Free Essay

Piata Si Comportamentul Consumatorului

In:

Submitted By Ximei
Words 3787
Pages 16
PIAŢA sI COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI

2.1 Piata si caile de crestere a pietei

2.2 Piata produsului si piata întreprinderii

2.3 Segmentarea pietei

2.4 Consumatorul - trasaturi si factori de influenta

2.5 Procesul decizional de cumparare

2.1 Piata si caile de crestere a pietei

Piata reprezinta sfera de manifestare si confruntare a cererii si ofertei si a realizarii lor prin intermediul vânzarii-cumpararii.

Philip Kotler este cel care asociaza notiunile de piata cu "totalitatea cumparatorilor actuali si potentiali ai unei companii". Prin prisma acestui concept se pot desprinde notiunile de: "piata potentiala", piata disponibila", "piata tinta", "piata disponibila calificata" si "piata penetrata"

- piata disponibila - cuprinde totalitatea persoanelor interesate de o anumita oferta concreta, care au acces la ea, acces conferit de puterea de cumparare si nivelul pretului practicat ( ex.: persoane dispuse sa calatoreasca în strainatate).

- piata tinta - o constituie partea din piata disponibila calificata, adica acele persoane ce îndeplinesc anumite caracteristici considerate importante pentru o întreprindere, careia întreprinderea se adreseaza prin activitatea sa.

- piata disponibila calificata - cuprinde acea piata disponibila pentru care persoanele interesate de oferta concreta dispun si de calificarea necesara (ex. persoane dispuse sa calatoreasca în strainatate ce detin pasaport si viza)

- piata penetrata - cuprinde totalitatea cumparatorilor potentiali care au efectuat deja cumpararea pentru produsul considerat..

Pentru marketeri, una dintre clasificarile frecvent utilizate este cea a dimensiunilor conform careia avem piata efectiva si piata potentiala.

Astfel, expresia dimensiunii pietei unei companii (fie ca ne referim la ansamblul pietei proprii, fie ca ne referim la piata unuia dintre produsele sale), estimata la un anumit moment poarta denumirea de piata efectiva, în timp ce dimensiunea dezirabila sau posibil de atins, viitoare a pietei poarta numele de piata potentiala.

Luând în considerare doar doi dintre factori determinanti, în stabilirea dimensiunii unei piete, respectiv numarul de consumatori si consumul mediu pe persoana, se evidentiaza trei modalitati de modificare a dimensiunilor unei piete: modificarea de natura extensiva a pietei obtinuta printr-o crestere sau scadere a numarului de consumatori ai respectivului produs, în conditiile mentinerii constante a consumului mediu pe persoana.

modificarea de natura intensiva a pietei obtinuta prin cresterea, respectiv scaderea intensitatii consumului (cantitatii medii consumate de o persoana) în conditiile mentinerii constante a numarului de consumatori.

modificarea mixta a pietei obtinuta prin cresterea sau scaderea simultana a intensitatii consumului si a numarului de consumatori .

Notiunile de cumparator si consumator sunt , cel mai adesea distincte, în special în cazul achizitiilor efectuate la nivel de întreprindere unde cumparatorul unui bun este, în majoritatea cazurilor, diferit de utilizatorul direct al acelui bun. Se poate vorbi despre o oarecare suprapunere a celor doua notiuni în cazul achizitiilor de bunuri de consum curent, dar situatia difera în cazul bunurilor de folosinta îndelungata.

De aceea se impune în scopul clarificarii conceptelor enumerate anterior definirea unor termeni de utilizare curenta, si anume consumator, nonconsumator absolut si nonconsumator relativ.

Consumatorul este acea persoana ce utilizeaza, c 24224w224y onsuma, foloseste un anumit produs (ex.: un sportiv ce foloseste încaltaminte sport)

Nonconsumator absolut este persoana care nu utilizeaza si nu poate fi atras în utilizarea unui produs (ex.: un handicapat locomotor nu va utiliza încaltaminte sport)

Nonconsumator relativ este persoana care nu utilizeaza dar poate fi atras sa utilizeze produsul respectiv (ex.: o persoana preocupata de întretinerea sa fizica poate fi convinsa sa practice un sport si sa utilizeze încaltaminte sport)

2.2 Piata produsului si piata întreprinderii

Piata întreprinderii reprezinta spatiul economico-geografic în care aceasta este prezenta cu produsele si serviciile sale, unde potentialul sau uman, material si financiar îi confera o anumita influenta si un anumit prestigiu.

Privita ca sfera de confruntare a cererii cu oferta, piata întreprinderii exprima raporturile care se formeaza între oferta proprie alcatuita din unul sau mai multe produse si/sau servicii si cererea pentru acestea.

Facând abstractie de întreprinderea în numele careia apare pe piata, produsul însusi îsi poate delimita o piata proprie. Ca segment al pietei totale, piata produsului exprima gradul de patrundere a acsetuia în consum, gradul de solicitare a produsului de catre consumatori, adica posibilitatile de desfacere a lui.

Între piata unui produs si piata celorlalte produse pot aparea trei categorii de relatii:

- relatii de asociere - când doua sau mai multe produse se asociaza în consum pentru a satisface o anumita nevoie (peria si pasta de dinti);

- relatii de substituire - când doua sau mai multe produse se înlocuiesc reciproc în consum (cafeaua naturala si cafeaua solubila);

- relatii de indiferenta - când doua sau mai multe produse se gasesc în relatii neutre, ele vizând nevoi diferite (pantofii si ciocolata).

Piata produsului si piata întreprinderii se afla în raporturi strânse de influenta, existând urmatoarele situatii posibile:

- piata întrepridnerii se identifica cu piata produsului - atunci când întrepridnerea detine monopolul producerii si /sau desfacerii unui produs;

- piata întrepridnerii este formata din piete ale mai multor produse - întrepridnerea detine monopolul producerii si /sau desfacerii mai multor produse (în acest caz, piata fiecarui produs acopera un anumit segment din piata întreprinderii;

- piata produsului este constituita din piete ale mai multor întreprinderi - mai multe întreprinderi produc si/sau desfac acelasi tip de produs;

- pietele întreprinderilor se întrepatrund cu pietele produselor - fiecare din ele detine o cota parte din cealalta.

În concluzie, sfera pietei unei întreprinderi poate fi urmarita din mai multe puncte de vedere:

- al unei cote parti pe care o detine în cadrul pietei totale si/sau al pietei produsului;

- al ariei geografice pe care o acopera prin vânzarile proprii;

- al numarului si categoriilor de consumatori carora se adreseaza produsul;

- al puterii de cumparare specific consumatorilor-tinta.

2.3 Segmentarea pietei

Procesul complex de adaptare a ofertei întreprinderei la necesitatile pietei presupune un efort de identificare, analizare si cuantificare a pietei. În urma acestui proces de analiza, în functie de caracteristicile pietei careia i se adreseaza, întreprinderea va decide pentru ce alternativa strategica de abordare a pietei va opta. Aceste caracteristici determina urmatoarele tipuri de piata:

piata omogena: este acea piata unde nu exista diferente semnificative între nevoile consumatorilor si ca urmare toti potentialii consumatori pot fi abordati folosind aceleasi optiuni în privinta mix-ului de marketing (ex.: piata otelului)

piata "grupata": este acea piata , pe care exista în mod natural, grupuri distincte de consumatori ale caror nevoi sunt diferite (ex.: locuitorii unei zone maritime sau montane)

piata complet eterogena: este acea piata în fiecare consumator potential este considerat ca fiind o entitate cu nevoi semnificativ diferite de ale celorlalti ceea ce impune o abordare de marketing distincta, din acest motiv fiind considerata este cea mai dificila situatie pentru o întreprindere (ex.: pacientii unui cabinet stomatologic)

piata eterogena: este acea piata pe care exista diferente între consumatori, însa este posibila o grupare a consumatorilor, în functie de anumite caracteristici, în grupuri relativ omogene, ce pot fi abordate în mod distinct. Este tipul cel mai des întâlnit de piata (ex.: piata produselor lactate)

Realitatea atesta faptul ca, situatiile în care o piata poate fi caracterizata ca fiind omogena, sunt foarte rare. O analiza atenta a consumatorilor si nevoilor lor releva faptul ca exista diferente între acestia care pot fi exploatate de catre întreprindere. În fapt, piata se poate divide în grupuri relativ omogene de consumatori având nevoi similare numite segmente de piata.

Segmentul de piata este grupul de consumatori cu nevoi sau cerinte similare si care vor raspunde pozitiv unui anumit marketing mix, deci unui produs cu anumite calitati, la un anumit pret, distribuit într-un anumit fel si cu anumite mijloace promotionale1 . Deci, acest grup va raspunde unui anumit mix mai bine decât oricarui alt mix si mai bine decât orice alt segment de piata.

Nisa de piata este un grup de consumatori si mai restrâns care solicita o combinatie speciala de avantaje, pentru obtinerea carora sunt dispusi sa plateasca un pret mai mare. De exemplu, firma Porsche obtine un pret foarte ridicat pentru autoturismele sale deoarece si produsele si serviciile oferite formeaza un pachet unic pe care clientii nu-l gasesc în alta parte.

Pentru a putea fi considerat semnificativ, si mai ales operational un segment de piata trebuie sa îndeplineasca urmatoarele criterii:

sa detina una sau mai multe caracteristici care sa-i confere individualitate în raport cu celelalte segmente existente, iar aceste caracteristici trebuie sa fie stabile în timp.

sa ofere un potential semnificativ, cu alte cuvinte sa fie suficient de vast încât sa fie profitabil.

potentialul segmentului sa fie masurabil, cuantificabil. Operatiunea de masurare ajuta la o mai buna definire a segmentului (numar de persoane, putere de cumparare, atitudini) si, automat la posibilitatea unei mai bune deserviri a acestuia.

sa fie accesibil fie prin intermediul eforturilor promotionale, fie prin canale de distributie specifice.

sa fie capabil sa raspunda unui mix de marketing adaptat nevoilor sale.

Activitatea de segmentare a unei piete începe cu etapa de macrosegmentare 2 în urma careia întreprinderea identifica piata pe care va actiona ( ex.: piata produselor lactate) urmata de o microsegmentare 3 în urma careia identifica segmentele existente pe acea piata (ex.: consumatori de lapte pasteurizat; consumatori de iaurt etc.)

Principalele criterii de segmentare a pietei sunt:

Tabel nr.3.2.1 Criterii de segmentare pentru piata bunurilor de larg consum

Variabile

Exemple de segmente obtinute utilizand un astfel de criteriu

Geografice

Regiune

America de Sud; Asia Mica etc. sau Banat, Muntenia, Moldova etc.

Judet

Satu Mare, Ilfov, Constanta etc.

Mediu

Urban, rural

Marime a localitatii

Sub 20.000 locuitori; 20.000-50.000 locuitori; 50.001-100.000 locuitori

Clima

Temperat continentala; mediteraneana; temperat oceanica etc.

Demografice

Vârsta

Sub 14 ani; 15-25 ani; 26- 35 ani; peste 35 ani

Sex

Barbatesc; femeiesc

Rasa

Alba; neagra; asiatica

Etnie

Romana; maghiara; germana etc.

Stare civila

Casatorit; necasatorit; divortat; vaduv

Marimea familiei

1 persoana; 2-4 persoane; mai mult de 4 persoane

Etapa din ciclul de viata al familiei

Necasatorit, cuplu tânar fara copii; cuplu tânar cu copii etc.

Socioeconomice

Ocupatie

Muncitor; secretara; medic etc.

Nivel de instruire

4 clase; Gimnaziu; liceu; scoala profesionala; studii postliceale; studii universitare; studii postuniversitare

Venit

Sub 1.000.000 lei; 1.000.001- 2.000.000 lei;
Peste 2.000.000 lei

Clasa sociala

Clasa superioara, clasa mijlocie, clasa inferioara

Psihografice

Stil de viata 4 (activitati, interese, opinii, valori)

"Supravietuitorul"; "Traditionalistul pasiv"; "Atemporalul"; "Aspirantul" etc.

Personalitatea

Introvertit; coleric; flegmatic; extrovertit

De comportament

Tipul de magazin

Mic magazin; bacanie; supermarket etc.

Timpul cumpararii

Dimineata; la prânz; dupa amiaza; zi lucratoare; weekend

Numar de unitati cumparate

1;2;3;4 etc.

Frecventa de cumparare

Zilnic; saptamânal; lunar etc.

De consum

Frecventa de utilizare/ consum

Zilnic; saptamânal; lunar etc.

Ocazii de consum

Situatii obisnuite; situatii speciale

Fidelitatea fata de marca

Zero; medie; puternica; totala

Gradul de dotare cu alte bunuri

Au cuptor cu microunde; nu au cuptor cu microunde

Predispozitii de consum

Gradul de cunoastere al produsului

Nu îl cunosc; îl cunosc si nu l-au utilizat; îl cunosc si l-au utilizat

Avantaje sesizate

Viteza; confort; service etc.

Situatii de cumparare

Uzuale; speciale etc.

Predispozitia de cumparare

Nu exista; poate fi creata; nu poate fi creata; exista

Atitudinea fata de produs

Complet ostila; negativa; indiferenta; pozitiva; entuziasta

Figura nr.3.10 Posibilitati de abordare a unei piete de catre o întreprindere

În functie de posibilitatile întreprinderii si oportunitatile oferite de mediu, aceasta poate opta pentru :

- specializarea concentrata: întreprinderea va produce/ comercializa un singur produs destinat unui singur segment;

- specializare selectiva: întreprinderea va produce/ comercializa câteva produse desinate anumitor segmente;

- specializare pe un produs: întreprinderea va produce/ comercializa un singur produs destinat tuturor segmentelor identificate pe o piata;

- specializare pe o piata: întreprinderea va produce/ comercializa întreaga gama de produse destinata unui singur segment;

- acoperire totala a pietei: întreprinderea va produce/ comercializa întreaga gama de produse destinata tuturor segmentelor identificate pe o piata;

Abilitatea marketerilor consta în a sesiza nevoi nesatisfacute ale oamenilor si de a le oferi produse apte sa satisfaca aceste nevoi înaintea competitorilor

[1] J. H. Myers, Op. cit., p. 79.

[2] Ph. Kotler , "Managementul marketingului", Ed. Teora 1997

[3] Ph. Kotler , "Managementul marketingului", Ed. Teora 1997

[4] Conform studiului realizat de Leo Burnett& Target publicat pe site- ul www. daedalus.ro

2.4 Consumatorul - trasaturi si factori de influenta

Una din cele mai importante variabile ale mediului de marketing asupra carora firma nu are control dar pe care încearca sa o influenteze în sensul dorit este consumatorul. Comportamentul cumparatorului cuprinde toate actiunile implicate în alegerea, cumpararea, utiliazarea si debarasarea de produse si servicii.1

În analiza comportamentului consumatorilor marketerii trebuie sa aiba în vedere urmatoarele trasaturi 2:

o comportametul consumatorului este dinamic, exista foarte putine reguli absolute ale comportametului uman;

o comportametul consumatorului determina interactiuni, fiind necesar sa se cunoasca ce cred consumatorii (perceptie), ce simt (impresie) si ce fac (conduita), precum si care sunt factorii care îi influenteaza (mediul înconjurator);

o comportametul consumatorului determina schimburi între participantii la procesul de vânzare.cumparare;

o consumatorii sunt foarte diferiti unul de celalalt;

o consumatorii actioneaza mai degraba emotional decât rational si pot actiona diferit în momente de timp distincte;

o comportamentul consumatorului poate fi influentat, acesta poate învata si îsi poate schimba atitudinile si comportamentul.

Factorii care detemina comportamentul consumatorilor referitor la cumpararea unui bun sau servuciu nu se refera doar la necesitatile fizice (hrana, adapost, îmbracaminte) si nu depind în exclusivitate de puterea sa de cumparare (pret, venit).

Cele mai multe teorii considera comportamentul consumatorului ca fiind o functie determinata de factori socio-culturali si de trasaturi personale.

Dintre factorii socio-culturali cu cea mai mare influenta asupra comportamentului consumatorului si respectiv în elaborarea strategiei de marketing, se disting cultura, clasa si pozitia sociala, comportamentul familial si grupul (grupul de referinta).

Cultura reprezinta 3 ,,ansamblul de norme, valori materiale si morale, convingeri, atitudini si obiceiuri create în timp de omenire, pe care le poseda în comun membrii societatii si care determina în mare parte comportamentul acestora, inclusiv comportamentul de cumparare si de consum''.

Subcultura sau cultura secundara reprezinta ,,un set de convingeri adoptat de un subgrup din cadrul culturii principale'' 4 .

În cadrul fiecarei societati exista grupuri cu comportamente diferite si în cea mai acceptata teorie sunt cunoscute sub numele de clase sociale. Clasele sociale cu alte cuvinte sunt ,,grupuri de indivizi ale caror interese sociale, economice, educationale si politice coincid'' 5 .

Comportamentul familial are o influenta puternica asupra comportamentului consumatorului. Familia, ca grup de referinta, se distinge prin urmatoarele caracteristici: 6

- contactul direct;

- utilizarea în comun;

- subordonarea nevoilor individului.

În mod frecvent, si în special în cazul bunurilor de folosinta îndelungata si de valoare mare, membrii unei familii, în procesul de luare a deciziei de cumparare, pot îndeplini urmatoarele roluri:

- initiator (persoana care declanseaza ideea cumpararii);

- influentator (persoana ce poate influenta, prin experiente si autoritatea de care se bucura, evaluarea alternativelor);

- decident (persoana care ia decizia finala de cumparare);

- cumparator (persoana ce desfasoara direct tranzactia respectiva);

- utilizator (persoana care detine sau utilizeaza produsul respectiv).

Grupul de referinta este grupul din care o persoana poate sa nu faca parte, dar aspira la el, bazându-se pe comportamentul pe care îl are. El este definit ca fiind 7 ,,acea entitate sociala în care individul nu este membru, dar cu care se identifica prin prisma similitudinilor de aspiratii, prin comportamentul social în general si prin comportamentul consumatorului în special''.

Grupurile de referinta influenteaza decizia de cumparare prin: 8

- informatiile furnizate;

- puterea de asociere sau comparatie;

- presiuni legate de normele sale.

Comportamentul consumatorului este influentat în aceeasi masura si de trasaturile personale, importante fiind vârsta si etapa din ciclul de viata, situatia economica a persoanei, ocupatia si educatia, motivatia, perceptia, învatarea, credintele, si atitudinile, personalitatea si imaginea despre sine.

Vârsta si etapa din ciclul de viata sunt importante pentru marketer deoarece, de-a lungul vietii, consumatorul îsi schimba preferintele pentru produse, apar alte necesitati.

Situatia economica influenteaza comportamentul persoanei în calitate de consumator mai ales din punct de vedere calitativ, calitatea si pretul fiind caracteristici direct proportionale.

Ocupatia si educatia sunt legate în general de venit si de clasa sociala, având o serie de implicatii pentru activitatea de marketing (pe masura ce creste gradul de educatie al populatiei, acesteia îi sunt necesare produse sau servicii de o mai buna calitate).

Motivatia reprezinta 9 ,,forta interioara care impulsioneaza persoanele în scopul lor de atingere a telurilor propuse''.

Motivatiile se împart în: 10

- motivatii primare (determina cumpararea unui produs, dintr-o anumita categorie);

- motivatii secundare (determina cumpararea unei anumite marci);

- motivatii rationale (sunt induse de rationamente si evaluari logice ale situatiei în care se afla consumatorul);

- motivatii emotionale (sunt legate de impresia pe care consumatorul si-o formeaza asupra marcii);

- motivatii constiente (cumparatorul stie ca are nevoie de un anumit produs);

- motivatii lente (cele care opereaza la nivelul inconstientului cumparatorului).

Odata motivatia declansata, modul în care consumatorul va actiona, depinde de modul în care percepe informatiile cu privire la respectivul produs.

Perceptia este procesul prin care o persoana selecteaza , organizeaza si interpreteaza informatii în scopul crearii unei imagini asupra mediului înconjurator. Marketerii au sarcina de a depista modul de percepere de catre consumatori a produselor sau serviciilor oferite de catre întreprindere.

Învatarea sta la baza mecanismului perceptual si al motivatiei consumatorului de a cumpara sau nu un anumit produs sau serviciu si reprezinta 11 ,,o schimbare observabila sau neobservabila în comportamentul unui consumator, datorata efectelor experientei, care conduce la cresterea probabilitatii ca un act comportamental sa fie repetat''.

Credintele si atitudinile ajuta marketerul sa înteleaga mai bine reactiile si comportamentul consumatorului. Credinta este gândirea descriptiva pe care o persoana o are despre ceva, iar atitudinea este determinata de componenta cognitiva, afectiva si intentionala.

Personalitatea si imaginea despre sine influenteaza mecanismul perceptual si motivational al consumatorului deci, comportamentul acestuia.

Comportamentul consumatorului determinat de toti acesti factori poate si este necesar sa fie influentat de catre marketeri în vederea finalizarii procesului decizional de cumparare.

2.5 Procesul decizional de cumparare

Procesul decizional de cumparare presupune parcurgerea a cinci etape conventionale:

Identificarea nevoii reprezinta primul pas în procesul decizional de cumparare, în care cumparatorul percepe diferenta între pozitia dorita si cea actuala. Aceasta perceptie este influentata de stimuli interni, stimuli externi si poate avea, în acelasi timp, si motivatia unei experiente anterioare.

Cautarea informatiilor. Dupa ce a devenit constient de existenta unei nevoi ce trebuie satisfacuta, consumatorul trece la adunarea informatiilor necesare rezolvarii acestei probleme. Informatiile provin din surse interne ( memoria, experiente trecute) sau din surse externe (familie, prieteni, informatii publice, mesaje promotionale etc.). Amploarea acestei etape depinde de importanta cumparaturii si de riscul perceput în legatura cu aceasta (riscul este mai mare în cazul produselor scumpe si complexe). Aceste riscuri pot fi:

- financiare (daca investitia facuta va fi profitabila);

- fizic/functionale (daca produsul se va deteriora sau nu va functiona la parametrii asteptati);
- psihologice (impactul asupra starii psihice a consumatorului);

- sociael (evaluarea facuta de prieteni sau rude asupra personalitatii cumparatorului dupa achizitionarea produsului sau serviciului respectiv).

Daca riscurile sunt mari, exista posibilitatea reducerii lor prin actiuni întreprinse de consumator prin amânarea cumparaturii si reluarea cautarii de informatii pentru o alegere mai buna.

Evaluarea alternativelor. Procesul de informare este considerat încheiat daca sunt identificate alternative care pot satisface nevoia perceputa. Dar din întreaga gama de produse existente consumatorul nu cunoaste decât o parte, iar din acestea poate accepta doar un numar redus de marci (fig.3.7).

În alegerea unui produs sau altul, a unei marci sau alta un rol important au criteriile pe baza carora se face evaluarea alternativelor. Aceste criterii pot fi:

- obiective (pret, facilitati, caracteristici fizice ale produsului etc.);

- subiective (determinate de factori intangibili).

Selectarea marcilor în procesul de cumparare

Achizitionarea este etapa ce urmeaza selectiei celei mai bune alternative si presupune plata unei sume de bani sau doar promisiunea de a plati, în schimbul unui aprodus sau serviciu anume. Aceasta etapa presupune stabilirea locului unde are loc tranzactia, conditiile în care aceasta se va desfasura si disponibilitatea produsului în cauza.

Evaluarea post-cumparare reprezinta ultimul pas al procesului decizional de cumparare. În urma achizitionarii produsului dorit consumatorul va evalua modul în care acesta raspunde asteptarilor sale iar rezultatele acestei evaluari sunt surse de informare interna pentru un viitor proces de cumparare. În cazul în care produsul nu se ridica la nivelul asteptarilor apare disonanta post-achizitie sau disonanta cognitiva. Asteptarile pre-achizitie pot fi grupate în: performante ideale (performantele pe care consumatorul spera sa le aiba produsul), performante echitabile (performante rezonabile în raport cu pretul si efortul obtinerii produsului), performante asteptate (performantele probabile ale produsului).12 Disonanta apare atunci când discrepanta între beneficiile anticipate si cele reale este mult prea mare si este cu atât mai pronuntata cu cât produsul este mai important si de valoare mai mare.

Insatisfactia consumatorului se poate manifesta în urmatoarele moduri: 13

- reactie (actiuni publice si/sau actiuni personale);

- lipsa reactiei.

În functie de eforturile consumatorilor, deciziile de cumparare se clasifica în decizii:
- de rutina (necesita putin efort si consumatorii le iau în mod frecvent);

- limitate (necesita un timp si un efort mai mare);

- extensive (iau cel mai mult timp si efort si necesita o multime de informatii referitoare la produsul respectiv)

Obiectivele capitolului:

1

- faceti distinctie între variatele forme ale pietei

- evaluati dimensiunile unei piete

- identificati segmentele pe o piata

- construiti o harta a pietei

- identificati piata tinta si sa optati pentru strategia de marketing adecvata acesteia

Concepte si termeni cheie: piata, piata potentiala, piata efectiva, consumator, segment de piata, criterii de segmentare, piata tinta, capacitatea pietei, aria pietei, conjunctura pietei, pozitionarea, harta pietei, strategii de piata, avantaj competitiv

2

- faceti distinctia între cumparatorul individual si cel organizational;

- identificati caracteristicile comportamentului consumatorului si implicatiile lor asupra activitatii de marketing a firmei;

- întelegeti etapele pe care le parcurge un cumparator în decizia de cumparare a unui produs sau serviciu.

Concepte si termeni cheie: comportamentul consumatorului, cultura, clasa sociala, grupul de referinta, motivatia, perceptia învatarea, credinta, atitudinile, liderii de opinie, personalitatea, riscul perceput, disonanta cognitiva, constientizarea nevoii, cautarea de informatii, evaluarea alternativelor, actul de cumparare, comportamentul post-cumparare, fidelitatea marcii, cumparator organizational, si cumparator individual.

[1] J. H. Myers, Op. cit., p. 79.

[2] Ph. Kotler , "Managementul marketingului", Ed. Teora 1997

[3] Ph. Kotler , "Managementul marketingului", Ed. Teora 1997

[1] S. Prutianu, Inteligenta Marketing Plus, Editura Polirom, Bucuresti, 1999, p.321.

[2] J.Blythe, Comportamentul consumatorului, Editura Teora, Bucuresti, pp.11-17

[3] Catoiu I., Teodorescu N. - ,,Comportamentul consumatorului. Teorie si practica'', Editura Economica, Bucuresti, 1997;

[4] Puiu C. - ,, Consideratii privind piata automobilului în România'', Craiova, 2001;

[5] Morden A. R. - ,,Elements of Marketing'', 3rd Edition, DP Publications, London, 1993;

[6] Blythe J. - ,,Comportamentul consumatorului'', Editura Teora, Bucuresti, 1998;

[7] Catoiu I., Teodorescu N. - ,,Comportamentul consumatorului. Teorie si practica'', Editura Economica, Bucuresti, 1997.

[8] Puiu C. - Teza de doctorat, Craiova, 2001.

[9] Schiffmann L. G. si Kanuk L. L. - ,,Consumer Behaviour'', Prentice Hall, Englewood Cliffs, New Jersez, 1978;

[10] Blythe J. - ,,Comportamentul consumatorului'', Editura Teora, Bucuresti.

[11] Catoiu I., Teodorescu N. - ,,Comportamentul consumatorului. Teorie si practica'', Editura Economica, Bucuresti, 1997.

[12] J.Blythe, Op.cit., pp.45-48.

[13] Kotler Ph. - ,,Managementul marketingului'', Editura Teora, Bucuresti, 1997;

Similar Documents

Free Essay

Business and Managemnet

...comportamentul consumatorului note de curs CUPRINS i . Noţiunile şi dimensiunile comportamentului consumatorului 3 1. Noţiuni şi concepte 3 2. Procese elementare în abordarea comportamentului consumatorului 4 3. Definirea comportamentului consumatorului 8 II. PROCESUL DECIZIONAL DE CUMPĂRARE 11 III. COORDONATE GLOBALE ALE STUDIERII COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI 15 1. Informaţiile necesare studierii comportamentului consumatorului 15 2. Posibilităţi şi limite ale studierii comportamentului consumatorului 17 3. Studierea comportamentului consumatorului în contextul globalizării producţiei şi consumului 18 IV. Proiectarea şi realizarea studiilor comportamentale. Obiective urmărite 21 V. MODALITĂŢI PRACTICE DE STUDIERE A COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI 26 1. Studierea comportamentului consumatorului în mediul concurenţial 26 2. Studierea activităţilor comerciale – punct de plecare în studierea comportamentului consumatorului 27 3. Comportamentul consumatorului şi imaginea magazinului 28 4. Studierea stilului de viaţă 30 5.Comportamentul consumatorului şi valoarea capitalizată în marcă 30 6. Cercetarea calitativă a comportamentului consumatorului 32 7. Cercetarea cantitativă a comportamentului consumatorului 33 VI. aplicarea rezultatelor studiilor comportamentale 35 1. Fundamentarea deciziilor de marketing prin rezultate ale studierii comportamentului consumatorului – segmentarea şi tipologia pieţei 35 2. Analiza de...

Words: 22504 - Pages: 91

Free Essay

Romania Market

...Cap. 1 Piața românească a produselor de îngrijire orală Dinamica pieței produselor de îngrijire orală, remarcată în decursul ultimilor ani, este pusă în primul rând pe seama creșterii nivelului de trai și pe atenția pe care românii o acorda imaginii. Modificarea obiceiurilor de consum au condus treptat și la o diversificare a categoriilor existente, inovația fiind piesa de rezistență a celor mai competitivi jucători. Astfel, au apărut noi segmente, unele destinate consumatorilor dintr-o anumita grupă de vârsta (cum sunt produsele de îngrijire orală pentru copii), altele vizând prevenirea cariilor, înălbirea sau protejarea danturii sensibile. 1.1 Dimensiunile pieței de produse de îngrijire orală Pasta de dinți este un produs de igienă personală, iar populația globului începe să realizeze din ce în ce mai mult că acest produs este indispensabil din igiena personală. Studii recente arată că un român alocă, în medie, 3 euro pe lună pentru produse de igienă personală. Din punct de vedere statistic, România este cea mai neîngrijită naţiune din Uniunea Europeană. România stă prost la capitolul bani alocaţi pentru igienă nu numai în Uniunea Europeană (UE), ci şi în Europa în general. De fapt, mai rău ca noi stau doar turcii, cu doar un euro cheltuit lunar pentru produse de îngrijire corporală, susţine un studiu realizat de compania L’Oreal. Spre comparaţie, slovacii alocă 7,8 euro pe lună pentru igiena personală, grecii-6,25 euro, iar britanicii – 5,6 euro. Recesiunea...

Words: 4709 - Pages: 19

Free Essay

Comport Cons Master 2010

...„COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI” Suport de curs Master 2010-2011 MOD DE NOTARE |Nr. crt. |Denumirea activităţii |Ponderea | |1. |Examen (grilă) |55% | |2. |Prezenţa |5% | |3. |Referat * |30% | |4. |Din oficiu |10% | Precizare: cei care au parcurs deja disciplina „Comportamentul consumatorului” NU mai elaborează referatul. * DETALII REFERAT Comportamentul consumatorului/Master 2010-2011 1.Teme teoretice sau practice privind comportamentul consumatorului. 2.Minim 2 surse bibliografice 3.Bibliografia poate însemna cărţi, articole, adrese web (site-uri Internet). 4.Cărţile pot avea titlul “Comportamentul consumatorului”, “Psihologia consumatorului”, “Marketing” (cu capitol de Comportamentul consumatorului), “Cercetări de marketing” (cu capitol de Comportamentul consumatorului), 5.Sursele bibliografice trebuie CITATE în text, cu NOTĂ DE SUBSOL (nu altfel!). 6.Citarea surselor: 6a. Pentru cărţi, notă de subsol cu numele şi prenumele autorului, titlul cărţii, editura, localitatea, anul, pagina. Exemplu: Kotler, Philip, “Managementul marketingului”, Editura Teora, Bucureşti, 1997, p. 177. 6b.Pentru articole în reviste sau ziare: notă de subsol...

Words: 14342 - Pages: 58

Free Essay

Marketing

...Conceptul de marketing Termenul de „marketing” este de un cuvânt de origine anglo-saxonă provenind din verbul englezesc „ to market” care înseamnă a vinde, a cumpăra, a realiza schimburi pe piaţă. Marketingul este o noţiune cu caracter complex şi cu o utilizare largă internaţională. Acesta se referă la realizarea unui produs începând cu concepţia şi până la producerea lui efectivă, precum şi la vânzarea, promovarea şi distribuţia produsului pornind de la cunoaşterea nevoilor consumatorilor şi având ca scop satisfacerea superioară a acestora. Dicţionarul enciclopedic al limbii române defineşte marketingul ca fiind: „ansamblul activităţilor (procedeelor) prin care producţia este orientată şi adaptată cererilor prezente şi viitoare ale consumatorului, pentru satisfacerea integrală, la locul şi timpul dorit, cu mărfurile cerute de acesta, în condiţiile rentabilităţii întreprinderii producătoare sau comerciale.” Marketingul nu trebuie confundat cu activitatea de vânzare desfasurată de firmă. În vechea concepţie comercială, toate eforturile organizaţiei erau îndreptate spre sprijinirea desfacerii, a tot ceea ce producea firma. Marketingul are însă menirea să ofere recomandări referitoare la produsul potrivit consumatorilor, modalitatea de a ajuge la aceştia precum şi cantitatea necesară de produse, prin coordonarea tuturor funcţiilor ce privesc direct sau indirect consumatorul, cu scopul final de a aduce firmei profiturile previzionate. Marketingul nu trebuie identificat...

Words: 47701 - Pages: 191

Free Essay

Marketing

...internationale(1998) Autori: Ko de Ruyter, Marcel van Birgelen, Martin Wetzels Etnocentrismul consumatorului este un concept relativ nou şi necunoscut în teoria si practica marketingului. Acest concept, care îşi are rădăcinile în sociologie, conduce la o evaluare naţionalista a produsele şi serviciior străine. Având în vedere cresterea internaţionalizării serviciilor, etnocentrismul consumatorului poate juca un rol important pe piaţa mondială. Consumatorii etnocentristi sunt reticenţi în a utiliza serviciile oferite de companiile straine, datorita unui sentiment de loialitate faţă de ţara lor de origine. La rândul lor, aceste tendinţe de etnocentrism ale consumatorului poate duce la atitudini negative faţă de serviciile străine. Sharma et al. (1995) a formulat si a testat empiric un model care încorporează antecedentele şi factorii de moderare a etnocentrismului consumatorilor în sectorul produsului. Patru antecedente social-psihologice de tendinţe de etnocentrism ale consumatorilor au fost identificate: "deschidere către culturi străine", "patriotism", "conservatorism", şi"colectivism / individualism", împreună cu patru factori demografici: "vârstă", "gen", "educaţie"şi "venit". În plus, doi factori de moderare cu privire la relaţia dintre consumator-etnocentrism şi atitudinile faţă de produsele străine au fost inclusi în model: "perceptia asupra necesitatii produsului "şi" perceptia ameninţarii economice a concurenţei străine ". In această lucrare, scopul autorilor este...

Words: 3448 - Pages: 14

Free Essay

Iaurt

...produsului 1.1. Date despre produs Scurt istoric: Iaurtul îşi are originea în Asia sau în Europa de est şi a apărut ca răspuns la nevoia de a conserva laptele peste cele câteva ore care urmau mulsului. Astfel a început aventura descoperirii nenumăratelor avantaje nutriţionale şi medicale pe care le deţine. Coagularea laptelui a fost, desigur, descoperită absolut din întâmplare. În foarte multe ţări, Grecia, Turcia, Mongolia sau India, consumarea iaurtului face parte din tradiţie, dar începând cu anii '20 ai secolului al XX-lea, iaurtul se răspândeşte şi în Europa Occidentală. Cuvântul iaurt, care vine din limba turcă, youghurmak însemnând "a îngroşa", este utilizat în mod curent, atât în America de Nord-yoghurt, cât şi în Europa şi desemnează versiunea modernă a laptelui prins de altadată. Date despre consum În societatea modernă, omul este asaltat în fiecare zi de ritmul cotidian impus de schimbările tot mai dese intervenite în evoluţia societăţii. Poluarea, stresul, intensele solicitări zilnice conduc inevitabil la o scădere a rezistenţei organismului, acesta fiind tot mai expus şi mai vulnerabil. Astfel, inevitabil, apar întrebări referitoare la menţinerea sănătăţii şi protejarea organismului. Acestea sunt întrebări pe care fiecare persoană şi le pune, chiar dacă nu le formulează în mod explicit. Piaţa produselor lactate poate constitui un exemplu în privinţa consumului de iaurt din ce în ce mai ridicat la noi în ţară. Iaurtul...

Words: 5623 - Pages: 23

Free Essay

Marketing Turistic

...PIAŢA În administrarea afacerilor se porneşte de la această accepţiune foarte simplă: piaţa este un grup de cumpărători sau consumatori. Este unul dintre primele lucruri care trebuie clarificate înainte de a pătrunde în fascinanta lume a marketingului. 1. Consumatorul - între Teorie economică şi Marketing Ipoteza raţionalităţii consumatorului din teoria economică s-a bazat pe nişte premise simplificatoare asupra pieţei şi consumului. Cele mai importante privesc consistenţa şi tranzitivitatea preferinţelor umane. Lor li se adaugă transparenţa pieţei. Aceste premise de raţionalitate şi liniaritate în comportamentul consumatorului şi fenomenele de piaţă ignoră omul real, în carne şi oase. Alături de raţiune, el este purtător de atitudini, predispoziţii, obiceiuri, ritualuri, preferinţe, gusturi, dorinţe, pulsiuni, motivaţii, mofturi şi hachiţe. Or, toate acestea generează comportamente imprevizibile. Ne putem întreba: în fond, ce este raţional în faptul că francezii consumă uzual câteva sute de sortimente de brânză, iar chinezii nici unul? Pentru cei din urmă, brânza înseamnă lapte alterat. Ce-i raţional în faptul că unii mănâncă şerpi sau pisici, iar alţii nici carne de oaie? Ce-i raţional în faptul că doliul este simbolizat la japonezi prin alb, iar la europeni prin negru? Ce-i raţional în faptul că cineva preferă gustul acru, iar altcineva gustul dulce? Consecvenţa preferinţelor consumatorului implică ideea că o persoană care preferă pe A lui B, nu poate prefera...

Words: 18861 - Pages: 76

Free Essay

Marketing

...6. Strategia şi tactica de marketing În economia de piaţă, orice organizaţie şi în mod deosebit o organizaţie cu scop lucrativ îşi concepe o politică proprie, prin care îşi desemnează direcţiile de evoluţie în viitor, precum şi modalităţile concrete de înfăptuire a acesteia, politică ce trebuie să-i asigure permanenţa pe piaţă şi mai ales dezvoltarea de ansamblu. O componentă de bază a politicii întreprinderii este politica de marketing care-i oferă posibilitatea receptării promte şi reale a semnalelor pieţii şi-i permite adaptarea rapidă la modificările apărute pe piaţă, cu maximă eficienţă. Astfel, întreprinderea poate să evalueze corect parametrii pieţii şi să aloce resursele de care dispune corespunzător cererii reale, poate să sesizeze segmentele neacoperite de pe piaţă şi avantajele comparative faţă de concurenţi. În condiţiile actuale, nici o întreprindere nu-şi permite să activeze fără a avea o perspectivă clară, atât pe termen scurt cât şi pe termen lung, care  să –i asigure subzistenţa, dar şi raţionalitatea, eficienţa în condiţiile în care mediul ambiant devine tot mai complex şi mai dinamic. Faţă de multiplele schimbări ce apar atât în micromediul cât şi în macromediul în care activează, întreprinderea trebuie să manifeste un anumit comportament, o anumită atitudine, ce se concretizează în delimitarea direcţiilor strategice şi a modalităţilor practice de înfăptuire  a acestora, şi se reflectă în conţinutul politicii de marketing a întreprinderii.  6.1. Raportul...

Words: 6665 - Pages: 27

Free Essay

Management and Marketing

...marketing 1) Definirea cercetarii de marketing, continutul si sfera cercetarilor de markegting Orice activitate de marketing trebuie sa aiba ca punctde plecare cercetarea. Nu se poate face lansarea unui produs, adoptarea unei strategii de piata, de cucerire a unor noi segmente de piata fara ca in prealabil sa se realizeze o cercetare amanuntita a tuturor factorilor, variabilelor care pot influenta si pot asigura succesul activitatii respective. Activitatea de marketing are in vedere anticiparea miscarilor, deplasarilor, mutatiilor ce au loc pe piata dar si in cadrul intern al firmei. Aceste informatii care au specialistilor in marketing viziunea asupra raporturilor dintre firma si mediu, sunt furnizate de activitatea de cercetare. Exista mai multe definiri ale conceptului de cercetare de marketing, de exemplu: Asociatia Americana de Marketing defineste cercetarea de marketing ca pe un proces prin care se asigura adunarea sistematica, inregistrarea si analizarea datelor despre problemele legate de marketingul bunurilor si serviciilor. O alta definitie a lui Kotler si Armstrong, considera ca cercetarea de marketing este functia care leaga consumatorul, clientul si publicul, de specialistul in marketing. Informatiile obtinute in cadrul cercetarii de marketing sunt folosite: - pentru a identifica oportunitatile si problemele de marketing; - pentru a genera, a imbunatati si a evalua activitatea de marketing; - pentru a monitoriza...

Words: 1453 - Pages: 6

Free Essay

Marketing

...marketingului Etica activităţii de marketing Funcţiile şi principiile marketingului Universalitatea marketingului În fiecare zi a vieţii noastre venim în contact cu marketingul. Dimineaţa ne trezim la sunetul alarmei produs de un radio cu ceas Sanyo. La el ascultăm o piesă de pe un album al lui Celine Dion şi apoi o reclamă la un concert al formaţiei Vama Veche. Ne spălăm pe dinţi cu Colgate, unii bărbaţi se bărbieresc cu un aparat de ras Gillette Sensor, iar unele femei folosesc articole de toaletă marca Nivea. Ne punem blugii Levi’s, ne luăm pantofii de sport Nike şi ne ducem la bucătărie, unde mâncăm un iaurt marca Danone şi bem o cafea Jacobs. Consumăm portocale produse în Spania şi ceai importat din Sri Lanka, citim un ziar făcut din esenţă lemnoasă provenită din Canada şi ascultăm la radio ştiri din cele mai îndepărtate ţări ale lumii. Ieşim din casă şi ne suim la volanul unui Ford, îndreptându-ne către magazinul Mobexpert pentru a cumpăra nişte poliţe demontabile pentru apartament. Ne oprim la hipermarketul Carrefour pentru a cumpăra nişte delicatese marca Poiana. Cumpărăm un cartuş de încărcare pentru imprimanta HP de la magazinul UltraPro, luăm în grabă un Big Mac de la Mc Donald’s şi ne procurăm bilete pentru o excursie la Castelul Bran prin agenţia de voiaj Paralela 45. Sistemul de marketing a făcut posibile toate acestea, efortul nostru fiind minim. El ne-a furnizat un nivel de trai pe care strămoşii noştri nu şi l-ar fi putut imagina.1 Teme de discuţie 1. Alcătuiţi...

Words: 1694 - Pages: 7

Free Essay

Sefie

...1. INTRODUCERE ÎN TEORIA ECONOMICĂ Existenţa oamenilor în natură şi societate presupune consumul unei varietăţi mari de bunuri şi servicii, în scopul satisfacerii unei mari diversităţi de nevoi. În acest scop, oamenii îşi modelează comportamentul, pentru a obţine mijloacele de satisfacere a nevoilor. 1.1. Activitatea economică şi rolul acesteia. Nevoile se prezintă ca un sistem bine conturat, cu un carater dinamic şi nelimitat, care la un moment dat, caracterizează global atât nivelul de dezvoltare al fiecărui individ, cât şi stadiul de dezvoltare la care a ajuns societatea. Procesul de multiplicare şi diversificare a nevoilor se desfăşoară simultan cu apariţia de noi mijloace de satisfacere a lor, dar şi în paralel cu formularea de către indivizi sau societate a unor idealuri şi aspiraţii tot mai variate şi evoluate. Activitatea umană are drept formă fundamentală de manifestare munca, proces conştient prin care omul se defineşte pe sine ca specie şi în care sunt concentrate cunoştinţele şi deprinderile omului, capacităţile sale de transformare şi de anticipare. Modul fundamental în care societatea se manifestă este reprezentat de activitatea economică, proces în a cărui dinamică se făuresc atât condiţiile materiale cât şi structura socială în care trăiesc oamenii. În cadrul activităţii economice, oamenii intră în raporturi reciproc determinate de interese economice, urmărind conştient realizarea unor scopuri. Ansamblul activităţilor productive...

Words: 6755 - Pages: 28

Free Essay

Aibo

...companie. Functiile acestuia sunt din cele mai diverse. Avand un vocabular de peste 1000 de cuvinte, AIBO este capabil sa inteleaga comenzile si sa poarte chiar si conversatii, dar nu foarte complicate. De asemenea, robotul AIBO nu trebuie spalat,nu trebuie hranit si nici nu necesita o atentie sporita. Cu toate astea, robotii raman insa accesorii mecanice. Punand in balanta avantajele si dezavantajele acestor roboti,putem spune ca avem si un raport sentiment- pret, in conformitate cu investitia in sine. Avantajele mai sus mentionate sunt menite sa serveasca cumparatorul ,facilitandu-i intr-un fel sau altul viata sociala. 2. Ce factori culturali si de clasa sociala ar putea influenta decizia de cumparare a unui AIBO sau a unui WEE BOT? In ceea ce priveste achizitionarea unui robot, atitudinile consumatorilor fata de produs pot fi complexe. Ele variaza in functie de: infatisare, de aptitudini sau de timpul de functionare.prezenta raportului calitate-pret este esentiala, cumparatorul punand calitatea si pretul redus pe primele locuri. In ceea ce priveste factorii care pot influenta alegerea unui anumit produs acestia pot fi in functie de cultura cumparatorului , de clasa sociala sau de grupurile de referinta de care apartin. Se susţine că familia este variabila care exercită cea mai puternică influenţă asupra comportamentului consumatorului, deoarece ea influenţează deciziile fiecărui membru al ei, iar influenţele ei se resimt pe o lungă perioadă de timp, în general pe...

Words: 902 - Pages: 4

Free Essay

Analiza Mediului de Marketing Al Metro Ag

...caracteristicilor şi facilităţilor ce le oferea sistemul, cât şi perioadei de creştere economică, specifică perioadei de dupa anul 1996. Politica dezvoltată de firmă se axa în principal pe satisfacerea nevoilor clienţilor, promovând produse de calitate superioară la preţuri avantajoase. Autoservirea şi disponibilitatea produselor în timp util sunt alte caracteristici de bază ale sistemului, oferindu-le clienţilor posibilitatea comparării ofertei si alegerea personală. Dezvoltarea economică a Romaniei în această perioadă, exprimată şi prin existenţa a numeroase firme de mărime mijlocie cu putere suficientă de cumpărare, îi conferă noului sistem un mediu optim de dezvoltare. Poziţia de leader cucerită pe piaţa germană coduce firma spre o revizuire a strategiilor, o reorientare prin diversificare pe piaţa externă. Obiectivul strategic vizat s-a concretizat în anul 1971 prin pătrunderea pe pieţele vestice cu potenţial financiar Austria, Franţa şi Danemarca, unde firma a promovat sistemul cu succes. La fel ca şi în cazul Germaniei, reacţiile au fost pozitive, deoarece noul mod de vânzare era adaptat pieţelor locale şi stimula într-un mod indirect activitatea zonală a comercianţilor. Expansiunea firmei continuă în anul următor, reuşind să se adapteze la exigenţele şi cerinţele pieţei italiene, care se deosebea de cele anglo-saxone prin reticenţă şi conservatorism. La început rezervate, firmele şi clienţii s-au adapatat la noul sistem, conştientizând importanţa şi facilităţile sistemului...

Words: 11369 - Pages: 46

Free Essay

Revenue

...utilizate de întreprinderile ce acţionează pe piaţa business to business. 2 CUPRINS Capitolul 1. Marketingul şi piaţa bunurilor productive......... 1.1 Ce este marketingul...................................... 1.2.Dezvoltarea marketingului............................ 1.2.1 Momente ale evoluţiei marketingului .. 1.2.2 Apariţia şi dezvoltarea marketingului industrial ……............................…...... 1.2.3 Particularităţi ale marketingului industrial . Capitolul 2. Întreprinderea şi mediul său extern.……….... 2.1 Conţinutul şi structura mediului extern al întreprinderii .....................…………………. 2.1.1 Micromediul întreprinderii………......... 2.1.1.1 Componentele micromediului . 2.1.1.2 Relaţiile întreprinderii cu micromediul ……..................... 2.1.2 Macromediul întreprinderii ……........... 2.2 Piaţa şi mediul extern ……........................... 2.2.1 Piaţa întreprinderii şi piaţa produsului. 2.2.2 Dimensiunile pieţei întreprinderii......... 2.2.2.1 Profilul pieţei..............………... 2.2.2.2 Capacitatea pieţei .………...... 2.2.2.3 Aria teritorială a pieţei……...... 2.2.2.4 Structura pieţei......………....... Capitolul 3. Cercetarea pieţei bunurilor productive .......... 3.1. Informaţii provenite din surse statistice ............ 3.2. Informaţii obţinute din experimente economice. 3.3. Informaţii obţinute pe bază de simulări ............ 3.4. Informaţii provenite din cercetări directe........... Capitolul 4. Comportamentul de achiziţie al întreprinderilor . 4.1. Principalele...

Words: 29959 - Pages: 120

Free Essay

Plan de Marketing

...savurata de sute de milioane de ori pe zi de oameni de pe tot globul. Forma familiara a sticlei de Coca-Cola si sigla, care sunt marci inregistrate, sunt cele mai recunoscute simboluri comerciale din lume. “ Istoria Coca-Cola” este povestea produsului cu cel mai mare succes din istoria comertului si a oamenilor carora li se datoreaza atractia sa unica. Produsul care a dat cel mai cunoscut gust s-a nascut in Atlanta, Georgia, la data de 8 mai 1886. Dr. John Styth Pemberton, un farmacist local, a produs conform legendei siropul pentru Coca-Cola intr-un vas de arama pe un trepied, in curtea din spatele casei sale. A dus un borcan cu noul produs la farmacia “Jacob’s” de pe aceeasi strada, unde a fost testat, declarat “excelent” si pus in vanzare cu cinci centi paharul. In mod intentionat (sau in mod accidental, nu se cunoaste exact), noului sirop i-a fost adaugata apa carbonatata pentru a produce o bautura care a devenit dintr-o data “ Delicioasa si Racoritoare”, o tema ce continua sa se auda astazi oriunde se savureaza Coca-Cola. Considerand ca “cei doi C vor arata bine in reclame” Frank Robinson, partenerul si contabilul doctorului Pemberton, a sugerat numele si a scris cu acest scris unic marca inregistrata “ Coca-Cola”, ce este acum renumita. Primul anunt publicitar pentru “Coca-Cola”, a aparut curand in The Atlanta Journal. Acesta invita cetatenii insetati sa incerce “noua si populara bautura carbonatata”. Pe copertinele magazinelor au aparut bannere pictate de mana cu sugestia...

Words: 8698 - Pages: 35