 3 2010 Paturi mii % 1.225,0 669,3 2.748,5 294,4 733,4 75,0 37,6 5.783,2 15.139,5 20.922,7 5,8 3,2 13,1 1,4 3,5 0,4 0,2 27,6 72,4 100,0

Hoteluri Reşedinţe turistice
Camping Sate de vacanta Meublés de tourisme

Pensiune
Pensiuni pentru tineri Hébergement marchand Résidences secondaires Total

4.2. Tour Operatori

18

Principalii tour-operatori francezi sunt Club Méditerranée (singurul implantat puternic şi pe pieţele externe), Nouvelles Frontières (care a adoptat o politică de creare de agenţii exclusive în Franţa şi în Europa), Fram, Sotaire, Chorus Frantour . 4.3. Companii aeriene Air France reprezintă companiile aeriene franceze şi una din cele mai mari companii aviatice din lume. Baza principală a transportatorului este Aeroportul Charles de Gaulle de lângă Paris. Istoria înfiinţării Air France începe în anul 1933, an în care companiile aeriene Air Orient, Compagnie Générale Aéropostale, Société Générale de Transport Aérien au înfiinţat Société Air France. În mod oficial primul zbor al companiei aeriene Air France a avut loc în iulie 1946 pe ruta Paris - New York. În anul 1999, societatea a fost privatizată parţial, iar acţiunile sale au fost vândute la Bursa din Paris. Un an mai târziu Air France şi Delta Airlines au intrat în componenţa marii organizaţii aeriene - SkyTeam. Începând din anul 2004 compania aparţine holdingului Air France-KLM. Air France oferă bilete de avion pe rute care leagă aproape toate statele din Europa, Asia, aeroporturile Americii de Nord şi de Sud precum şi către Africa – inclusiv spre Caraibe, către Polinezia Franceză sau Filipine.

Flota Air France dispune de aeronave de clasă superioară de tip Airbus A319, A320, A321, A330, A340 şi Boeing 777. Flota este în mod curent modernizată şi completată cu noi aeronave.

5. INDICATORII CIRCULAȚIEI TURISTICE
5.1. Numar turişti In total, 74,2 milioane de turisti straini au vizitat Franta in 2009, in scadere fata de 79,2 milioane de turisti in 2008, informeaza Agerpres. Anul 2006 a adus Frantei locul intai in clasamentul celor mai populare destinatii turistice din lume, dupa ce nu mai putin de 78 de milioane de turisti au ales sa viziteze tara, o cifra cu adevarat impresionanta chiar si pentru specialistii in domeniu. Dupa ani buni in care fusese depasita de alte state, Franta revine in forta in topul preferintelor, in 19

buna parte datorita stralucirii sale specifice si in special datorita farmecului Parisului, poate cea mai cunoscuta capitala din lume. Cei peste 78 de milioane de turisti care au vizitat Franta intr-un singur an, 2006, reprezinta o crestere spectaculoasa, depasind chiar cei 60 de milioane de cetateni ai tarii. Dar si numarul celor care lucreaza intr-un fel sau altul in industria turistica franceza, de la hoteluri la localuri, este impresionant, aproximativ 2 milioane, ceea ce demonstreaza importanta jucata de turism in economia franceza. Dar potrivit celor care au ajuns acolo acest numar de angajati face ca si serviciile sa fie de calitate.
Tabel 4

Anul 2005 2006 2007

Turişti sosiţi (milioane) 75 76 78

Populaţie (locuitori) 62.660.842 64.102.140 64.880.125

Suprafaţa (kmp) 674.843 674.843 674.843

a) Functie de populatie: D2005=Numărul turiştilor2004/Populaţia2005 =75000000/62660842 =1.19 turist/locuitor D2006= Numărul turiştilor2005/Populaţia2006 =1.18 turist/locuitor D2007= Numărul turiştilor2006/Populaţia2007 =1.20 turist/locuitor Densitatea turistică funcţie de populaţie este de 1.19turisti/locuitor în 2005, 1.18turişti/locuitor în 2006 şi de 1.20turişti/locuitor în 2007. Rezultă că în cei trei ani densitatea funcţie de populaţie este un rezultat foarte bun adică unui locuitor rezident îi corespunde un turist şi ceva. b) Funcţie de suprafaţă: D=Numărul turiştilor /Suprafaţa D2005= Numărul turiştilor2004/Suprafaţa =111.13 turist/kmp D2006= Numărul turiştilor2005/Suprafaţa 20

=112.61 turist/kmp D2007= Numărul turiştilor2006/Suprafaţa =115.58 turist/kmp Densitatea turistică funcţie de suprafaţa pe cei trei ani 2005,2006,2007 presupune o suprapopulaţie a turiştilor ceea ce înseamnă că este o ţară foarte dezvoltată d.p.d.v. al resurselor de atracţie turistică adică în anul 2004 pe 1 kmp sunt 111.13 turişti, în anul 2005 pe 1 kmp sunt 112.61 turişti, iar în anul 2006 pe 1kmp sunt 115.58 turisti. Tendinţa de vizitare a ţării fiind în creştere. 5.2. Număr-zile-turist Indicele evoluţiei înnoptărilor IN0-1=Număr înnoptări1/Număr înnoptări0*100 IN2004=IN2004 /IN2003*100 =561.3Mil./538.2Mil.*100 =104.29% IN2005=IN2005/IN2004*100 =566.9Mil./561.3Mil.*100 =100.1% IN2006=IN2006/IN2005 =568.5Mil./566.9Mil.*100 =100.28%
Tabel 5

Anul 2003 2004 2005 2006

Numărul de înnoptări (milioane) 538.2 561.3 566.9 568.5

Indicele relaţiei cerere-ofertă (%) 104.29 100.1 100.28

Aici avem o scădere semnificativă a cererii faţă de ofertă. În tabelul 5 se observă că în anul 2004 aceasta era cu 4,29% mai mare faţă de 100%,după care scade la 0.1% în anul 2005, iar apoi în anul 2006 creşte faţă de anul anterior cu 0.27 şi fata de 100% cu 0,28% mai mare. 21

5.3. Durata medie a sejurului Durata medie a sejurului=Nr. înnoptări/Nr. turişti sosiţi D2005=561,3 mil./75,1mil.= 7,47 zile D2006=566,9 mil./76 mil.= 7,45 zile D2007=571,1 mil./78 mil= 7,63 zile Durata medie a sejurului analizată pe perioada anilor 2004-2006 arată faptul că în anul 2004 durata medie a sejurului este de 7.47 zile aproximativ 7 zile jumătate, în anul 2005 scade cu un procentaj nesemnificativ fiind de 7.45 zile. În 2006 durata medie a sejurului creşte faţă de cei doi ani fiind de 7.63 zile. În anul 2006 francezii au petrecut 123 milioane de nopţi, iar cei din străinătate au petrecut 69 milioane de nopţi în Franţa. Faţă de anul 2005 cu 123.3 milioane de nopţi petrecute de francezi şi 72.1 milioane de cei străini în anul 2006 francezii care au optat de a petrece vacanţele în Franţa sunt în procentaj de 0.7%, cei straini din lume 9.7%. Faţă de anul 2004 în anul 2006 durata medie a sejurului a crescut cu 2.5% în ceea ce priveşte francezii şi 0.1% străinii din Europa, cei din America 10%, cei din Asia şi Oceania 14.5% şi Africa 3.7%. Rezultă că cei care îşi petrec cel mai mult sejurul în Franţa sunt francezii în procent de 64% şi cei străini în procent de 36%. 5.4. Coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare: C.U.C2005=50,3% C.U.C2006=58.9% C.U.C2007=63,5% Datorită dezvoltării şi îmbunătăţirii condiţiilor din unităţile de cazare coeficientul de ocupare al acestora este în creştere, de la 50,3% în 2005 la 63,5% în 2007. Acest lucru ajută la creşterea numărului de înnoptări în Franţa, adică la reţinerea unui număr cât mai mare turişti străini în Franţa. Cu cât rămân mai mulţi turişti în Franţa, cu atât soldul balanţei de plăţi este mai mare, balanţa turistică având o influenţă mai mare în economia ţării, fapt ce duce la o dezvoltare economică a Franţei.

22

6.

LOCUL TURISMULUI IN ECONOMIA FRANȚ EI

6.1. Ponderea turismului în PIB Cheltuiala turistică în PIB sau PNB CHPIB=Cheltuieli totale turistice/PIB*100 CH2004=22.4mil. CH2005=25.1mil. CH2006=27.8mil.
Tabel 6

Anul 2005 2006 2007

Cheltuieli totale turistice (miloane) 22.4 25.1 27.8

PIB (%) 1758900000 1830000000 1900500000

Cheltuieli in PIB (%) 1.27 1.37 1.46

Din tabelul 6 reiese faptul că, cheltuieliler turistice au o pondere relativ mică în economia Franţei, doar un procent de până la 1,46% în PIB, ceea ce dovedeşte faptul ca ea este o ţară exportatoare de turism şi nu importatoare de turism. Incasări turistice în PIB sau PNB IPIB=Încasări turistice/PIB*100 I2005=32.8mil. I2006=34mil. I2007=36.3mil.
Tabel 7

Anul 2005 2006 2007

Încasări turisice totale (milioane) 32.8 34 36.3

PIB (%) 1758900000 1830000000 1900500000

Încasări turistice in PIB (%) 1.86 1.85 1.91

Cu peste 75 milioane de turişti străini în anul 2003, Franţa este clasată ca prima destinaţie turistică din lume. La aceasta se adaugă procentul important de francezi ce îşi petrec vacanţele în diferite regiuni ale ţării.

23

Pentru a întării faptul că Franţa este o ţară exportatoare de turism se poate urmării tabelul 7. Acesta arată ponderea încasărilor turistice în PIB-ul Franţei, care este mai mare decât cheltuielile analizate acestea contribuind la dezvoltarea economiei naţionale. 6.2. Ponderea în ocuparea forţei de muncă Cele 846.000 de locuri de muncă în turism(hoteluri, restaurante,caffe)existente în data de 30 septembrie 2006 are loc o creştere de 2.5% în raport cu anul 2005. S-au creat 19.200 de locuri de muncă în ceea ce priveşte turismul. În anul 2005 s-au creat 11.200 de locuri de muncă, în 2005 -14900 şi 8500 în 2004. Angajaţi salariaţi: evoluţie trimestrială
Tabel 8

În miliarde Trimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3 Trimestrul 4 Cei nesalariaţi:
Tabel 9

2004 793.3 798.0 796.9 801.2

2005 805.1 810.5 813.1 816.1

2006 823.8 822.1 825.6 827.3

2007 830.0 835.9 846.5 850.3

În miliarde 2001 143.0 2002 142.1 2003 142.1 2004 143.9

Cele 846.000 de locuri de muncă în turism(hoteluri, restaurante,cafenele)existente in data de 30 septembrie 2006 are loc o creştere de 2.5% în raport cu anul 2005. S-au creat 19.200 de locuri de muncă în ceea ce priveşte turismul.

6.3. Incasări valutare din turism a) Încasarea medie pe turist: I/t=Incasări turistice totale/Turişti sosiţi I2004=32.8 miliarde€/75.1 milioane turişti =436.75 €/turist 24

I2005=34 miliarde€/76 milioane turişti =447.36 €/turist I2006=36.3 miliarde/78 milioane turişti =465.38 €/turist Încasarea medie pe turist nu diferă foarte mult de la un an la altul însă cifrele cresc ,dacă în 2004 încasarea este de 436.75€/turist , în 2005 încasarea este de 447.36€/turist, iar în 2006 încasarea este de 465.38€. Acest factor se observă şi dacă se urmareşte numărul turiştilor sosiţi în Franţa în cei trei ani de referinţă, 2004, 2005, 2006. Aceasta se resimte şi în PIB deoarece nici acolo diferenţe de la an la an nu sunt prea mari, cu toate că sunt în creştere. b) Cheltuiala medie pe turist: Che/t=Cheltuieli turistice totale/Turişti plecaţi Che2004=22.4 miliarde€/19.1 milioane turişti =1172.77 €/turist Che2005=25.1 miliarde€/19.9 milioane turişti =1261.30 €/turist Che2006=27.8 miliarde€/20.6 milioane turişti =1349.51 €/turist
Tabel 10

Anul 2005 2006 2007

Încasări turistice totale (miliarde €)

Cheltuieli turistice totale (miliarde €)

Turişti sosiţi (milioane)

Turişti plecaţi (milioane)

Încasarea medie/turist (€/turist)

Cheltuiala medie/turist (€/turist)

32.8 34 36.3

22.4 25.1 27.8

75.1 76 78

19.1 19.9 20.6

436.75 447.36 465.38

1172.77 1261.30 1349.51

Într-o ţară care se vrea dezvoltată din punct de vedere turistic încasările medii pe turist trebuie să crească într-un ritm mult mai alert faţă de cheltuiala medie pe turist. Din tabelul 10 se observă că, cheltuielile cresc într-un ritm mai alert decât încasările. Cu toate acestea, acest fapt nu îngreunează foarte mult situaţia balanţei turistice şi nici cea de plăţi.

25

6.4. Indicatorii efectelor economice a)Indicatorii cheltuielilor turistice şi evoluţia în timp
Tabel 11

Anul 2005 2006 2007

Încasări (miliarde€) 32.8 34 36.3

Cheltuieli (miliarde €) 22.4 25.1 27.8

Soldul balanţei (miliarde€) 10.4 8.9 8.5

După cifrele din tabelul 10 reiese faptul că încasările din peroada 2004-2006 din turism a adus Franţei o sumă considerabilă de mare care în 2004 este de 32.8 mil.€ şi creşte de la an la an dar nu cu o diferenţă foarte mare. Deşi cheltuielile sunt mari soldul balanţei este pozitv. De aici rezultă că în Franţa este o ţară exportatoare de turism, exporul fiind mai mare decât importul adică numărul de turişti care sosesc este mai mare decât numărul de turişti care pleacă din ţară turismul influenţând pozitiv economia ţării.

c) Indicele de acoperire a importurilor totale din încasările turistice I=(Încasări totale/Valoarea importurilor)*100 I2005=(32.800.000/2.358.000.000)*100 =1,39% I2006=(34.000.000/1.706.000.000)*100 =1.99% I2007=(20.600.000/529.100.000)*100 =3.89%
Tabel 12

Anul 2005 2006 2007

Încasări totale (milioane) 32.8 34 36.3

Valoarea importurilor (milioane) 1706000000 529100000

Indicele de acoperire a importurilor totale din încasări turistice
(%)

1.99 3.89

De la an la an acest indice a crescut după cum se vede în tabelul 11, ceea ce este foarte sănătos pentru o ţară exportatoare de turism. Cu cât încasările turistice sunt mai mari, cu atât indicele de acoperire a importurilor totale turistice este mai mare.

26

Bibliografie

1. Tarile Lumii de la A la Z, Ion Nicolae, Silviu Negrut 2. Mari lideri ai istoriei mondiale, Philippe Paraire, ed. Arc 1999 3. http://www.insee.fr/fr/themes/theme.asp?theme=13&sous_theme=5 4. http://www.gazetadeagricultura.info/mediul-rural/2455-turismul-rural-in-franta.html 5. http://www.cmbtravel.ro/?

page=ghid_tara&id_list[id_continent]=1&id_list[id_tara]=10
6. http://www.artline.ro/Franta-prima-in-topul-destinatiilor-turistice-13243-1-n.html 7. http://www.tourisme.gouv.fr/ 8. www.wttc.org 9. www.world-tourism.org 10. http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Ba

27