Continutul nutreturilor si al corpului animal in microminerale

Microminerale sunt esentiale si neesentiale

Micromineralele esentiale : Fe -cea mai mare cantitate de Fe se gaseste in organism in combinatie cu unele proteine in special hemoglobina ) -Are roluri foarte importante in transportul sangvin si al oxigenului si in hematopoeza -Este absolute necesar plantelor pentru sinteza clorofilei cu toate ca nu este component al acestuia

Majoritatea nutreturilor vegetale cu exceptia radacinilor si tubercurilor contin cantitati suficiente de Fe pentru a acoperi necesarul animalelor Fainile animale sunt excelente surse de Fe . Laptele si subprodusele lui sunt relative sarace in Fe .Insuficienta Fe din organism provoaca la animale anemii in special la tineret . Cele mai frecvente anemii s-au semnalat la purcei in primele zile dupa fatare . Anemii frecvente s-au semnalat si la gainile cu frecvente mari de oua . Pt a preveni aparatia anemiilor in hrana animalelor se introduc surse suplimentare de Fe reprezentate de saruri ale acestora precum oxidul de Fe sau sulfatul de Fe administrat pe termen indelungat .In cantitati mari Fe poate provoca o intoxicatie cronica care reduce ritmul de crestere al animalelor Cu – intervine alaturi de Fe in procesul de hematopoeza . Intre cele 2 microminerale exista o relatie de synergism ( Fe (( Cu ) , actioneaza in aceeasi directie . - intervine in procesul de oxido-reducere celulara , in metabolismul glucidelor , in formarea fibrei de lana prin transformarea prokeratinei in keratina ,pigmentarea parului si a lanei . Nutreturile verzi , fanurile , semintele plantelor contin in general cantitati suficiente de Cu . Fainurile animale contin cantitati foarte mari de Cu ca si in cazul Fe laptele si produsele lui contin cantitati insuficiente de Cu . In cresterea intensiva a animalelor se folosesc surse suplimentare de Cu , in special Sulfat de Cu ( CuSo4) . Insuficienta Cuprului din hrana provoaca la animale anemii,tulburari de reproductie ,intarzierea cresterii , scaderea ritmului de crestere al parului si al lanii , scaderea calitatii lanii . Excesul de Cu poate provoca tulburari de sanatate la animale , mai ales tulburari de sanatate la animalele care consuma plante bogate in alcaloizi ( acestia favorizeaza depunerea Cu in ficat ) si peste un anumit prag provoaca necroze hepatice . Mai sensibile la excesul de cupru sun toile Co ( Cobalt ) . Principalul rol al cobaltului este acela ca intervine in hematopoeza a fost stability in momentul in care s-a constatat ca vitamina B12 contine un atom de Co ( cobalt ) . Are de asemenea un rol foarte important in dezvoltarea microorganismelor ruminale ,asa incat prezinta o imp in plus pt taurine,caprine ( alte rumegatoare ) . Ca si in cazul Fe si al Cu insuficienta Co in organism provoaca anemie si disfunctii digestive . Insuficienta poate provoca la miei in primele zile dupa fatare o boala denumita marasm enzotic sondata cu mortalitati in masa . Pragul de toxicitate al Co este mult mai inalt asa incat pentru a-si manifesta toxicitatea trebuie sa existe cantitati foarte mari de Co in hrana ( in mod normal nu exista ) .Altfel spus toleranta la excesul in Co este mult mai mare . I ( Iod ) . Cea mai mare cantitate de iod in organism se gaseste in glanda tiroida , mai précis in hormonii tiroidieni . Iodul are roluri complexe in organism : -intervine in procesul de crestere -in funtia de reproductie -stimuleaza productia de lapte si continutul acestuia in grasime Sunt multe zone in lume , inclusi in Romania unde solul si apa sunt sarace in Iod si inclusive plantele . In aceste zone unde se constata o insuficienta de iod animalele acuza scaderea metabolismului , incetinirea ritmului de crestere , tulburari de reproductie . Solutia o reprezinta folosirea unor saruri ale iodului ( Iodul de Potasiu ) . Manifestarea exterioara in insuficienta de Iod ( cea mai evidenta ) este gusa endenica , hipertrofia glandei tiroidiene . Sunt zone in lume unde solul si apa contin un excedent de Iod si inclusiv plantele . Excesul de I provoaca la animale si la om intensificarea metabolismului in special a metabolismului proteinelor avand ca finalitatea slabirea exagerata . La om boala provocata de excesul de Iod se numeste Basedoff . Cea mai concentrate sursa de iod este faina de peste sau prin extrapolare fainurile provenite de la animale marine Mn intervine in activarea mai multor enzyme precum peptidaze , fosfataze si altele . Are un rol foarte important in functia de reproductie . Nutreturile verzi , fanurile , taratele de orez sunt foarte bogata in mangan . Cerealele in frunte cu porumbu sunt surse saraca in mangan . In cresterea intensive a animalelor se folosesc surse suplimentare de mangan ( Dioxidul de MN = mno) . Insuficienta manganului din hrana provoaca la animale incetinirea ritmului de crestere si multiple tulburari de reproductie precum resorbtia fetusilor la scroafe sau intarzierea maturitatii sexuale la vitele . La pasari insuficienta in mangan provoaca o boala denumita perozis manifestata prin imposibilitate pasari de a se mai deplasa ( merg pe coate in ghilimele ) Excesul de Mn este foarte bine tolerat de animale asa incat intoxicatiile cu acest micromineral sunt foarte rare Zn ( zincul ) este componenta mai multor sisteme enzimatice , intervine in mentirea integritatii pielii , parului si al lanii . De asemenea conditioneaza formarea insulinei si al vitaminii B1 . Cele mai concentrate surse in Zn sunt sroturile , drojdiile furagere si melasa . Zn este antagonic Cu altfel spus intre cele 2 minerale exista o relatie de antagonism ( Zn (( Cu ) . Oxidul de Zn este cea mai utilizata sare al acestui mineral pentru suplimentul cu Zn . Insuficienta Zn in hrana provoaca incetinirea cresterii ( tulburari de reproductie ( ( parakeratoze((( , alterarea parului si al lanii ( si in cazul Zn pragul de toxicitate este foarte ridicat Se ( Seleniul ) are cateva roluri individualizate , un rol important il are in distrugerea radicalilor liberi din cellule ( acestia sunt factori favorizanti in aparitia cancerului ) . Seleniul de asemenea intervine in functia de reproductie si in prevenirea aparitiei mio-distrofiilor . Sunt multe zone in lume unde solul este sarac in Se , asa incat animalele si oamenii acuza insuficienta (selenitul de sodium ) . Mai recent s-a constat ca selenitul de sodiu are efecte cancerigene a fost interzis in multe tari . Solutia in cazul acesta de excludere al selenitiului de Sodiu o reprezinta folosirea SE organic ( ex : Seleno-metionina unde Se este inglobat intr-o formatiune organica ) . Excesul de SE este toxic . F ( Flourul ) este un micromineral trecut pe lista celor esentiale ( El era considerat neesential ). Este considerat essential pentru ca intervine in procesul de crestere si in prevenirea cariilor dentare , prin urmare insuficienta de F provoaca scaderea ritmului de crestere , alterarea oaselor si al dintilor , excesul este foarte toxic . In cazul excesului este cunoscut la om denumita boala dintilor negrii ( crapa smaltul ) . Cauza excesului de F este poluarea industriala . Mai sunt si alte microminerale esentiale : Moliten si Bor

Micromineralele neesentiale se numesc asa pentru ca nu este cunoscut nici un rol al acestora in organism . Cele mai cunoscute sunt Hg , As ( Arseniu ) si Pb . Existenta acestor microminerale In hrana provoaca intoxicatii cornice grave (( chiar si moartea ( prin anularea unor sisteme enzimatice . Cauza este poluarea industriala dar si poluarea din agricultura ( insecticide , pesticide ) . Saturnism – boala tipografica care nu lucrau pe computer si cu litere de Pb . Laptele de la vacii care pasc pe marginea soselelor are o concentratie de 1000 de ori mai mare de Pb decat laptele normal

Continutul nutreturilor si al corpului animal in vitamine .

Vitaminele se impart in liposolubile ( A , D , E , K ) si hidrosolubile .( Complex B , C )

Vitamina A (retinol,antixeroftalmica, antiinfectioasa ) este prin excelenta vitamina cresterii , sta la baza diviziunii celulare ,intervine in regenerarea permanenta a tesuturilor in special a celor cu uzura rapida cum este mucoasa respiratora sau digestiva . Are un rol foarte important in functia de reproductie pe tot traiectul ei de la gametogeneza pana la avorturi , are un rol special in mecanismul vederii . Insuficienta conduce la aparitia xeroftalmiilor sau a orbirii de noaptea ( incapacitatea ochiului de a se adapta de la lumina la intuneric si invers ) . Previne aparitia infectiilor . Vitamina A se gaseste in natura sub 2 forme : prima ca atare preformata in nutreturile de origine animala ( fainuri animale , oua , lapte ) si a doua forma sub forma de precursori ( nutreturile vegetale ) . Cei mai cunoscuti precusori sunt carotenii , iar cel mai cunoscut carotene este beta-caroten . In cresterea animalelor se folosesc acitatul si palmitatul de vitamina A . Insuficienta vitaminei A provoaca o serie larga de manifestari precum intarzierea cresterii , tulburarii oculare , aparitia infectiilor , multiple tulburari de reproductie . Excesul este de asemenea daunator .: fracture spontane si altele . CA toate vitaminele liposolubile vitamina A se poate acumula in organism in special in ficat si muschi . Aceste acumulari pot fi folosite de organism pe o perioada scurta , in caz de insuficienta . Continutul nutreturilor in vitamina A ca de altfel si in vitamina D si vitamina E se exprima in UI / kg . Vitamina D (calciferol , antirahitica ) intervine in absortia calciului si a fosforului la nivel intestinal si ulterior in fixarea acestora in oase . Intre vitamina Ca si P si vit D exista relatii de synergism . CA ((P (( Vit D . In natura se gasesc 2 forme : D3 ( cole-calciferol ) si vitamina D2 ( ergo-calciferol ) . Vitamina D3 sa gaseste sub forma deformata in special in cele de origine animala . Vitamina D2 se gaseste in nutreturi sub forma de precursori , mai précis de steroli . Vita D2 si D3 au aceeasi activitate la rumegatoare si porci , in schimb la pasari si copii vit D3 este de cca 10 ori mai activa decat vit D2 . Sub actiunea razelor solare mai précis a razelor ultraviolete al acestora la nivelul pielii sterolii se tranforma in vitamina D2 . Vitamina D3 si D2 au aceeasi activitate . Insuficienta vitaminelor D provoaca in principal osteodistrofii , de asemenea in insuficienta poate apare iritabilitate nervoasa ,tetanii musculare , respiratie accelerata . Excesul este daunator pentru ca favorizeaza depunerea calciului si al fosforului in tesuturile moi . Vitamina E (antisterilica , tocoferol ) in natura se gasesc mai multi tocoferoli , cel mai important este alfa –tocoferolul . Vitamina E intervine in functia de reproductie , mai précis previne aparitia sterilitatii , intervine in prevenirea aparitiei distrofiilor musculare , este cel mai cunoscut antioxidant natural , previne oxidarea grasimii si a vitaminelor liposolubile din hrana .Ex : Grauntele de cereale in special cele incoltite , nutreturile verzi , fainurile animale sunt cele mai importante de vitamina E .Sursa suplimentara comerciala cea mai cunoscuta este acetatul de trocoferol .Insuficiente vitaminei E induce sterilitatea de asemenea tot insuficienta provoaca miodistrofii ( vitamina E actioneaza in synergism cu Se ) . Sunt cunoscute 2 miodistrofii : diateza exodativa a carnii de porc , boala muschiului alb . Vitamina K (antihemoragica ) intervine in coagularea sangelui , mai précis in transformarea protrombinei in trombina . Se cunosc 3 vitamine K ( K1 , K2 si K3 ) . Vitamina K1 se gaseste natural in nutreturi in special in nutreturile verzi , Vitamina K2 este sintetizata in rumen de microorganismele ruminale , iar vitamina K3 este sintetizata superficial si se mai numeste menadiona . Insuficienta vitaminelor K provoaca dificultati in coagularea sangelui , hemoragii intramusculare si subcutanate mai ales la puii de carne ( puii aia vineti ) . Boala sulfinei ( in sulfina exista o substanta denumita dicumarol care actioneaza ca o antivitamina K ) este o boala impotriva vitaminei K