Free Essay

Evaluarea Intreprinderii

In:

Submitted By luismares
Words 29823
Pages 120
ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

1/105

UNIVERSITATEA HYPERION FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

Prof.Univ.Dr. ANCA GHEORGHIU
Asist. Univ. Drd. ANGELA VIDRASCU

EVALUAREA INTREPRINDERII (PARTEA 1-A)
CURS PENTRU INVATAMANTUL LA DISTANTA

BUCURESTI 2012
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

2/105 T1 ASPECTE GENERALE LEGATE DE TEORIA VALORII T2 TIPOLOGIA VALORII ECONOMICE. DEFINIȚ II Ș I INTERPRETĂRI T3 SCOPUL Ș I OBIECTUL EVALUĂRII T4 METODE PATRIMONIALE T5 COMPARAȚ IA DIRECTĂ DE PIAȚ Ă A ACTIVELOR T6 METODE PROIECTIVE T7 SISTEMUL INTERNAȚ IONAL DE INDICI T8 METODA MULTIPLILOR T9 PRINCIPII DEONTOLOGICE Ș I DE ETICĂ ÎN EVALUARE T10 STANDARDE Ș I REGLEMENTĂRI PRIVIND EVALUAREA ÎNTREPRINDERII. CONȚ INUTUL RAPORTULUI DE EVALUARE

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

3/105 Precizarile autorului  Datorita evolutiilor financiare mondiale care au afectat indeosebi valoarea (mai ales valoarea proprietatilor imobiliare), standardele internationale de evaluare au fost amplu re-abordate si inca sunt supuse unei dezbateri publice.  Prezentul curs a fost elaborat avand ca referinta editia 2007 a standardelor, iar scopul alegerii a fost din ratiuni didactice.  In sensul respectului fata de mediu, testele au fost reluate intr-o sectiune distincta, finala (For print)

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

4/105

Unitatea de invatare nr. 1 Aspecte generale legate de teoria valorii
Cuvinte-cheie: CMBU, postulatele valorii, valoare, evaluator, cerere ș i ofertă, preț , cost, schimb, concurenț ă, substituț ie, proporț ii variabile, contribuț ia. Obiectivele specifice:
După parcurgerea acestei teme veț i fi capabili să identificaț i ș i să deosebiț i mai multe categorii de valoare. De asemenea, se vor descrie calităț ile evaluatorului Rezolvarea exercițiilor și raspunsul la întrebările de la finele acestui capitol precum și autotestatea vă vor dezvolta competențe interpersonale de evaluare și autoevaluare, studiul individual etc.

Timp de lucru: 2 ore Manuale recomandate: 1. Anca Gheorghiu – Analiza diagnostic si evaluarea intreprinderii, Ed. Victor, Bucuresti, 2010 2. Stan, S. (coordonator) – Evaluarea intreprinderii, IROVAL, Bucuresti, 2007

IMPORTANȚ A EVALUĂRII ÎN ECONOMIE Ș I ÎN VIAȚ A SOCIALĂ. ROLUL EVALUATORULUI.

Valoarea in Economie Filosofia valorii
Investiţia într-un bun sau într-un serviciu este însoţită de risc şi incertitudine. Valoarea reprezintă un concept complex şi subiectiv care este ataşată de un bun (activ) sau de o prestaţie (serviciu) şi-i dă măsura monetară. Totodată valoarea reprezintă o informaţie asupra stării bunului sau serviciului respectiv. Prin caracterul său subiectiv, orice evaluare prelungeşte efectul riscului şi al incertitudinii. Decizia de achiziţie, respectiv, de vânzare
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

5/105 rămâne la latitudinea viitorului potenţial proprietar, respectiv proprietarului actual, după cum şi preţul de perfectare a tranzacţiei poate să difere de dimensiunea dată de raportul de evaluare din variate considerente. Sub aspect filosofic, valoarea unui bun sau a unui serviciu poate fi influenţată de sentimente, de estetică, de o conjunctură socială sau economică, de religie şi în prea puţină măsură de valoarea de utilitate. Un tricou de marcă va costa mai mult decât un tricou, deşi şi într-un caz şi în celălalt are ca principal rol protejarea corpului (ca valoare de utilitate) şi abia apoi intervin factorul estetic, moda, brand-ul etc.

Scopurile evaluării Evaluarea economică poate servi unei palete largi de activități și aplicații printre care pot fi enumerate: utilizarea evaluărilor la întocmirea situațiilor financiare, evaluare in vederea constituirii gajurilor, garanțiilor sau ipotecilor pentru imprumuturi garantate cu proprietăți (ex. credite ipotecare, imobiliare, pentru uz personal garantat cu ipoteca etc.), în determinarea asigurării proprietății și a riscurilor probabile, precum și a limitei despăgubirilor posibile, determinarea plajei de valori care pot sta la baza negocierilor unei tranzacții care implică transferul dreptului de proprietate baza de impozitare, în litigii care au ca subiect partajarea, deteminarea valorii și a pretului de pornire a licitațiilor, intrarea pe piata de capital, lichidarea intreprinderilor etc.

Atunci când avem ca primă preocupare evaluarea întreprinderii, trebuie să-i cunoaș tem principalele funcț ii. Acestea rezultă din cele trei perspective importante, ș i anume:  din perspectivă operaț ională;  din perspectiva acț ionariatului;  din perspectiva creditorilor. Acestea sunt ilustrate sintetic în figura 1.1.

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

6/105

Figura 1.1. Cunoaș terea ansamblului sistemului funcț ional al întreprinderii este primul pas în determinarea valorii sale În ș tiinț a aprecierii valorii, se practică aș a numitele postulate ale valorii. Postulatele valorii: 1. Valoarea nu este o trăsătură intrinsecă a unui bun, ci ea este creată pe baza percepţiilor şi aspiraţiilor umane la un moment dat pe o anume piaţă; 2. Valoarea este formată pe baza interacţiunii a patru factori economici interdependenţi, şi anume: utilitatea, care reprezintă capacitatea unui bun sau a unui serviciu de a satisface o anumită nevoie sau dorinţă; raritatea, pe baza căreia oferta unui bun sau a unui serviciu prezent sau viitor îşi pot găsi la un anumit nivel o cerere rezonabilă acceptată de majoritatea actorilor pieţei, vânzătorii şi cumpărătorii; dorinţa, care exprimă intensitatea satisfacţiei pe care un bun sau un serviciu o produce celui care nu posedă, dar care are nevoie de respectivul bun sau serviciu; puterea de cumpărare, sau măsura în care un individ sau o companie au capacitatea de a achiziţiona bunul sau serviciul oferit pe piaţă prin bani sau prin troc în urma unei negocieri.

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

7/105

Pentru ca un bun sau un serviciu sa fie valorizabil (evaluabil) trebuie ca să participe în actul de schimb pe o piaţă, în urma unei negocieri. Altfel, chiar dacă are valoare de utilitate nu i se poate determina valoarea de schimb. Utilitatea, raritatea, dorinţa şi puterea de cumpărare alcătuiesc şi respectă legile economiei de piaţă şi anume: legea cererii şi a ofertei. Oferta unui bun sau serviciu este influenţată de utilitatea sa şi de solicitarea sa. Disponibilitatea unui bun sau serviciu este limitată de raritatea sa şi de puterea efectivă de cumpărare a potenţialilor consumatori.

Cererea pentru un bun sau serviciu este creată de utilitatea sa, influenţată de raritatea şi de solicitarea sa şi limitată de puterea de cumpărare.

Conceptele de bază cu care se operează în domeniul evaluării şi care dau dimensiunea valorii sunt: proprietatea; preţul; postul; piaţa; Să analizăm pe rând semnificaţia termenilor de mai sus. Proprietatea reflectă drepturile personale de posesiune asupra unui lucru sau serviciu. In sfera juridică se face disjuncţie între proprietatea reală şi proprietatea personală.

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

8/105 Preţul1 este termenul utilizat pentru o sumă cerută, oferită sau plătită pentru un bun sau un serviciu. Preţul de vânzare este un fapt istoric, indiferent dacă a fost făcut public sau dacă a fost confidenţial. Datorită capacităţii financiare, motivaţiilor sau intereselor speciale ale unui vânzător sau cumpărător, preţul plătit pentru bunuri sau servicii poate avea sau nu legătură cu valoarea care ar putea fi atribuită de către alţii acelor bunuri sau servicii. Totuşi, preţul constituie, în general, o indicaţie asupra valorii relative date bunurilor sau serviciilor de către un anumit cumpărător şi/sau vânzător, în anumite situaţii particulare.

Costul2 reprezintă preţul plătit de cumpărător pentru bunuri sau servicii, sau suma necesară pentru a crea sau a produce bunul sau serviciul de către producător. În momentul în care s-a finalizat bunul sau serviciul, costul acestora devine un fapt istoric. Preţul plătit pentru un bun sau un serviciu reprezintă costul acestora pentru cumpărător.

O piaţă3 este mediul în care bunurile, mărfurile şi serviciile sunt comercializate între cumpărători şi vânzători, prin mecanismul preţului. Conceptul de piaţă presupune că bunurile şi/sau serviciile se pot tranzacţiona fără restricţii, între cumpărători şi vânzători. O piaţă poate fi locală, regională, naţională sau internaţională iar nivelurile de referinţă ale preţurilor pot fi diferite de la o perioadă la alta şi pe pieţe sau regiuni diferite.

Procesul de evaluare se compune dintr-un set de proceduri coerente si ordonate, care au ca finalitate, estimarea valorii.

1

IVSC - Comitetul pentru Standarde Internationale de Evaluare –Standardele Internationale de Evaluare, ed. a 8a, 2007 (traducere ANEVAR, Bucuresti, 2007), p.25 2 Ibidem, p.25 3 Ibidem, p.25
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

9/105 Principiile de bază ale evaluării sunt:  Cererea şi oferta – valoarea de piaţă a unei proprietăţi este determinată de interacţiunea dintre cererea şi oferta existente la data evaluării. Fără existenț a unei pieț e, deci a schimburilor active, o entitate nu are valoare. 4  Schimbarea – forţele cererii şi ofertei sunt într-o dinamică permanentă şi crează în mod constant un nou mediu economic, asistând astfel la fluctuaţii ale preţului şi valorii.  Concurenţa – preţurile sunt susţnute şi valorile sunt stabilite printr-o continuă competiţie şi interacţiune între cumpărători, vânzători, antreprenori şi alţi participanţi pe piaţă;  Substituţia – un cumpărator raţional nu va plăti mai mult pentru un bun sau un serviciu decat costul de achiziţie al unuia asemenea lui, cu aceleaşi caracteristici.  Proporţii variabile – proprietatea atinge maximum de productivitate sau cea mai bună utilizare, cand factorii de producţie ( consideraţi de regulă pentru cazul antreprenorial terenul, capitalul, munca şi managementul), sunt în echilibru relativ.  Contribuţia – (productivitatea marginală) valoarea oricarui factor de producţie sau componenetă a proprietăţii, depinde de măsura în care prezenţa sa adaugă ceva la valoarea globală a proprietăţii.  Cea mai bună utilizare (CMBU) – în scopul evaluării pe piaţă, proprietatea ar trebui evaluată în ipoteza celei mai bune utilizări.  Conformitatea – o proprietate atinge valoarea maximă când este amplasată într-un mediu coerent fizic, economic şi social sau de utilizarea compatibilă şi armonioasă.  Anticiparea – valoarea de piaţă este egală cu valoarea actualizată a caştigurilor sau satisfacţiilor viitoare generate de proprietate, aşa cum sunt percepute de vânzătorii şi cumpărătorii tipici.

Principiul substituţiei menţionează o alternativă cu o utilitate sau productivitate egală, ţinând cont de factorul timp. În evaluare se presupune că un cumpărător are următoarele trei alternative: a) să cumpere o proprietate existentă cu o utilitate egală cu cea în cauză. Aceasta reprezintă abordarea prin comparaţie pe piaţă cu tranzacţiile anterioare pentru a estima valoarea de piaţă; b) să cumpere un teren şi să construiască pentru a avea o proprietate cu o utilitate egală cu cea în cauză. Aceasta constituie bază pentru abordarea prin costuri a estimării valorii de piaţă; c) să cumpere o proprietate ce produce venituri de aceeaşi mărime şi cu aceleaşi riscuri ca şi proprietatea în cauză. Aceasta este baza abordării prin venituri în estimarea valorii de piaţă.

Principiul schimbării cere ca evaluatorul să sesizeze cauzele şi efectele forţelor cererii şi ofertei studiind tendinţele lor şi impactul lor asupra valorilor proprietăţilor imobiliare. Acest principiu obligă la specificarea datei evaluării.

pieț ele au caracter oarecum subiectiv. Ele se bazează pe percepț iile umane ș i pot fi înființ ate, pot exista sau pot fi desființ ate prin lege, prin consimț ământul actorilor (”trecerea modei”) sau prin netranzacț ionare spontană (modificări de cultură, de tendinț ă, de gusturi etc.)
4

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

10/105 Principiul contribuţiei poate fi interpretat şi prin estimarea pierderii de valoare atunci când un factor de producţie (sau un component al său) lipseşte. Acest principiu permite efectuarea unor corecţii în cazul comparaţiei cu tranzacţiile anterioare şi totodată asigură o bază pentru estimarea uzurii datorate unor lipsuri (deficienţe) sau plusuri ale proprietăţii în abordarea prin costuri.

Principiul celei mai bune utilizări implică o utilizare legală, posibilă şi probabilă aproprietăţii imobiliare care îi va da cea mai mare valoare în prezent, păstrându-i utilitatea.Acesta este cazul construcţiilor nepotrivite celei mai bune utilizări a terenului şi careconstrucţii nu reprezintă o valoare adăugată terenului.

Cine este interesat de valoare? Răspunsul generic ar fi oricine ș i oricând.

Evaluatorul

Obiectivele de bază urmărite de asociaț iile profesionale din sfera evaluarii sunt legate de5 Dezvoltarea ș i actualizarea unui bagaj comun de cunoș tinț e în domeniu; Stabilirea criteriilor minime de calificare ș i experienț ă pentru cei care doresc să acceadă la această profesie; Elaborarea ș i adoptarea unui cod de comportament, de etică ș i practică profesională pentru membrii lor; Analizarea reclamaț iilor privind încălcarea standardelor profesionale ș i etice ș i adoptarea unor măsuri disciplinare; Examinarea diferitelor aspecte profesionale ș i oferirea de recomandări practice privind îmbunătăț irea metodelor ș i a tehnicilor de lucru; Oferirea de informaț ii referitoare la serviciile pe care le furnizează membrii lor.

5

Sorin Stan (coordonator) – Evaluarea Întreprinderii, Editura IROVAL, Bucureș ti, 2003
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

11/105 Există mai multe tipuri de evaluatori: Evaluator intern Evaluator extern Evaluator independent 6 Profesionalismul evaluatorului implică responsabilităț i multiple, ș i în primul rând responsabilitate profesională 7, responsabilitate civilă 8, responsabilitate penală9 Subiecte de discuț ie: 1. Piaț ă perfectă vs. Piaț ă imperfectă _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ 2. Oligopol, monopol, monopson _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ 3. Alegeț i un activ (clădire sau echipament) ș i încercaț i să scoateț i în evidenț ă calităț ile ș i defectele _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________

6

Sorin Stan (ibidem), p.13; Un evaluator independent este un evaluator extern, care nu a avut în ultimele 24 luni ș i nici în prezent nici o relaț ie pecuniară cu clientul, cu excepț ia plăț ii evaluării ș i a declarat în scris orice implicare trecută sau prezentă cu proprietatea evaluată sau cu părț ile interesate sau legate de proprietate pentru ultimele 24 de luni. 7 modul în care evaluatorul cunoaș te ș i aplică procedurile, metodele, tehnicile specifice ca ș i modul de aderare la codul de comportament etic 8 ia naș tere cu ocazia contractului civil dintre evaluator ș i clientul său 9 atunci când se constată că în activitatea de evaluare, evaluatorul a încălcat
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

12/105
T1. Test grila pentru verificarea cunostintelor etapizat: Durata testului 30 min. Fiecare grila corect rezolvata primeste 1 pct in coloana 4. Suma punctelor castigate se completeaza in ultima rubrica. Fiecare item valoreaza 1 punct. Reluati testul dupa parcurgerea integrala a cursului. Nu trişa!

Nr.crt (1) 1

Intrebare (2) In raportul de evaluare termenul de „valoare” ar trebui utilizat fără alt atribut: a) întotdeauna b) uneori c) niciodată d) la aprecierea evaluatorului Conceptul de valoare a unui bun: a) implică existenţa unei pieţe pentru acel bun b) implică o sumă de bani asociată cu o tranzacţie c) implică existenţa unor tranzacţii anterioare cu bunuri similare d) reflecta optica pietei asupra beneficiilor celui care detine sau primeste serviciile Principiul anticipării arată că valoarea se bazează pe: a) percepţiile evaluatorului asupra beneficiilor viitoare ale intreprinderii b) anticiparea de către evaluator a modificărilor economice favorabile investitorilor c) raportul cerere-ofertă, evaluatorul anticipând că preţul variază direct proporţional cu cererea d) nici un răspuns corect Abordarea evaluării prin capitalizarea venitului se bazează pe principiul: a) rarităţii b) anticipării c) contribuţiei d) nici unul de mai sus Care NU este factor de producţie: a) terenul b) munca c) contribuţia d) capitalul Care dintre următoarele tipuri de valoare este utilizat în evaluarea întreprinderii in scop de achiziţii strategice: a) valoarea de piaţă b) valoarea de investiţie c) valoarea justa d) costul de înlocuire net Un factor de risc sistematic este: a) riscul privind vocaţia la credite b) modificarea ratelor dobânzii c) riscul pierderii oamenilor cheie d) riscul nerealizării previziunilor

raspuns (3)

punctaj (4)

2

3

4

5

6

7

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

13/105
8 Sursele uzuale de informatii folosite în compararea întreprinderilor sunt: a) pietele organizate de valori mobiliare b) piata de fuziuni si achizitii c) tranzactiile anterioare ale subiectului evaluat d) toate cele de mai sus Criteriile de stabilire a valorii finale sunt: a) precizia, calitatea informaţiilor şi raţionamentul profesional al evaluatorului b) cantitatea informaţiilor, data evaluării şi tipul valorii estimate c) diferentele între rezultatele obţinute d) competenţa evaluatorului, apropierea rezultatelor, valoarea reală Raportul de evaluare este un document care inregistreaza: a) instructiunile pentru o anumita misiune de evaluare b) tipul de valoare si scopul evaluarii c) rezultatele analizei care au condus la opinia privind valoarea d) toate cele de mai sus Punctaj final Punctaj final

9

10

Data 1 Data 2

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

14/105

Unitatea de invatare nr. 2 Tipologia valorii economice. Definiții și interpretări
Cuvinte-cheie: valoare de piaț ă, valoare de utilizare, valoare de investiț ie, valoare subiectivă, valoare de impozitare, valoare reziduală, valoare de lichidare, valoare specială, valoare de fuziune, valoare de exploatare continuă, valoare de asigurare, valoare justă, similar ș i relevant, CMBU Obiectivele cursului: După parcurgerea cursului, veț i dobândi competenț e de diferenț iere a unei varietăț i largi de tipuri de valori Rezolvarea exercițiilor și raspunsul la întrebările de la finele acestui capitol precum și autotestatea vă vor dezvolta competențe interpersonale de evaluare și autoevaluare, studiul individual etc.

Timp de lucru: 2 ore Manuale recomandate: 1. Anca Gheorghiu – Analiza diagnostic si evaluarea intreprinderii, Ed. Victor, Bucuresti, 2010 2. Stan, S. (coordonator) – Evaluarea intreprinderii, IROVAL, Bucuresti, 2007

Tipuri de valori

Valoarea de piaț ă10 –Suma estimată pentru care o proprietate ar putea fi schimbată, la data evaluării, între un cumpărător decis şi un vânzător hotărât, într-o tranzacţie cu preţ determinat obiectiv, după o activitate de marketing adecvată, în care ambele părţi au acţionat în cunoştinţă de cauză, prudent şi fără constrângere.

10

Standardele internaț ionale de evaluare, editia a 8-a, IVSC, 2007 (ed. lb. română, ANEVAR, Bucureș ti, 2007), p. 27
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

15/105 Valoarea de utilizare, reprezintă valoarea cea mai probabilă în generarea de venituri viitoare printr-o utilizare normală a activului. Valoarea de investiț ie (sau subiectivă) – suma pe care este dispus să o dea un investitor, respectiv valoarea bazată pe cerinț ele investiț ionale individuale, ș i deosebită de valoarea de piaț ă, care este ceva impersonal ș i detaș at. De regulă, valoarea de investiț ie este mai mare decât valoarea de piaț ă, diferenț a provenind din abordări diferite ale investitorului în ceea ce privesc: potenț ialul ramurii economice, al regiunii geografice, asumarea riscurilor, interese în alte afaceri controlate de investitor etc.

Valoarea de impozitare – valoarea asupra căreia ia naș tere faptul generator ș i exigibilitatea conform actelor normative continentale, regionale, naț ionale sau locale. Valoarea reziduală – este o expresie a valorii de piaț ă pentru o investiț ie, la sfârș itul unei perioade de exploatare, considerate suficientă ș i satisfăcătoare pentru investitor în recuperarea investiț iei sale. Aceasta nu înseamnă că afacerea sau activul nu pot funcț iona în continuare la parametri acceptabili. 11 Valoarea de recuperare – sau valoarea de casare rezultată din dezmembrarea activului ș i ceeace ar putea rezulta din valorificarea materialelor. Valoarea de lichidare (sau de vânzare forț ată) – este o situaț ie premergătoare vânzării activelor cât mai repede posibil, de obicei la o licitaț ie. 12 Valoarea specială – valoarea unui bun sau serviciu pentru care nu există piaț ă liberă ș i este supusă unor reglementări juridice speciale13 Valoarea de fuziune – valoarea rezultată din fuziunea a două sau mai multe companii, în care se fac corecț iile aferente activelor ș i a resurselor redundante. Valoarea de exploatare continuă – se presupune că afacerea funcț ionează ș i că nu există o intenț ie iminentă de lichidare sau de încetare a activităț ii. Valoarea de asigurare – valoarea asupra căreia planează un risc asigurabil ș i măsurabil, pe baza cărora se poate calcula o primă de asigurare. Valoarea contabilă – valoarea la care un activ este introdus în bilanț (la cost istoric), după deducerea unor amortizări cumulate ș i a oricăror pierderi cumulate prin depreciere.

11 12

putem stabili valoare reziduală pentru o aplicaț ie software? Argumentaț i. situaț ia este întâlnită deseori la declararea unei companii ca fiind în situaț ie de insolvenț ă (faliment), ocazie cu care creanț ierii săi doresc să-ș i recupereze cât mai repede prejudiciile create de compania în cauză. 13 Cum este cazul deș eurilor radioactive (spre exemplu)
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

16/105 Valoarea justă14, ca un concept de contabilitate, este definită în Standardele Internaţionale de Raportare Financiară şi în alte standarde de contabilitate, ca fiind suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o datorie, de bunăvoie, între părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv. Valoarea justă se utilizează, în general, pentru raportarea financiară, atât a valorii de piaţă, cât şi a valorilor nebazate pe piaţă. Când se poate stabili valoarea de piaţă a unui activ, această valoare va fi egală cu valoarea justă. Proprietatea specializată este o proprietate care se vinde rar pe piaţă sau niciodată, cu excepţia cazului în care se vinde întreaga întreprindere sau entitatea din care face parte, din cauza unicităţii ei rezultată din proiectul şi natura sa specializată, din configuraţia sa, din mărimea, localizarea sau din alte caracteristici.

Procesul de creare a valorii Cea mai bună utilizare (CMBU) este cea mai probabilă utilizare a proprietăţii care este fizic posibilă, justificată adecvat, permisă legal, fezabilă financiar şi care conduce la cea mai mare valoare a proprietăţii evaluate.

 Dreptul de proprietate imobiliar are următoarele atribute:  posesia,  folosinţa şi  dispoziţia.

14

Standardele internaț ionale de evaluare, editia a 8-a, IVSC, 2007 (ed. lb. română, ANEVAR, Bucureș ti, 2007), p. 30
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

17/105  Acestea includ dreptul :  de a utiliza,  de a ocupa,  de a vinde,  de a închiria,  de a testa (a lăsa moştenire),  de a dona sau  de a alege de a exercita oricare sau nici unul dintre acestea. În anumite situaţii, un anumit atribut poate fi separat şi transferat, închiriat sau înstrăinat, în condiţiile legii

Subiecte de dezvoltat: Un istoric al asociaț iilor profesionale din lume ș i din România care au ca obiect evaluarea. ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ Tipuri de evaluare ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ Comentati termenii: substitutie, contributia (productivitate marginala), cea mai buna utilizare (CMBU), conformitate, anticipare ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

18/105 Identificaț i CMBU al clădirii de lângă casa dumneavoastră ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ Aplicaț ii practice: Teme de casă: 1. Direcț ia valorii terenurilor din periferia Municipiului Bucureș ti din perioada 20002011 ș i estimarea unei prognoze pentru perioada 2012-2015. Alegeț i o zonă pe care o cunoaș teti cel mai bine. Opinia dumneavoastră contează. Alegeț i între urmatoarele opț iuni: creș te, stagnează, scade. Motivati raspunsul. ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ 2. Care ar fi CMBU pentru urmatoarele active:

Nr.crt Descriere CMBU propus a Un lot de teren de 15000 mp in Comuna Berceni, la periferia comunei

b

Un apartament de două camere situat în Cartierul Pajura întrun bloc de locuinț e, et.5 din P+8, cu spaț ii comerciale la parter

c

Un autoturism Logan, an de fabricatie 2009, carburant benzină

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

19/105 3. Identificaţi patru forţe ce influenţează valoarea reală a proprietăţii şi daţi câte două exemple din fiecare categorie. ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ 4. Explicaţi cum principiul substituţiei ajută la stabilirea valorii proprietăţii. ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ 5. Cum explică principiul ofertei şi cererii variaţia valorii proprietăţii? ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ 6. Ipotetic, pieţele eficiente sunt caracterizate în parte de bunurile economice şi serviciile ce sunt comercializate la preţuri ce sunt relativ uniforme, stabile şi scăzute. În aceste pieţe, un mare număr de cumpărători şi vânzători sunt puşi laolaltă printr-un mecanism de piaţă ce răspunde cererii. Cum diferă piaţa imobiliară de pieţele eficiente? ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

20/105 Surse bibliografice de discuț ii tematice: 1. Robu, V., Anghel,I., Serban, C., Tutui,D. – Evaluarea întreprinderii, Biblioteca online, www.ase.ro, 2005 2. Cotidianul Bursa, www.bursa.ro 3. Saptamanalul Saptamana financiara, www.sfin.ro 4. Saptamanalul Capital, www.capital.ro

T2.Test grila pentru verificarea cunostintelor etapizat: Durata testului 30 min. Fiecare grila corect rezolvata primeste 1 pct in coloana 4. Suma punctelor castigate se completeaza in ultima rubrica. Fiecare item valoreaza 1 punct. Reluati testul dupa parcurgerea integrala a cursului. Nu trişa! Nr.crt (1) 1 Intrebare (2) Valoarea unei proprietăţi este dată de: a) utilitate b) raritate – atractivitate c) dorinţă şi putere reală de cumpărare d) toate cele de mai sus simultan Abordarea evaluării prin capitalizarea venitului se bazează pe principiul: a) rarităţii b) anticipării c) contribuţiei d) nici unul de mai sus Care este o conditie a definitiei valorii de piata: a) vocatia la credit b) cumparatorul si vanzatorul sunt perfect informati asupra detaliilor tuturor tranzactiilor din ultimii 3 ani c) cumparatorul si vanzatorul sunt doua persoane independente, nelegate intre ele prin relatii preferentiale d) cumparatorul este constient de stringenta vanzatorului de a vinde Pentru un anumit investitor, tipul de valoare adecvat este: a) valoarea de piaţă b) valoarea de impozitare c) valoarea de asigurare d) valoarea de investiţie Care este un criteriu al celei mai bune utilizări: a) fezabil financiar b) cererea şi oferta c) concurenta d) contribuţia Alegerea metodelor de evaluare se face: a) conform caietului de sarcini b) în funcţie de scopul evaluării c) conform indicaţiilor proprietarului d) în funcţie de conjunctura economică Care este caracteristica unei investiţii imobiliare: a) generează profit pentru cel care o exploatează b) este destinată închirierii şi/sau revânzării la un preţ mai mare c) va fi modernizată d) funcţionează la capacitatea maximă raspuns (3) punctaj (4)

2

3

4

5

6

7

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

21/105
8 Standardele Internationale de Evaluare cuprind: a) definiţii ale unor termeni specifici evaluării b) indici de actualizare c) formule de calcul a valorii prin diferite metode de evaluare d) tabele de încadrare Valoarea de piaţă vs. valoarea de investiţie a unei întreprinderi este: a) întotdeauna egală b) niciodată nu este egală c) este întotdeauna mai mare d) poate să fie şi egală Standardele de evaluare sunt necesare: a) pentru o înţelegere uniformă a termenilor şi procedurilor de evaluare b) pentru ralierea la standardele de contabilitate c) pentru a putea fi atestaţi evaluatorii d) pentru alinierea la cerinţele integrării în U.E. Punctaj final Punctaj final

9

10

Data 1 Data 2

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

22/105

Unitatea de invatare nr. 3 SCOPUL Ș I OBIECTUL EVALUĂRII
Cuvinte-cheie: metode patrimoniale, metode de comparaț ie, metode bazate pe perspective Obiectivele cursului: După parcurgerea acestui capitol veț i putea să delimitaț i principalele categorii de metode de evaluare Rezolvarea exercițiilor și raspunsul la întrebările de la finele acestui capitol precum și autotestatea vă vor dezvolta competențe interpersonale de evaluare și autoevaluare, studiul individual etc.

Timp de lucru: 2 ore Manuale recomandate: 1. Anca Gheorghiu – Analiza diagnostic si evaluarea intreprinderii, Ed. Victor, Bucuresti, 2010 2. Stan, S. (coordonator) – Evaluarea intreprinderii, IROVAL, Bucuresti, 2007 Elementele principale ș i obligatorii cu care trebuie să înceapă o evaluare, stipulabil atât în contract, cât ș i în raportul de evaluare, le constituie scopul ș i obiectul evaluării. Din punctul de vedere al scopului pentru care este întocmit un raport de evaluare, deosebim: - Evaluare pentru garantare împrumuturi sau credite ipotecare; - Evaluare pentru impozitare sau/ș i raportare financiară; - Evaluare pentru vânzare-cumpărare; - Evaluare pentru fuziuni sau lichidări; - Evaluare pentru asigurare; - Evaluare pentru rezolvarea litigiilor;
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

23/105 - Evaluare pentru expropriere; - Evaluare pentru emigrare; - Evaluare pentru aport in natură; - Evaluare pentru despăgubiri etc.

Evaluare pentru vânzări-cumpărări, fuziuni-achiziț ii sau schimburi În condiț iile unei evoluț ii economice stabile, valoarea de investiț ie pentru proprietăț ile imobiliare este apropiată de valoarea de piaț ă. În aceste condiț ii, din perspectiva cumpărătorului sau vânzătorului numai un specialist evaluator poate să evidenț ieze atât punctele tari, cât ș i pe cele slabe ale unei proprietăț i, venind astfel cu un suport material justificat în negocierile ce se poartă pentru schimbarea proprietarului.

Evaluare pentru garantarea împrumuturilor Subiectul în evaluarea pentru credite este determinarea valorii de piaț ă ș i perpectivele de risc pentru perioada de creditare. Evaluatorii interni sau externi agreaț i de bănci au tendinț a de a subevalua proprietăț ile depuse drept garanț ie, fapt ce duce fie la dificultăț i în primirea creditului, fie la obț inerea unui credit mai mic decat cel solicitat (în care garanț ia este mult subevaluată). Astfel că, în situaț ia în care trebuie recuperat creditul prin vânzarea proprietăț ii cu care s-a garantat, banca riscă o vânzare forț ată, în timp limitat, pretul obț inut fiind în cele mai dese situaț ii mai mic decât valoarea de piaț ă a proprietăț ii puse gaj15.

Evaluare pentru emigrare Raportul de evaluare a proprietăț ilor (de regulă imobiliare) deț inute de beneficiarul persoană fizică potenț ial viitor emigrant, întocmit de un evaluator autorizat, este perfect valabil în faț a autorităț ilor ț ării în care beneficiarul doreș te să emigreze, pentru a face dovada posibilităț ilor financiare. Subiectul în evaluare în aceste cazuri este tot estimarea valorii de piaț ă a proprietăț ilor imobiliare.

15

este bine ca pe lângă evaluatorul agreeat de bancă, clientul să apeleze la serviciile unui evaluator propriu care va determina valoarea de piaț ă a proprietăț ii imobiliare, astfel încât clientul să poată purta o negociere argumentată cu evaluatorul băncii ș i cu ofiț erul de credit.
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

24/105 Evaluare pentru rezolvarea litigiilor Justa compensare în caz de expropriere, cazuri de înș elătorie dovedită a cumpărătorului, evaluarea pentru pagubele prin deteriorarea proprietăț ii, partajări, sunt câteva din situaț iile în care se impune efectuarea unei evaluări.

Evaluare pentru asigurari Subiectul in evaluare pentru asigurari este valoarea de reconstrucț ie (costul de refacere integrală, identică, a proprietăț ii imobiliare după distrugere). Valoarea de despăgubire presupune acordarea de compensaț ii în limita costurilor de reconstrucț ie fără a fi preluate în aceste costuri îmbunătăț irile sau extinderile construcț iei sau ale dotărilor. Cel ce se asigură va obț ine o cotă din suma asigurată, datorită faptului că în majoritatea cazurilor bunul nu se distruge în întregime, ci parț ial, situaț ie în care este necesar să se facă o evaluare corectă, pornind de la costul de înlocuire (care reprezinta costul estimat pentru a construi la preț urile curente, la data evaluării, o copie, o replică exactă a clădirii evaluate, folosind aceleaș i materiale, normative de construcț ie, arhitectură, planuri ș i calitate de manoperă din care se scad toate deficienț ele ș i deprecierea clădirii).

Evaluare pentru impozitarea globală Pentru proprietăț ile imobiliare, aceasta se determină conform Codului Fiscal ș i a hotărârilor administraț iilor locale, fie forfetar, fie la valoarea din cel mai recent raport de reevaluare, după caz.

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

25/105 PRINCIPALELE TIPURI DE METODE UTILIZATE ÎN EVALUAREA INTREPRINDERII

METODE PATRIMONIALE (BAZATE PE ACTIVE)
ACTIV NET CONTABIL ACTIV NET CORECTAT ACTIV NET DE LICHIDARE COST DE INLOCUIRE

METODE DE COMPARAȚ IE
EVALUĂRI PRIN MULTIPLI COMPARAȚ II DIRECTE DE PIAȚ Ă PE ACTIVE SIMILARE Ș I RELEVANTE

ANALIZA MEDIULUI INTERN
POTENȚ IALUL PE FUNCȚ IUNI REZULTATELE CALITATEA ACTIVELOR STRUCTURA Ș I CULTURA ORGANIZAȚ IONALĂ SISTEMUL INFORMAȚ IONAL Ș I RELAȚ IILE

ANALIZA MEDIULUI EXTERN
MEDIUL GENERAL MEDIUL SPECIFIC PIAȚ A ACTIVELOR FIRMEI PREȚ UL AFACERILOR COMPARABILE ANALIZA DE COMPETITIVITATE

RECONCILIEREA REZULTATELOR16 OPORTUNITĂȚ I RISCURI

PUNCTE FORTE

PUNCTE SLABE

METODE BAZATE PE PERSPECTIVE (VENITURI VIITOARE)
METODA FLUXURILOR DE NUMERAR ACTUALIZATE (CASHFLOW) MODELUL ACTUALIZĂRII DIVIDENDELOR Ș I DERIVATELOR ACESTORA METODA CAPITALIZĂRII VENITURILOR

ALTE METODE DE EVALUARE
GOODWILL CAPACITATE BENEFICIARĂ METODA EXPERȚ ILOR METODA PRIN BONITARE

16

După Daniel Manaț e, op.cit., p.93, modificată ș i adaptată de autoare
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

26/105 Subiecte de discuț ie: 1. Încercaț i să caracterizaț i mediul extern al unei fabrici de lactate (Ex: Albalact, Prodlacta etc.) _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ 2. Ce afecteaza mediul intern al unei companii? Structurati pe categorii _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________
T3. Test grila pentru verificarea cunostintelor etapizat: Durata testului 30 min. Fiecare grila corect rezolvata primeste 1 pct in coloana 4. Suma punctelor castigate se completeaza in ultima rubrica. Reluati testul dupa parcurgerea integrala a cursului. Nu trişa!

Nr.crt (1) 1

Intrebare (2) Proprietatea imobiliară este un concept: a) non-fizic b) fizic c) tehnic d) influenţat de poziţia evaluatorului Conceptul de valoare a unui bun: a) implică existenţa unei pieţe pentru acel bun b) implică o sumă de bani asociată cu o tranzacţie c) implică existenţa unor tranzacţii anterioare cu bunuri similare d) reflecta optica pietei asupra beneficiilor celui care detine sau primeste serviciile Valoarea de garantare a creditului ipotecar: a) identifică şi elimină elementele speculative b) ia în considerare utilizările alternative adecvate c) ţine seama de aspectele mentenabile într-un viitor apropiat d) toate cele de mai sus Care dintre elementele de mai jos NU este cuprins în definiţia valorii de
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

raspuns (3)

punctaj (4)

2

3

4

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

27/105 piaţă: a) suma estimată b) tranzacţie echilibrată c) proprietarul activului d) marketing adecvat Care dintre următoarele tipuri de valoare este cel mai utilizat în evaluarea pentru dispute maritale (conform Standardelor Internationale de Evaluare): a) valoarea de piaţă b) valoarea de lichidare c) valoarea intrinsecă d) nu există o bază specificată în acest scop Termenul activ din afara exploatării se referă la: a) activul utilizat sub capacitatea proiectată b) activul supradimensionat c) activul închiriat terţilor d) activul supraevaluat în contabilitate Teoria valorii are un postulat care precizează că: a) manifestarea valorii este condiţionată de transferabilitatea proprietăţii b) valoarea este o trăsătură intrinsecă a unei proprietăţi şi nu reprezentarea asupra utilităţii sale c) valoarea este expresia monetară a utilităţii proprietăţii pentru vânzători şi cumpărători d) toate cele de mai sus În abordarea prin piaţă un principiu fundamental este “principiul substituţiei” care spune că: a) un investitor nu va plăti mai mult decât valoarea estimată prin ANC (activul net corectat) b) un investitor nu va plăti mai mult decât costul unui bun de substituţie c) un cumpărător va plăti cel mult valoarea estimată prin DCF (exclusiv activele din afara exploatării) d) în abordarea prin piaţă, primordial este principiul anticipării Principiul substituţiei cere ca întreprinderile comparabile să fie: a) apropiate ca dimensiune şi piaţa de aprovizionare b) să acţioneze în aceeaşi ramură c) similare şi relevante d) a şi b Principiul contribuþiei aratã cã: a) valoarea unei pãrþi a unei afaceri / întreprinderi depinde de ponderea costurilor de reconstrucþie în total cost de reconstrucþie a întregului b) valoarea unei pãrþi a unei întreprinderi depinde de ponderea valorii activelor din afara exploatãrii în ANC c) valoarea unei pãrþi a unei întreprinderi/proprietãþi depinde de cât de mult contribuie la valoarea întregului sau, în condiþiile în care n-ar exista, cât de mult ar reduce valoarea întregului d) valoarea unei pãrþi a unei întreprinderi depinde de ponderea valorii activelor din afara exploatãrii în ANC (activul net corectat) ºi în DCF (flux de numerar actualizat) Punctaj final Punctaj final

5

6

7

8

9

10

Data 1 Data 2

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

28/105

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

29/105

Unitatea de invatare nr. 4 METODE PATRIMONIALE
Cuvinte-cheie: cost de inlocuire, activ contabil, activ net corectat Obiectivele cursului: in cadrul acestui capitol vom studia principalele teme ale evaluarilor patrimoniale (abordari bazate pe trecut) Rezolvarea exercițiilor și raspunsul la întrebările de la finele acestui capitol precum și autotestatea vă vor dezvolta competențe interpersonale de evaluare și autoevaluare, studiul individual etc.

Timp de lucru: 2 ore Manuale recomandate: 1. Anca Gheorghiu – Analiza diagnostic si evaluarea intreprinderii, Ed. Victor, Bucuresti, 2010 2. Stan, S. (coordonator) – Evaluarea intreprinderii, IROVAL, Bucuresti, 2007

Metodele patrimoniale sau abordările bazate pe trecut pornesc de la ideea că activitatea economică actuală se bazează pe politica investiț ională anterioară. Această ”zestre” deja existentă, asigură instrumentarul necesar, pe baza căruia întreprinderea este capabilă să funcț ioneze. Acest tip de metode nu menț ionează nimic despre profituri, despre politica de contractări, despre perioada de emergenț ă, maturitate sau declin a întreprinderii. 17 În general, această categorie de metode apreciază corect activele luate individual ș i scoate în evidenț ă tocmai acest aspect: gradul de înzestrare al companiei 18.

17 18

aceasta poate fi dedusă din perioada rămasă pentru amortizare. Această categorie de metode nu spune nimic despre calitatea echipei companiei, despre capacitatea de înnoire a activelor ș i reînnoire bazate pe regia proprie, despre profiturile viitoare etc.
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

30/105

Abordarea prin cost Se bazează pe înț elegerea faptului că participanț ii pe piaț ă, relaț ionează valoarea la cost. În abordarea prin cost valoarea unei proprietăț i este determinată prin adaugarea valorii estimate a terenului la costul curent de reconstrucț ie sau de înlocuire al amenajărilor ș i construcț iilor ș i apoi prin scăderea sumei reprezentând deprecierea construcț iilor din toate cauzele. În determinarea valorii se poate include ș i profitul antreprenorului. Această abordare este utilă îndeosebi la evaluarea amenajărilor ș i construcț iilor noi sau aproape noi sau a proprietăț iilor care nu se vând des pe piaț ă. Tehnicile abordării prin cost pot fi utile ș i pentru obț inerea de date necesare abordării prin comparaț ie directă ș i a abordării prin venit, cum ar fi costurile de remediere a componentelor ca urmare a lucrărilor de întreț inere. Costurile curente ale amenajărilor ș i construcț iilor noi pot fi obț inute de la specialiș tii în devize, din manualele de devize, de la constructori si antrepenori, din revistele de specialitate19 etc. Deprecierea se cuantifică prin studierea pieț ei ș i prin aplicarea unor procedee specifice. În abordarea prin cost, valoarea terenului se estimează în mod distinct (de regulă prin comparaț ie directă de piaț ă ș i mai rar prin abordări de viitor20). Pentru fiecare activ, în parte, se determină valoarea ramasă a clădirilor şi construcţiilor speciale cu ajutorul relaț iei: Vr = Vi x ( 1 – Guz / 100 ) unde:


4.1

Vi = valoarea de înlocuire a clădirii sau construcţiei speciale evaluate şi reprezintă suma tuturor cheltuielilor care ar trebui făcute la data evaluării pentru a construi o clădire sau o construcţie specială cu caracteristici tehnice similare celei evaluate.

19 20

Bursa Construcț iilor este o sursă de asemenea informaț ii Teren excedentar intravilan, cu multiple destinaț ii. În acest caz, CMBU este determinat de evaluator, în mod prudent ș i neutru.
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

31/105 Valoarea de înlocuire se determină, de regulă cu relaţia :

Vî = V0 x Ka unde: -

4.2

V0 – este valoarea de înregistrare iniț ială în contabilitate, actualizată la preț urile de la momentul evaluării;  ka – coeficientul de actualizare a valorii cladirii ca echivalent LEU/USD sau LEU/EURO21



Guz (%) - deprecierea globală totală, compunsă din:  deprecierea fizică = pierderea de valoare ca rezultat al utilizării şi uzurii unui activ în funcţiune şi expunerea factorilor de mediu.  deprecierea funcţională = pierderea de valoare ca rezultat al progresului tehnologic, supradimensionării clădirii, stilului arhitectonic sau al instalaţiilor şi echipamentelor ataşate.  deprecierea economică = constă în pierderea de valoare datorată unor factori externi proprietăţii cum ar fi modificarea cererii, urbanismul, finanţarea şi reglementările legale.

Pentru estimarea costului de înlocuire net (CIN) al construcț iilor se apelează la formula CIN = CIB – Dep , 4.3

unde CIB = costul de înlocuire brut al unui activ modern echivalent( aceeaș i utilitate) Dep = deprecierea totală (fizică, funcț ională ș i externă) 22

Definiţii  Deprecierea este o pierdere de valoare a proprietăţii imobiliare din orice cauză.  Uzura fizică este evidenţiată prin trecerea timpului de rosături, căzături, fisuri, infestări sau defecte de structură.  Neadecvarea funcţională este dată de demodarea, neadecvarea sau supradimensionarea clădirii din punct de vedere al dimensiunilor, stilului sau instalaţiilor şi echipamentelor ataşate.
21

România a trecut printr-o hiperinflaț ie cronică în perioada 1991-2003, cu rate anuale ale inflaț iei de peste 10%, ceea ce impune stabilirea unui referenț ial cvasistabil, respectiv o monedă de circulaț ie internaț ională considerată mult mai stabilă. 22 Deprecierea este o pierdere de valoare faţă de costul de înlocuire a construcţiilor, ce poate apare din cauze fizice, funcţionale sau externe. Teoretic, deprecierea poate începe să se acumuleze de la finalizarea construcţiei, chiar dacă aceasta reprezintă cea mai bună utilizare a amplasamentului.

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

32/105










Deprecierea economică (din cauze externe) este cauzată de factori externi proprietăţii imobiliare, cum ar fi modificarea cererii, utilizarea proprietăţilor imobiliare în zonă, urbanismul, finanţarea şi reglementările legale. Amortizarea este o noţiune contabilă. Amortizarea nu este o mărime dată de piaţă, ci este reglementată de autoritatea fiscală şi se raportează la valoarea de intrare (de inventar). Durata de viaţă economică este perioada de timp în care construcţiile contribuie la valoarea proprietăţii imobiliare. Durata de viaţă fizică poate depăşi durata de viaţă economică, dar reparaţiile şi modernizările aduse proprietăţilor mai vechi pot extinde durata de viaţă economică, care nu poate depăşi durata de viaţă fizică. Durata de viaţă economică rămasă este perioada de timp estimată, în care construcţiile vor continua să contribuie la valoarea proprietăţii imobiliare. Evaluatorul va estima durata de viaţă economică rămasă, interpretând atitudinile şi reacţiile cumpărătorilor de proprietăţi competitive. Vârsta scriptică, sau vârsta istorică sau calendaristică, este numărul de ani trecuţi de la terminarea construcţiei. Vârsta efectivă este vârsta dată de starea tehnică şi utilitatea construcţiei. Vârsta efectivă poate diferi de vârsta scriptică, în funcţie de lucrările de întreţinere realizate în trecut.

Fie cazul unei clădiri cu destinaț ie de alimentaț ie publică (cantină uzinală) Calculul deprecierii fizice s-a facut pe baza analizei duratei de viaț ă, corelată cu constatările evaluatorului cu ocazia inspecț iei. Depreciere fizică = durata de viaț ă efectivă/durata de viaț ă normată = 10 ani/40 ani = 0,25 (25%) Depreciere funcț ională = 0 spaț iul corespunde normelor tehnice de siguranț ă alimentară în vigoare. Depreciere externă = 0 nu exista penalităti de mediu, administrative sau din cauze externe. CIB – costul de înlocuire brut (costul de realizare a unei construcț ii noi, moderne cu aceaș i utilitate). CIB = CIB unitar × Scd Scd = suprafaț a construită desfăș urată. CIB unitar – cost de înlocuire unitar brut estimat din informaț ii de pe piaț a imobiliară, de la firme de construcț ii sau de la antrepenori generali la data evaluării CIB unitar = 350 eur/mp23 + TVA (5%) Suprafata construitadesfăș urată = 710 mp conform documentaț iei cadastrale ș i planurilor anexate. CIB = 350eur/mp×1,05×4,5lei/euro×710 mp ≈ 1.174.000 lei Costul de inlocuire net (CIN) al constructiei s-a estimat la: CIN = 1.174.000 lei × (1-25%) = 880.500 lei (rotunjit ≈ 880.000 lei)
23

Exemplu de calcul depreciere

informatiile sunt din statisticile oferite periodic de ziarul Bursa
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

33/105

Exemplu de evaluare prin cost de inlocuire net
Date constructive: Regim de înălț ime: clădire industrială mixtă parter parț ial etajat (hală ș i anexe administrative) Constructie tip haăa etajată - structura din beton armat - compartimentări din zidărie - acoperiș ul din chesoane de beton armat ș i izolatie hidrofugă din carton asfaltat - pardoseli din mozaic la parter ș i etajul 1 mochetat Instalaț ii - instalaț ie sanitară –apă- canal - instalaț ii electrice – iluminat fluorescent - instalaț ie de încălzire cu centrală termică - instalaț ie de aer condiț ionat ș i ventilaț ie - instalaț ii tehnologige ș i gaze naturale. Dimensiuni: Latimea:10,45 m parter si 10,40 m etaj1 Lungimea:6,00+38,80+10,40 m parter si 10,40 m etaj1 Inălț imea nivelelor: parter: 5 m, etaj 1:5 m, Se au in vedere ponderile principalelor elemente de constructii din intregul constructiei si preturile medii practicate pe piata constructiilor la materiale, forta de munca, transport si utilaje. - fundatii -0,4 mc/mp - zidarie -0,1 mc/mp - structura de beton armat -0,6 mc/mp - tencuieli -2,0 mc/mp - pardoseli beton -0,2 mc/mp - tamplarie metalica -1,0 kg/mp - zugraveli si vopsitorii -2,0 mp/mp Preturile pe unitatea de masura sunt: - fundatii 739 lei/mc - zidarie 829 lei/mc - structura de beton armat 1451 lei/mc - tencuieli 43 lei/mp - pardoseli beton 51 lei/mp - tamplarie metalica 1.50 lei/mp - zugraveli si vopsitorii 111 lei/mp

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

34/105

METODA ACTIVULUI NET CORECTAT O alta metoda importanta in cadrul metodelor patrimoniale o constituie metoda activului net corectat. Activul net corectat reprezintă valoarea actualizată a capitalurilor proprii deţinute de societatea comercială. Pentru calculul Activului net corectat, se porneș te de la transpunerea într-un formular de tip bilanţ a celei mai recente balanţe contabile de verificare. În cadrul bilanț ului se corectează atât elementele de activ cât şi cele de pasiv (respectiv datoriile), pentru a se stabili valoarea lor actuală. Activul Net Corectat = Activ total corectat – Datorii totale corectate Se separă activele direct participante la activitatea operaț ională de activele redundante. Spre exemplu, dacă întreprinderea ce urmează a fi evaluată este profilată pe producț ia de ț evi metalice, atunci ansamblul de garsoniere construit ce întreprindere pentru angajaț ii săi este un activ din afara exploatării, care nu va face parte din activul net corectat final al întreprinderii în cauză.

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

35/105 Evaluarea activelor circulante Stocurile se pot evalua în funcţie de următoarele criterii24: - stocurile fără mişcare sau cu mişcare lentă au fost reevaluate la 30% din valoarea contabilă; - stocurile cu o vechime sub 6 luni au fost luate in calcul la 70% din valoarea contabila; u.m.
Nr. crt. 1 2 3 Vechime creanţe Creanţe cu vechime cuprinsă între 0 – 6 luni Creanţe cu vechime cuprinsă între 6 – 12 luni Creanţe cu vechime mai mare de 1 an TOTAL Valoarea contabilă la zz.ll.yyyy Coeficient corecţie , K25 de Creanţe corectate

17.673 4.566 9.402 31.641

0,9 0,7 0,4 -

18.914 4.110 5.641 22.863

Evaluarea datoriilor Datoriile totale se preiau la valoarea lor contabilă, incluzând penalităţile şi majorările de întârziere pentru neachitare la termen a obligaţiilor (datorii către stat, bugete locale şi alte fonduri). (u.m.)
Valoarea Nr. crt. Denumirea Contabila bilanţieră şi extrabilanţieră 23.134 2.577 103 317 0 26.131 464 9.375 35.970 5.050 41.020 40.948 31.641 231 72.820 113.860 41.422 72.438 Corectata

A. ACTIVE IMOBILIZATE 1. Constructii 2. Masini, utilaje si instalatii de lucru 3. AMC-uri 4. Mijloace de transport 5. Unelte, accesorii, inventar gospodaresc Total mijloace fixe 6. Investitii in curs 7. Teren TOTAL (1-7) 8. Imobilizari financiare TOTAL A (ACTIVE IMOBILIZATE) B. ACTIVE CIRCULANTE 1. Stocuri 2. Creante 3. Disponibilitati TOTAL B (1-3) TOTAL ACTIVE (A+B) D. DATORII TOTAL ACTIV NET (A+B+C) - D

148.063 15.118 1.040 5.762 19 170.002 0 2.197 170.199 5.050 175.249 25.239 22.863 231 48.333 223.852 38.758 185.094

Asfel rezultă valoarea activului net corectat de: VANC = 185.094 u.m.

24

aprecierea, deș i are o componentă subiectivă, se aplică prin cutumă în rapoartele de evaluare. Repet, nu este o lege, ci ț ine de ramura economică, de tehnologii, de perisabilităț i etc. 25 Nivelul creanț elor, respectiv scala de risc de recuperare este de natură cutumiară
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

36/105
T4. Test grila pentru verificarea cunostintelor etapizat: Durata testului 30 min. Fiecare grila corect rezolvata primeste 1 pct in coloana 4. Suma punctelor castigate se completeaza in ultima rubrica. Reluati testul dupa parcurgerea integrala a cursului. Nu trişa!

Nr.crt (1) 1

Intrebare (2) În abordarea bazata pe active, maşinile, utilajele şi instalatiile de lucru se estimează întotdeauna numai pe baza: a) valorii de piaţă b) valorii de înlocuire c) valorii de randament d) nici un raspuns corect Abordarea bazata pe active este prioritară: a) la întreprinderile care îşi continuă activitatea b) la întreprinderile în dificultate financiară c) la evaluarea intreprinderii pe premisa lichidarii d) la întreprinderile mici Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui program informatic de gestiune este: a) costul de recreare minus deprecierea b) comparaţia de piaţă c) capitalizarea profitului net alocat programului d) toate cele trei metode de mai sus Un proiect nefinalizat de cercetare ştiinţifică fundamentală se evaluează prin: a) cost b) capitalizare (actualizarea venitului) c) comparaţia de piaţă d) nu se evaluează La ce valoare se evaluează producţia în curs de execuţie: a) costul de producţie b) valoarea de piaţă c) valoarea de realizare netă d) preţul estimat de vânzare al produselor finite rezultate minus cheltuielile estimate de finalizare a producţiei minus cheltuielile de vânzare minus un profit aferent efortului de completare şi vânzare In evaluarea clădirii unui hotel, abordarea bazata pe costul de inlocuire net este relevantă: a) în toate situaţiile b) numai pentru hotelurile de categorie inferioară c) în cazul constructiilor recente şi amplasate în zone în care pot fi construite hoteluri d) nu este o abordare convingătoare Deprecierea economică a unui bun mobil care are o greutate de 30 de tone, faţă de un substitut care are o greutate de 27 de tone este: a) 10% b) 33,3% c) nu este o depreciere economică d) nici unul din cele de mai sus Existenţa unor obligatii de mediu ale unei firm petrochimice: a) influenţează concluziile diagnosticului management-resurse umane b) implică unele corecţii asupra activelor circulante şi deci influenţează
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

raspuns (3)

punctaj (4)

2

3

4

5

6

7

8

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

37/105
ANC c) implică anumite corecţii asupra datoriilor şi deci influenţează ANC d) această problemă nu face obiectul evaluării Un ANC negativ: a) evidenţiază o greşeală gravă a evaluatorului b) poate fi compensată de un DCF pozitiv în metoda practicienilor c) poate evidenţia existenţa unor credite obţinute cu garanţii (active imobilizate ale întreprinderii) supraevaluate d) ANC nu poate fi negativ Abordarea bazata pe activa: a) nu ţine cont de activele necorporale b) ia în calcul toate activele necorporale mobile c) estimează toate activele (corporale şi necorporale) şi obligaţiile la valoarea justa d) estimează toate activele (corporale şi necorporale) şi toate obligaţiile la valoarea de piaţă Punctaj final Punctaj final

9

10

Data 1 Data 2

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

38/105

Unitatea de invatare nr. 5 COMPARAȚ IA DIRECTĂ DE PIAȚ Ă
Cuvinte-cheie: comparabile, similar si relevant, informatie recenta Obiectivele specifice:
După parcurgerea acestei teme veț i fi capabili să identificati comparabile similare, relevante si recent tranzactionate. Veti putea realiza corectiile de aliniere in sensul determinarii nivelului coerent de valoare. Rezolvarea exercițiilor și raspunsul la întrebările de la finele acestui capitol precum și autotestatea vă vor dezvolta competențe interpersonale de evaluare și autoevaluare, studiul individual etc.

Timp de lucru: 2 ore Manuale recomandate: 1. Anca Gheorghiu – Analiza diagnostic si evaluarea intreprinderii, Ed. Victor, Bucuresti, 2010 2. Stan, S. (coordonator) – Evaluarea intreprinderii, IROVAL, Bucuresti, 2007 Acest capitol se referă cu deosebire la aplicarea metodei comparaț iei directe de piaț ă pe proprietăț i imobiliare sau echipamente pentru care există piaț ă formată ș i se pot culege informaț ii recente despre tranzacț ii. Abordarea prin comparaţia directă a vânzărilor Această metodă este utilă atunci când piaț a este activă ș i când există suficient de multe informaț ii cu referire la tranzacț ii recente ale unor proprietăț i similare ș i relevante (adică proprietăț i cu caracteristici asemănatoare cu proprietatea analizată). Prin această abordare, evaluatorul îș i formează o opinie asupra valorii comparând proprietatea supusă analizei cu altele similare, numite vânzări comparabile. Preț urile de vânzare ale proprietăț ilor considerate a fi cele mai asemănătoare, arată de obicei un interval valoric în care se va plasa ș i valoarea proprietăț ii în cauză. Evaluatorul apreciază gradul de asemănare sau de diferenț ă, dintre proprietea analizată ș i vânzările comparabile, pe baza mai multor elemente de comparaț ie: - drepturile de proprietate imobiliară transmise; - condiț iile de finanț are; - condiț iile de vanzare; - cheltuielile efectuate imediat dupa vânzare;
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

39/105 condiț iile de piaț ă; localizarea(poziț ia); caracteristicile fizice; caracteristicile economice; utilizarea/zonarea; componentele non-imobiliare ale valorii;

După aceea se fac corecț ii, exprimate în sumă de bani sau în procente, ale preț urilor de vânzare cunoscute ale fiecarei vânzari comparabile, pentru a obț ine un indicator de valoare pentru proprietatea analizată. Prin această procedură comparativă, evaluatorul elaborează o opinie asupra valorii deț inute în enunț ul temei, valabilă la o anumită dată. Pentru piaț a imobiliară, din ț ara noastră, sunt indentificate urmatoarele tipuri de pieț e imobiliare: rezidenț iale (case de locuit, apartamente în bloc, etc.) ; comerciale (clădiri administrative, centre comerciale, hoteluri, magazine, etc.); industriale (fabrici, depozite, clădiri ale institutelor de cercetare); agricole (ferme, livezi,vii, păș uni, păduri); speciale (proprietăț i cu design unic sau care limitează utilizarea numai în scopul iniț ial,-ș coli, aeroporturi, clădiri publice, săli de conferinț ă, parcuri de distracț ii, terenuri de golf, cimitire, case de rugăciuni). O piaț ă activă este o piaț ă caracterizată prin cerere în creș tere, o ramânere în urmă a ofertei ș i preț uri în creș tere; o piaț ă activă este uneori numită piaț a vânzărilor pentru că vânzătorii pot obț ine preț uri mai mari pe proprietăț ile disponibile. O piaț ă în cădere este o piaț ă în care scăderea cererii este însoț ită de o supra-ofertă relativă ș i o scădere a preț urilor; această piaț a se numeste ș i piaț a cumparatorilor, pentru ca au avantaj cumpărătorii. La aplicarea acestei metode se respectă câteva reguli, ș i anume:  comparabilele trebuie să fie similare, relevante ș i recent tranzacț ionate  după fiecare corecț ie se consideră că metoda este aplicată ab initio (ca de la început, nu ne mai preocupă preț urile anterioare sau istoricul corecț iilor)  comparabilele superioare se corectează în sens negativ  comparabilele inferioare se corectează în sens pozitiv  metoda se poate opri atunci când cel puț in două comparabile devin egale26  se calculeaza suma corecț iilor brute ș i nete ca număr ș i ca valoare ș i se selectează comparabila cu cele mai mici ș i cele mai puț ine corecț ii brute ș i nete. In tabelul de mai jos sunt prezentate mai multe terenuri situate aproximativ în aceeaș i zonă, recent tranzacț ionate:

Elemente de comparatie Pret unitar de vanzare –euro/mp Drepturi de proprietate transmise
26

De evaluat liber

Teren A 35 liber

Teren B 30 liber

Teren C 21 Liber

unii evaluatori, mai riguroș i, preferă oprirea metodei atunci când toate comparabilele corectate devin egale
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

40/105
Corectie Restrictii legale Corectie pentru restrictii legale Conditii de finantare Corectie pentru finantare Conditii de vanzare Corectie pentru conditii de vanzare Echipare tehnico-edilitara a zonei Corectie Pret corectat Localizare Corectie pentru drum acces Pret corectat Corectie totala bruta Corectie totala (% pret de vanzare) Numar corectii Nu sunt 0 La piata 0 independent 0 DA 0 Nu sunt 0 La piata 0 independent 0 NU +5 40 Strada secundara 0 40 5 114% 2 0 Nu sunt 0 La piata 0 independent 0 DA 0 30 Strada secundara 0 30 0 1% 0 0 Nu sunt 0 La piata 0 Independent 0 NU +5 26 Strada Principala -11 15 16 176% 2

Strada secundara 0

Se alege proprietatea care are corectie bruta cea mai mica si cele mai putine corectii, respectiv terenul B, cu valoarea de 30 euro/mp. Se poate introduce ș i o opinie a evaluatorului, ca rezervă de negociere, aș a cum se arată în metoda de mai jos:

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

41/105
T5. Test grila pentru verificarea cunostintelor etapizat: Durata testului 30 min. Fiecare grila corect rezolvata primeste 1 pct in coloana 4. Suma punctelor castigate se completeaza in ultima rubrica. Reluati testul dupa parcurgerea integrala a cursului. Nu trişa!

Nr.crt (1) 1

Intrebare (2) În abordarea prin piata, întreprinderile comparabile trebuie să fie: a) asemănătoare şi în aceeaşi localitate b) similare şi relevante c) identice şi în aceeaşi ţară d) cu acelaşi profit net Sursele uzuale de informaţii folosite în compararea întreprinderilor sunt: a) pieţele organizate de valori mobiliare b) piaţa de fuziuni şi achiziţii c) tranzacţiile anterioare ale subiectului evaluat d) toate cele de mai sus Abordarea prin comparaţie foloseşte rata: a) preţ / profit b) cifra de afaceri / numărul de salariaţi c) numărul de salariaţi / active imobilizate d) valoarea adăugată / activ net Abordarea prin piata foloseşte ratele: a) preţ / cifra de afaceri, preţ / profit, preţ / datorii b) preţ / profit, preţ / activ net, preţ / imobilizări necorporale c) preţ / cifra de afaceri, preţ / profit, preţ / activ net d) profit / cifra de afaceri, datorii / capital social Dacă procentajul de ajustare a valorii de bază este o diminuare cu 15 %, calculul poate fi simplificat prin multiplicarea valorii de bază cu: a) 1,15 b) 0,15 c) 0,85 d) 0,085 În abordarea prin piata întreprinderea relevantă răspunde la: a) dorinţele şi aşteptările cumpărătorului probabil b) caracteristicile medii ale întreprinderilor din aceeaşi ramură c) caracteristicile întreprinderilor cotate d) cerinţa existenţei unei pieţe active pentru comparabilele similare selectate Investigarea tranzacţiilor de pe piaţă se face prin: a) informaţii de la vânzători şi cumpărători b) analiza datelor statistice ale pieţei c) informaţii de la consultanţii financiari d) toate cele de mai sus Abordarea prin piata: a) utilizeaza datelet tranzactiilor inregistrate de cabinetele notariale b) se bazeaza pe rationamentul ce corespunde modului de gandire al participantilor pe piata c) este recunoscuta de toate autoritatile publice, valorile de piata fiind cele inscrise in bilanturile contabile ale agentilor economici si institutiilor d) b si c În abordarea prin piata, un principiu fundamental este cel al substituţiei

raspuns (3)

punctaj (4)

2

3

4

5

6

7

8

9

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

42/105 care spune că: a) un cumpărător nu va plăti mai mult decât valoarea unui flux de numerar net similar ca mărime şi risc cu fluxul de numerar net generat de firma evaluată b) un investitor va plăti cel mult ANC al firmei evaluate c) un cumpărător nu va plăti mai mult decât valoarea estimată prin DCF la o rata de 21% d) în abordarea prin piata primordial este principiul contribuţiei În abordarea prin piata, folosirea multiplului curs/profit net pe actiune (PER) este adecvata cand: a) profitul net este sensibil mai mare fata de amortizare b) impozitarea venitului este aceeasi c) nu sunt necesare investitii de dezvoltare d) toate raspunsurile de mai sus Punctaj final Punctaj final

10

Data 1 Data 2

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

43/105

Unitatea de invatare nr. 6 METODE PROIECTIVE
Cuvinte-cheie: rata de actualizare, rata de capitalizare, valoare reziduala, cash-flow, DCF Obiectivele specifice: După parcurgerea acestei teme veț i fi capabili să realizati planul afacerii pe un orizont de timp dat, precum si tintele de profit prudent espectate in mediu economic dat Rezolvarea exercițiilor și raspunsul la întrebările de la finele acestui capitol precum și autotestatea vă vor dezvolta competen țe interpersonale de evaluare și autoevaluare, studiul individual etc.

Timp de lucru: 2 ore Manuale recomandate: 1. Anca Gheorghiu – Analiza diagnostic si evaluarea intreprinderii, Ed. Victor, Bucuresti, 2010 2. Stan, S. (coordonator) – Evaluarea intreprinderii, IROVAL, Bucuresti, 2007 Această categorie de metode ia în consideraț ie potenț ialul companiei. Nu întâmplător se mai numesc ș i abordări bazate pe viitor. Cu alte cuvinte se consideră că întreprinderea are capacitatea de a-ș i desfăș ura activitatea pe o perioadă viitoare dată sau chiar perpetuă. Chiar dacă suma activelor nu este evidenț iată distinct (pe care se bazează compania la momentul evaluării), se consideră că a existat o politică investiț ională anterioară. De asemenea, se consideră că această preocupare investiț ională există ș i că se va continua, alături de creativitatea umană, pentru că doar aș a îș i poate continua activitatea ș i poate genera anual profituri. Acest tip de evaluare face distincț ia între categoriile de evoluț ie ale companiei, respectiv: emergentă, matură, în declin. Abordarea prin capitalizarea veniturilor În această abordare se estimează valoarea actualizată a beneficiilor viitoare obţinute din utilizarea proprietăţii. Ca şi în cazul comparaţiei directe, metoda capitalizării necesită o serioasă cercetare de piaţă. Cercetarea şi analiza datelor se efectuează pe baza relaţiei cererii şi ofertei care oferă informaţii despre tendinţele şi previziunile pieţei.
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

44/105 Datele specifice pe care le analizează evaluatorul în această metodă sunt: - venitul brut anual previzionat obţinut din exploatarea proprietăţii imobiliare; - diminuarea venitului din cauza gradului de ocupare şi a altor pierderi; - cheltuielile anuale previzionate de exploatare; - caracterul şi durata fluxurilor de venituri; - valoarea previzionată de revânzare. Odată estimate veniturile şi cheltuielile, fluxul de profituri este capitalizat cu o rată de capitalizare sau actualizat cu o rată de actualizare.

Figura 6.1. Întreprinderea eficientă conservă patrimoniul ș i generează valoare Ratele utilizate la capitalizare sau actualizare sunt deduse din ratele de fructificare acceptabile şi aşteptate de investitor, comparativ cu proprietăţi imobiliare similare.
(a) (b) (c) (d) Metoda presupune parcurgerea următoarelor etape: estimarea venitului anual normalizat şi mentenabil pe termen lung; estimarea schemei de evoluţie viitoare perpetuă a venitului; determinarea ratei de capitalizare; calcularea valorii capitalului investit (CI) sau capitalului acţionarilor (CA).

Venitul anual supus capitalizării trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:  să fie un venit normalizat, respectiv corectat;  să existe posibilitatea obţinerii acestuia în viitor, deci să fie mentenabil pe termen lung;  să fie de natura unei anuităţi constante sau unei anuităţi crescătoare cu o rată anuală perpetuă constantă (g);  în funcţie de evoluţia întreprinderii, poate fi un venit mediu anual ponderat (de exemplu din ultimii 3 ani) sau un venit anual corectat al unui an reprezentativ, curent sau viitor.
  

Formele de venit care pot fi utilizate în aplicarea metodei capitalizării sunt: profitul net din exploatare; profitul curent net; cash-flow-ul net disponibil pentru investitori (CFNI);
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

45/105 cash-flow-ul net disponibil pentru acţionari (CFNA); dividende; etc. Pentru evaluarea întreprinderii se recomandă capitalizarea cash-flow-ului net, prin una din cele două tipuri ale acestuia (CFNI sau CFNA), deoarece:
    

acest venit este mai reprezentativ pentru investitorii de capital, faţă de relevenţa profitului; nivelul ratei de capitalizare se poate determina pornindu-se de la nivelul ratei de actualizare

(k). Schema de evoluţie viitoare a venitului (CFN) trebuie să fie mai degrabă de natura unei anuităţi crescătoare, cu o rată anuală perpetuă constantă, decât de natura unei anuităţi constante. Creşterea anuală perpetuă sperată a CFN, notată cu g, trebuie să fie egală sau uşor mai mare, faţă de rata anuală previzionată a inflaţiei. Dacă, de exemplu, există o previziune pe termen lung a deprecierii anuale a dolarului, de 2 % pe an, iar creşterea previzionată în termeni reali a CFN din domeniul de activitate al întreprinderii este 3%, rezultă că gn = 2% + 3% = 5%. În literatura economică recentă, referitoare la evaluarea întreprinderii, nivelul recomandat al gn este de 3% - 5%. Trebuie reţinut că g este o rată anuală perpetuă de creştere a CFN, începând cu primul an după cel de bază. Rata de capitalizare a CFN (c) este rata de actualizare (k), din care se scade rata anuală de creştere perpetuă, sperată a CFN. Ca şi rata de actualizare (k) şi rata de capitalizare (c) poate fi calculată în termeni nominali (cn) sau în termeni reali (cr). Dacă evoluţia viitoare a CFN este prevăzută în termeni nominali (deci g n), atunci: cn kn gn

Dacă evoluţia viitoare a CFN este prevăzută în termeni reali (deci gr), atunci:

cr

kr

gr
Calcularea valorii capitalului (CI sau CA) se va face conform următoarelor formule:

CI

CFNI 1 k g

în care: k = cmpc

CA

CFNA1 k g

în care: k = ccp Aplicaț ie : Fie o întreprindere al cărei capital social este de 1000000 ron, cu rezerve de 200000 ron. Sunt emise 10.000.000 acț iuni, cotate pe bursă cum-dividend27 la 0,1 lei. Întreprinderea a generat profit în valoare de 75000 lei ș i în urma sedinț ei Adunării Generale a Acț ionarilor s-a hotărât să se distribuie dividende în valoare de 20000 ron. Cunoscând rata de actualizare, să se determine: 1. rata de creș tere anuală a capitalului propriu 2. cursul ex-dividend 3. rata sperată de rentabilitate pentru ca un investitor să-ș i menț ină capitalul în afacere Răspuns:
27

cum-dividend – până la data de referinț ă a repartizării profitului ex-dividend – după data de referinț ă a repartizării profitului
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

46/105
1. Rata de creș tere a capitalului propriu se determină după deducerea valorii contbile, care este:

Valoare contabila Capital social Rezerve Profit - Dividende Rezultă rata de creș tere a capitalului propriu = =0,045833 Valoare contabila Valoare contabila 2. Cursul ex-dividend este dat de formula Capital pe actiune =0,12 Numar total de actiuni 20000ron ș i din repartiț ia dividendelor pe acț iune, adică 0,002ron / actiune . 10000000 actiuni Din diferenț a Capital pe actiune - Dividende pe actiune Curs tinta ex - dividend
=0,12-0,002=0,118 ron/acț iune. Aș a cum se poate sesiza, din datele problemei, cursul de piaț ă cum-dividend este de 0,1 ron/acț iune. In aceste condiț ii, extrăgând dividendul, cursul de piaț ă coboară la nivelul 0,098, cu alte cuvinte acț iunea are posibilităț i de creș tere , de la 0,098 la 0,118, adică cel puț in: 20,4% 3. Pentru determinarea ratei sperate de rentabilitate pentru ca un investitor să-ș i menț ină capitalul în afacere, se foloseș te relaț ia Gordon-Shapiro:

Costcapital propriu

Dividend(1 rataactualizare ) Pr etactiuneexdividend

rataactualizare

ș i a rezultat valoarea de 15,9%, adică rata anuală de randament, valoare minimă. Să nu uităm că rata de actualizare este de 14%, iar randamentul costului capitalului trebuie să depăș ească această valoare. Pentru o rată de actualizare de 10%, costul capitalului propriu devine 11,86% Pentru o rată de actualizare de 4 %, costul capitalului propriu devine 5,76% Întrebare: În contextul regional, în care avem trei regiuni, cu rate de actualizare ca mai sus, care ar fi regiunea preferată de un investitor prudent?

ron Capital social 1000000 ron Rezerve 200000 ron Nr actiuni emise 10000000 buc curs de piata cum-dividend 0,1 ron/actiune Profit net 75000 ron Dividende 20000 ron Care este costul capitalului propriu=rata sperata de rentabilitate pentru ca un investitor sa-si mentina capitalul in afacere Rata de actualizare este costul capitalului propriu Val contabila Profit net/Valoarea contabila Rata de crestere a capitalului propriu Dividende pe actiune Capital pe actiune Curs ex-dividend Gordon-Shapiro 0,14 1200000 0,0625 0,045833 0,002 0,12 0,118 0,159322 ron

ron ron ron



La CI astfel calculat, trebuie apoi adunate sau scăzute următoarele elemente, dacă este cazul: se adaugă valoarea realizabilă netă a activelor din afara exploatării, exprimată de CFN din afara
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

47/105 exploatării;  se scade cheltuiala aferentă unei infuzii de capital necesar pentru majorarea FRN, dacă pe o astfel de ipoteză s-a bazat previzionarea evoluţiei CFN;  se scade investiţia de capital necesară pentru a fi generat nivelul reprezentativ al CFN;

se adaugă o valoare suplimentară în cazul existenţei unei subutilizări a capacităţii de producţie, dacă se consideră că în viitor va exista oportunitatea unei creşteri a gradului de utilizare, care nu a fost luat în considerare în estimarea CFN reproductibil.


Exemplu de calcul a valorii unei clădiri care poate fi închiriată ca spaț ii de birouri Capitalizarea venitului (directa) este o metoda de randament folosita pentru imobile care se pot inchiria si prin capitalizarea venitului net efectiv anual, considerat constant, dintrun număr de ani28 , rezultă valoarea imobilului. Transformarea se face prin divizarea venitului anual net efectiv estimat cu o rata de capiatalizare sau multiplicare cu un factor de multiplicare. S-a aplicat metoda capitalizarii veniturilor din chirii prin aplicarea tarifelor medii de inchiriere de pe piata pentru imobile similare. Vrand = VNE/a, unde, a = rata de capitalizare, determinata prin analize de piaț ă pentru proprietăț i similare VNE = venitul net efectiv VNE = VBE – Ch VBE = venitul brut efectiv Ch = cheltuielile proprietarului aferente imobilului inchiriat (impozite si taxe,asigurare,management) VBE = VPB x Go VPB = venitul potential brut Go = gradul de ocupare Rata de capitalizare =10% Suprafaț a închiriabilă (SI)= 1000 mp Analizand piata imobiliara prin ofertele anexate s-a luat in calcul o chirie medie de 2,5 eur/mp. VPBlunar = SI×2,5 euro/mp =1000mp×2,5 euro/mp = 2500 euro/lună, la un grad de ocupare de Go = 70% VBElunar =VPB×Go= 2500 × 0,7 = 1700 euro/lună, venituri pentru care se fac cheltuieli în valoare de: Chlunar = 0,5 euro/mp × 1000 mp =500 euro/lună VNE=12luni × (VBElunar – Chlunar )= 12×(1700 euro/lună – 500 euro/lună) = 144000 euro/an, venitul anual estimat. Valoarea estimata prin metoda capitalizarii venitului este: Vrand = VNE/a= 144.000 / 0,1 =1.440.000 euro29

Între 1 ș i 20 ani. Pe o piaț ă imobiliară matură, 10 ani este o perioadă rezonabilă de recuperare prin chirii a investiț iei iniț iale 29 Calculele se referă la o piaț ă imobiliară în care perioada medie de închiriere este de un an (cazul actual al României). Pentru perioade mai indelungate, se recomandă metoda actualizărilor de venituri.
28

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

48/105

Modelul DCF Cash-flow-ul previzionat are sensul de cash-flow net ( free cash-flow). În cazul evaluării unor afaceri care nu vor recurge la finanț are prin credite, deci neîndatorate, se va utiliza metoda actualizarii cash-flow-ului net la dispoziț ia acț ionarilor (free cash-flow to equity owners method), care are se deduce astfel: Cifra de afaceri neta (1) - Cheltuieli de exploatare directe (2) = Profit înainte de amortizare, dobânzi si impozit (PIADI) - Amortizare = Profit înainte de dobânzi si impozit (PIDI) - Impozit pe profit = Profit net + Amortizare = Cash-flow pentru exploatare - Investitii de capital - Modificarea anuala a fondului de rulment net (3) = Cash flow net pentru actionari (CFNA)

Aplicaț ie: Fie cazul unui hotel închiriat de către o companie cu profil turistic, care intenț ionează să ducă o politică de fidelizare a clientelei astfel încât dinamica anuală a turiș tilor să se prezinte astfel: An 1 = 400 clienț i An 2 = 600 clienț i An 3 = 1000 clienț i An 4 = 1800 clienț i Fiecare client va genera venituri din cazare ș i din consumaț ii, astfel: An 1 = 25 euro/zi de cazare si consumaț ie în valoare de 10 euro/zi An 2 = 30 euro/zi de cazare si consumaț ie în valoare de 13 euro/zi An 3 = 35 euro/zi de cazare si consumaț ie în valoare de 15 euro/zi An 4 = 40 euro/zi de cazare si consumaț ie în valoare de 20 euro/zi Numărul de zile turistice pe an: 100 zile turistice/an. Cheltuielile operaț ionale sunt ½ din veniturile operaț ionale anuale. Cheltuielile generale ș i administrative sunt aproximativ constante, de 100.000 euro/an. Cheltuielile cu amortizarea: 10000 euro/an . Cota de impozit pe profit 25% Se aplică bonusuri de fidelizare conform următorului grafic: An 1 = 5000 euro/an An 2 = 4000 euro/an An 3 = 3000 euro/an
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

49/105 An 4 = 2000 euro/an Costurile cu susț inerea unor campanii de publicitate ș i de fidelizare a clientelei se derulează după următorul gradic: An 1 = 12000 euro/an An 2 = 10000 euro/an An 3 = 8000 euro/an An 4 = 6000 euro/an Să se determine: 1. Fluxul de numerar net; 2. Cunoscând factorul de actualizare de 10%, determinaț i fluxul de numerar net actualizat din fiecare an; 3. Determinaț i valoarea companiei, ș tiind că valoarea reziduală este nulă. Se determină veniturile, utilizând formula: Nr.Clienti Contributia zilnica a turistuluiinclusiv consumatia estimata

Nr.zile turistice

Se determină suma cheltuielilor, care sunt alcătuite din: Cheltuieli operaț ionale ( ½ din veniturile operaț ionale) Cheltuieli generale ș i administrative: 100000 euro/an Cheltuieli cu amortizarea activelor tangibile: 10000 euro/an Se obț ine rezultatul inainte de impozitare, căruia i se aplică cota de impozit pe profit. Se trag bonusuri ș i costuri de publicitate ș i rezultă fluxul net. Dacă ț inem cont de faptul că se aplică factorul de actualizare, atunci fluxul net actualizat din anul n este:

CFNETACTUALIZAT

CFNETn (1 a ) n

Suma fluxurilor nete actualizate dă valoarea afacerii30: n V i 1

CFnet i (1 a ) i

bazată pe fidelizarea clienț ilor

30

Să reț inem că valoarea reziduală este nulă pentru o asemenea situaț ie, altfel, formula generală este : n V i 1

CFneti (1 a ) i

Vreziduala (1 a) n

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

50/105

În cazul evaluarii unor afaceri care sunt finantate si cu credite, deci îndatorate, formula de calcul a CFNA este modificată prin includerea influenț ei capitalului împrumutat atât asupra profitului, cât ș i a cash-flow- ului. Cash-flow-ul net pentru investitorii în firmă, care revine tuturor proprietarilor de capitaluri utilizate de o firma îndatorată (acț ionarii obiș nuiț i, acț onarii deț inatori ai acț iunilor privilegiate ș i creditorii) se calculeaza astfel: CFNA + Dobânzi platite x (1 – x% ) ( x% cota impozitului pe profit) + Rate de rambursare credite - Intrari de credite + Dividende preferentiale = Cash flow net pentru investitori în firma (CFNF) Altă modalitate de calcul a CFNF este: Profit înainte de dobânzi ș i de impozit x (1 – x%) + Amortizare - Investitii de capital - Modificarea anuala a fondului de rulment net = Cash flow net pentru investitorii în firmă – CFNF (debt free cash- flow) Astfel, putem sintetiza urmatoarele relatii de calcul: CF net la dispoziț ia firmei = CF net pentru acț ionari în cazul întreprinderilor neîndatorate CF net la dispoziț ia acș ionarilor unei firme îndatorate = CF net la dispoziț ia firmei minus datoriile totale purtătoare de dobânzi existente la data evaluarii (DPD) Aplicaț ie: Fie o întreprindere care asigură servicii IT diverse, după cum urmează: Conectare persoane fizice la internet cu abonament de 8 euro/lună; Conectare persoane juridice la internet cu abonament de 20 euro/luna; Dinamica aș teptată pe ani a abonaț ilor, persoane fizice: An 1 = 200 abonaț i An 2 = 250 abonaț i An 3 = 300 abonaț i An 4 = 400 abonaț i An 1 = 50 abonaț An 2 = 60 abonaț An 3 = 70 abonaț An 4 = 80 abonaț i i i i

Se administrează servicii integrate de internet, după cum urmează: Persoane fizice: An 1 = 300 abonaț i An 2 = 500 abonaț i
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

51/105 An 3 = 750 abonaț i An 4 = 1050 abonaț i Persoane juridice An 1 =100 abonaț i An 2 =150 abonaț i An 3 =210 abonaț i An 4 =280 abonaț i De asemenea compania poate promova publicitar, contra unei taxe de 50 euro/luna companii, contractual, după cum urmează: An 1 =10 companii An 2 =20 companii An 3 =30 companii An 4 =40 companii Numărul de luni active pentru publicitate contractată, estimată va fi: An 1 =11 luni An 2 =8 luni An 3 =10 luni An 4 =11 luni Totodată, compania asigură ș i consultanț ă tehnică, pentru care solicită taxă orară, astfel: An 1 = 10 euro/ora An 2 = 20 euro/ora An 3 = 25 euro/oră An 4 =25 euro/ora Media de ore per client fiind An 1 =15 ore/client An 2 =16 ore/clent An 3 =15 ore/client An 4 =16 ore/clent Numărul de clienț i care solicită asistenț ă tehnică ș i consultanț ă este următorul: An 1 =200 clienț An 2 =250 clienț An 3 =300 clienț An 4 =350 clienț i i i i

Sub aspectul cheltuielilor, dinamica angajaț ilor se prezintă astfel: An 1 = 5 angajaț i An 2 = 7 angajaț i An 3 = 9 angajaț i An 4 =11 angajaț i Salariul mediu acordat este de 300 euro per salariat Numărul de luni active prestate de salariatul mediu la nivel de companie sunt: An 1 =11 luni An 2 =12 luni An 3 =10 luni An 4 =11 luni Pentru manager este prevăzut un salariu de 600 euro ș i un grad de incărcare anuală de An 1 =11 luni An 2 =12 luni An 3 =11 luni An 4 =11 luni Chiriile prevăzute anuale sunt de 4800 euro pe an. Costurile materiale se ridică la 30% din venitul total, redevenț ele ș i licenț ele costă 2% din veniturile totale iar amortizarea este 10% din cifra de afaceri. Să se determine: 1. fluxul de numerar brut; 2. cunoscându-se cota de impozit pe profit de 16%, să se determine fluxul de numerar net 3. pentru un factor de actualizare de 14%, să se determine fluxul de numerar net actualizat 4. determinaț i valoarea companiei pe baza metodei DCF, ș tiind că valoarea reziduală

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

52/105 este nulă.
31

Modelul actualizării dividendelor (Dividend Discount Model) Această metodă se referă la evaluarea unei acț iuni ș i deci ș i a capitalului acț ionarilor pe baza fluxului de dividende sperate ș i/sau a plusvalorii (capital gain) obtinuta din vânzarea actiunilor la un curs superior celui de cumparare.

n
31

V i 1

CFneti (1 a ) i

Vreziduala (1 a) n

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

53/105

Valoarea calculată prin aplicarea metodei actualizarii dividendelor este diferita de cea rezultata prin aplicarea tehnicilor cash-flow-ului actualizat din cel putin urmatoarele două motive: - cash-flow-ul net nu se distribuie în întregime sub forma de dividende ci o parte de obicei mai mica; în plus, aceasta inegalitate este fluctuantă; - în metoda dividendelor actualizate nu se adaugă în mod distinct valoarea de realizare netă a activelor redundante, respectiv a celor care nu sunt necesare exploatării (de care se ț ine seama în evaluare prin metoda capitalizării profitului net ș i prin metoda DCF). Metoda actualizarii dividendelor este o particularizare a metodei DCF, deoarece punctul de plecare în calcule este profitul net - indicatorul principal care se previzioneaza în mod explicit, pe durata previziunii discrete. Aplicarea acestei metode este însa extrem de sensibila la tipul de afacere si de management, respectiv la nivelul de profitabilitate viitoare a firmei si la politica de distributie a profitului net al firmei. Aplicaț ie: Se achiziț ionează 1.000.000 acț iuni a căror valoare nominală în anul 0 este 0,1 lei. Se dă rata de actualizare 0,12. se ș tie că dividendul anual este 0,03 lei. Să se determine: 1. preț ul anual cu care se poate vinde acț iunea, considerând că dividendele anuale se reinvestesc în companie; 2. care este anul în care investiț ia s-a amortizat complet? 3. investitorul doreș te să se retragă din afacere în anul 15. care va fi valoarea corectă a acț iunii ș i care va fi profitul total actualizat, realizat de acesta? Răspunsuri: În figura de mai jos s-a realizat o aplicaț ie Excel.

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

54/105

Se observă că in coloana J s-au trecut preț urile anuale la care se poate vinde acț iunea (presupunând că nu există influenț e ale pieț ei sau alț i factori perturbatori) După al 5-lea an, investiț ia este complet amortizată Preț ul din al 15-lea an va fi 0,2526 Temă: Încercaț i să faceț i o aplicaț ie Excel care să răspundă cerinț elor problemei de mai sus.

Aplicaț ie: Se cunosc următoarele date despre companie: Capital propriu: 93.000 lei, datorii totale : 4000 lei, veniturile din exerciț iul financiar curent: 30000 lei (rata de creș tere estimată a veniturilor 20%), cheltuielile anuale 25000 lei (rata de creș tere estimată 2,5%). Rata liberă de risc este 6%, rata de risc a ramurii 10%, costul datoriei 14% ș i cota de impozit pe profit 25%. Să se determine: 1. costul mediu ponderat al capitalului32 2. profitul net anual 3. profitul net actualizat 4. dacă rata de creș tere perpetuă este 6%, să se determine valoarea reziduală 5. care este valoarea companiei33? Rezolvarea aplicaț iei: S-a elaborat o aplicaț ie sub MS Excel la care sunt prezentate sub formă de comentarii
32

cmpc n kD

datorii capital propriu datorii

1 impozit pe profit

kc

capital propriu capiatal propriu datorii

33

V i 1

CFneti (1 a ) i

Vreziduala , Vreziduala (1 a) n

CFultimul an de proiectie explicita cmpc - rata de crestere perpetua

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

55/105 formulele utilizate pentru determinarea cerinț elor problemei.

T6. Test grila pentru verificarea cunostintelor etapizat: Durata testului 30 min. Fiecare grila corect rezolvata primeste 1 pct in coloana 4. Suma punctelor castigate se completeaza in ultima rubrica. Reluati testul dupa parcurgerea integrala a cursului. Nu trişa!

Nr.crt (1) 1

Intrebare (2) Rata de capitalizare este mai mică decât rata de actualizare când: a) venitul va fi constant ca flux viitor b) venitul va creşte cu o rată anuală constantă c) durata de previziune explicită este mare d) fluxul de numerar net (FNN) pentru acţionari este în descreştere Profitul net anual corectat şi reprezentativ poate fi cel: a) dintr-un an anterior sau o medie a anilor anteriori b) din anul anterior c) dintr-un an viitor d) oricare din variantele de mai sus Investiţiile previzionate în metoda DCF se referă la: a) active corporale b) active necorporale c) active financiare d) active corporale şi necorporale Diferenţa de mărime dintre rata de actualizare şi rata de capitalizare este: a) venit brut vs. venit net b) pachet de control vs. pachet minoritar c) creşterea sperată a venitului d) profit net vs. flux de numerar actualizat În cazul evaluării unei întreprinderi neîndatorate, prin metoda DCF, rata
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

raspuns (3)

punctaj (4)

2

3

4

5

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

56/105 de actualizare reflectă: a) rata rentabilităţii exploatării b) rata nominală a dobânzii c) rata de bază fără risc d) costul capitalului propriu (acţionarilor) Valoarea unei întreprinderi, calculată prin metoda DCF, se diminuează când: a) investiţiile se diminuează b) viteza de rotaţie a activelor circulante se diminuează c) rata rentabilităţii scade d) rata rentabilităţii capitalului investit este mai mică decât rata de actualizare În cazul evaluării unei afaceri de tip joint-venture durata de previziune va fi: a) 5 ani b) 8 ani c) nu este necesară d) durata rămasă a contractului Limitele metodelor înscrise în abordarea pe bază de venit sunt: a) se bazează pe previziuni care nu au o fundamentare controlabilă b) nu sunt aplicabile întreprinderilor neprofitabile c) necesită un aparat matematic complicat d) nu ţin cont de condiţiile concrete ale economiei Cu cât durata de previziune explicită este mai mare, cu atat ponderea valorii terminale actualizate în valoarea întreprinderii va fi: a) mai mică b) mai mare c) nu este influenţată d) fie mai mică, fie mai mare Profitul extraordinar, în metoda DCF este inclus în: a) profitul total b) profitul curent c) nu este inclus şi previzionat d) este inclus în mod distinct Punctaj final Punctaj final

6

7

8

9

10

Data 1 Data 2

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

57/105

Unitatea de invatare nr. 7 SISTEMUL INTERNAȚ IONAL DE INDICATORI ECONOMICI UTILIZAȚ I ÎN EVALUARE
Cuvinte-cheie: IVSC, TEGOVA, ANEVAR, standarde, ghiduri de buna practica Obiectivele specifice:
După parcurgerea acestei teme veț i fi capabili să operati cu documente standardizate agreate de asociatii de profil Rezolvarea exercițiilor și raspunsul la întrebările de la finele acestui capitol precum și autotestatea vă vor dezvolta competențe interpersonale de evaluare și autoevaluare, studiul individual etc.

Timp de lucru: 2 ore Manuale recomandate: 1. Anca Gheorghiu – Analiza diagnostic si evaluarea intreprinderii, Ed. Victor, Bucuresti, 2010 2. Stan, S. (coordonator) – Evaluarea intreprinderii, IROVAL, Bucuresti, 2007 Pentru o mai corectă comensurare a performanţelor companiei sau pentru a determina mai corect elemente de comparaţie (la nivel de firmă sau grup de firme), o serie de indicatori economico-financiari au fost preluaţi în forma originală, fiind în bună măsură asimilaţi atât ca formulă, cât şi ca terminologie: Iată câteva exemple, pe baza cărora vom regăsi o parte din formulele din AnalizaDiagnostic: EBT – Earnings before taxes – profitul brut înaintea deducerii impozitării; EBIT – Earnings before interests and taxes – profitul înaintea scăderii dobânzilor aferente împrumuturilor contractate şi a impozitului pe profit. Acest indicator scoate în evidenţă performanţa companiei independent de costurile de finanţare şi de specificul fiscal al ţării în care este înregistrată. EBITDA – Earnings before interests, taxes, depreciation and amortization – profitul înainte de constituirea dobânzilor de plată sau de încasat la creditele contractate, impozit pe profit, deprecieri (dacă este cazul) şi amortizarea mijloacelor fixe. Acest indicator indică atât performanţa companiei în formă nudă, neluând în considerare influenţele altor facturi, respectiv structura şi costurile de finanţare (cheltuielile cu dobânzile), politica fiscală locală (prin impozitul pe profit şi/sau alte taxe pe afacere) sau politicile contabile legate de sistemul de amortizare al mijloacelor fixe. Net Sales – Operating Expenses Operating Profit (EBIT) + Depreciation Expenses
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

58/105 + Amortization Expenses EBITDA Indicatorii bilanţieri (rate şi multipli)
Indicatorii de profitabilitate: rata de profitabilitate, rentabilitate active (ROA), rentabilitatea capitalului propriu (RQ), rentabilitatea financiară (RQE) etc. Indicatori de solvabilitate: solvabilitatea, gradul de îndatorare. Ratele de creştere: profituri, venituri, active, capitaluri proprii, dividende, etc. Indicatori dividende: dividend net pe acţiune, rata de distribuţie dividende, randamentul dividendelor, etc.

Indicatorii de evaluare

Indici P/E (preţ/profit pe acţiune) PEG P/S (preţ/vânzări) P/B (preţ/valoarea contabilă)

Indicatorii de profitabilitate sunt indicatori de rentabilitate. Cu cât valoarea acestora este mai mare, cu atât compania este mai interesantă atât pentru investitori, cât şi pentru finanţare. Acestea arată care este randamentul obţinut de companie în condiţiile exploatării resurselor aflate la dispoziţia companiei. Reamintim că resursele pot fi proprii sau atrase. Aceste tipuri de rate permit comparabilitatea în cadrul ramurii economice. De asemenea, pot fi făcute corelaţii cu indicatorii globali, cum ar fi rata inflaţiei, rata dobânzilor la bonuri de tezaur, ritmul regional de creştere etc. ROA – Return on Assets – se referă la rentabilitatea activelor şi este definită astfel: Net Income ROA Total Assets Acest indicator arată cât de profitabilă este compania, profit generat din exploatarea activelor fixe. Cu alte cuvinte, ROA arată calitatea managementului în exploatarea activelor puse la dispoziţie de companie. Dacă se referă la starea de dinainte de impozitare, ROA devine: EBIT Pre - Tax ROA Total Assets indicator des întâlnit în situaţiile trimestriale sau semestriale, deci înainte de a se încheia exerciţiul financiar. Un alt indicator important este ROIC – Return on Invest Capital şi arată randamentul generat de exploatarea capitalului investit. Este o măsură importantă pentru investitori. Forma generală este: Net Income - Dividends ROIC Total Capital Dacă este comparată cu costul capitalului, ROIC dă măsura eficienţei companiei, care poate alege între a atrage capital de la investitori (prin majorare de capital cu numerar) sau prin împrumut obligator (emisiunea de obligaţiuni) sau prin împrumut bancar (obţinerea unui credit). Astfel, se defineşte costul mediu ponderat al capitalului (în engleză: Weighted Average Cost of Capital – WACC) ca fiind: E D WACC Re RD (1 TC ) V V unde Re = costul acţiunii Rd = costul datoriei E = valoarea de piaţă a acţiunii
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

59/105 D = valoarea de piaţă a datoriei V = E + D (similar cu capitaluri permanente, la valoarea de piaţă) E/V = rata de finanţare a capitalului D/V = rata de finanţare a datoriei Tc = rata taxelor corporative (a impozitului pe profit ș i a taxelor pe afacere) Presupunând că: Tc = 25%, D = 10.000 €, E = 50.000 € Re = 17%, Rd = 7,5%, V = D + E = 60.000 € WACC = 50.000/ 60.000 x 0,17 + 10.000/60.000 x 0,075 x (1 – 0,25) = = 0,14 + 0,009375 = 01509 adică 15,09% Cu alte cuvinte randamentul mediu este mai apropiat de randamentul solicitat de acţionari, deşi costurile de împrumut sunt cu mult mai mici, ca de altfel şi ponderea datoriei în totalul capitalurilor permanente. Dacă, dimpotrivă, D’ = 50.000 € şi E’ = 10.000 €, atunci WACC’ devine: WACC’ = 10.000/60.000 x 0,17 + 50.000/60.000 x 0,075x (1 – 0,25) = = 0,0283 + 0,83 x 0,075 x 0,75 = 0,0283 + 0,0469 = 0,0752 adică 7,52%, o valoare mult mai convenabilă pentru administratori în sensul capacităţii de rambursare. ROE – Return on Equity, este definită ca fiind: Net Income ROE Equity şi reprezintă profitul generat ce companie ca urmare a exploatării eficiente a capitalului investit de acţionari (capitalul propriu). ROE este utilă pentru a compara rentabilitatea unei societăţi cu cea a altor firme din acelaşi sector. Dacă în formula ROE se scad dividendele, rezultatul se referă chiar la rentabilitatea companiei de a genera profituri reinvestibile sau de finanţare din resurse proprii. Dacă identificăm ROIC cu rentabilitatea economică, atunci ROE este chiar rentabilitatea financiară: D NI IE(1 - t) D NI IE(1 - t) IE ROIC ( ROIC i(1 t )) (1 t ) . E D E E D E D unde: NI = Net Income IE = Interest Expenses t = Tax Rate Rezultă: NI IE(1 - t) D IE 1 (1 t ) D E E E NI IE IE NI (1 t ) (1 t ) ROE E E E E În general, aceste rate ROA, ROIC, ROE sunt relevante la fine de exerciţiu financiar, eliminându-se astfel influenţele factorilor sezonali. Valoarea contabilă sau Book Value (BV) reprezintă raportul între capitalurile proprii
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

60/105 ale companiei şi numărul total de acţiuni. Capitalurile proprii se pot determina din scăderea datoriilor din capitalurile permanente ale firmei. Cu ajutorul BV se poate determina un indicator de evaluare important P/BV sau P/B sau Price/Book. P/B – Se calculează împărţind preţul curent de tranzacţionare al unei companii cotate la bursă la valoarea contabilă a acţiunii (conform ultimelor raportări financiare). Din acest punct de vedere P/B este unul dintre indicatorii care permit compararea companiilor listate între ele, precum şi un punct de referinţă în evaluarea comparativă a companiilor nelistate. Un P/B mare poate semnifica fie o supraevaluare a pieţei, fie o valabilitate temporară, în schimb dacă valoarea este sub unitară, compania este slab sesizată de piaţă. O valoare apropiată de 1 semnifică o corectă apreciere a pieţei. Profitul net / Acţiune (Earnings Per Share – EPS) reprezintă valoarea netă generată de companie în decursul unei perioade (exerciţiul financiar, de regulă) pentru fiecare dintre acţiunile sale. Acest indicator reflectă valoarea teoretică ce ar reveni deţinătorului unei acţiuni dacă, ipotetic, s-ar distribui integral tot profitul net sub formă de dividende, fără a se opri nimic pentru investiţii prin rezerve de capital. Nu este aplicabil întreprinderilor cu pierderi. PER – Price Earnings Ratio – Preţul unei acţiuni / Profitul unei acţiuni – exprimă durata (în ani) de recuperare a investiţiei într-o acţiune (preţul plătit pe acţiune) din profitul anual, presupunând că întregul profit se distribuie acţionarilor sub forma dividendelor. O rată rezonabilă teoretică este considerată 10 ani. Însă această mărime poate să difere de la o ramură economică la alta. O rată de 4-5 ani arată fie că amura economică este foarte dinamică, dar de cele mai multe ori este cazul companiilor rentabile, sub-cotate. Valori mai mari de 20-30, desigur, în funcţie de ramură, arată fie o tehnologie care permite reîntoarcerea sigură a investiţiei (este adevărat în cuantum mai redus decât în alte ramuri), fie o acţiune supraevaluată34. Ca şi P/B, P/E (PER) este un indicator de evaluare care permite aplicarea metodelor de comparaţie. Nu este aplicabil întreprinderilor cu pierderi. PEG (Price Earning Growth) =

PER Rata de crestere a profitului /actiune

Dacă PEG este supraunitar semnifică o supraevaluare şi permite ca să se compare mai nuanţat companii al căror PER este similar. Nu este aplicabil întreprinderilor cu pierderi. P/S sau Price/Sales sau P/Sales se calculează împărţind preţul curent (capitalizarea) la cifra de afaceri. Se foloseşte pentru comparaţii între companii cu acelaşi specific de activitate sau din cadrul aceleiaşi ramuri economice, dar aflate în regiuni (chiar continente) diferite. EV/Sales = Enterprise Value/Sales – reprezintă valoarea de piaţă raportată la vânzări (cifra de afaceri). Enterprise Value se obţine din suma dintre capitalizarea bursieră şi volumul datoriilor companiei. Randamentul dividendului este important din perspectiva investitorului, care acceptă să plaseze bani într-o companie care promite un nivel minim al reîntoarcerii sale sub forma dividendelor un număr de ani (de regulă ca angajament al managerului, ca şi criteriu de
34

În perioada premergătoare spargerii bulei speculative Dot.com (2000-2003), unele companii de IT ajunseseră la PER de peste 45 (ca medie), ceea ce raportat la viteza de inlocuire a tehnologiilor era enorm.
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

61/105 performanţă). Rata dividendului se compară cu alte rate de plasament (pe piaţa monetară sau în obligaţiuni); dacă este superioară acestora, atunci plasamentul în asemenea acţiuni devine o primă opţiune (desigur, în funcţie de apetitul/aversiunea la risc a investitorului). Nu este aplicabil întreprinderii care are pierderi.

CAPM –Capital Asset Pricing Model, reprezintă un model care descrie relaţia dintre risc şi rentabilitatea preconizată şi care este utilizat în preţuri de valori mobiliare riscante.

Investitorii (acei indivizi care-ș i sacrifică disponibilităț ile de astăzi pentru o reîntoarcere mai lentă în viitor a investiț iei iniț iale) trebuie să se compenseze în două moduri: valoarea timp a banilor (erodarea în timp a valorii monedei de astăzi) şi de risc. Valoarea timp a banilor este reprezentată rata de liberă de risc (rf ). Cealaltă jumătate a formulei de risc a (rm r f ) , reprezintă valoarea de compensare a investitorilor în condiț iile în care afacerii i se alocă o cotă de risc suplimentar (de ramură, de dimensiune a afacerii, de condiț ii politice, de promovare a noului) . CAPM spune ca rentabilitatea unei garanţii sau a unui portofoliu este egală cu rata pe o obligaț iune (security) fără risc plus o primă de risc. Dacă randamentul plasamentului este inferior CAPM, nu se investeș te în respectivul activ. Investitorii caută randamente superioare CAPM. Utilizând modelul CAPM şi următoarele ipoteze, putem calcula randamentul aşteptat al unei acț iuni: dacă rata fără risc, rf, este de 3%, beta (măsura de risc) a acț iunii este 235 şi randamentul aşteptat de piaţă pentru perioada dată este rm= 10%, acț iunea trebuie să genereze 17%= (3% +2 (10% -3%)) sub formă de dividende.

35

La un asemenea beta,

, piaț a este puternic speculativă. Cei cu aversiune la risc o vor evita, chiar dacă se situeaza intre 0,5 ș i 1,5. Vezi lucrările lui A.

câș tigurile posibile sunt apreciabile. De regula , Damodaran.

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

62/105 Utilizarea acestei metode de evaluare a capitalului acț ionarilor este un caz particular al metodei DCF, rezultatele fiind egale numai dacă: • amortizarea este egală cu investiț ia de capital; • modificarea anuală a FRN este zero; • cash-flow-ul net este distribuit în întregime sub formă de divid ende. Aceste ipoteze sunt greu de realizat în practică ș i, deci, metoda este adecvată pentru firmele cu o politică strategică de plată a dividendelor relativ constantă.

T7. Test grila pentru verificarea cunostintelor etapizat: Durata testului 30 min. Fiecare grila corect rezolvata primeste 1 pct in coloana 4. Suma punctelor castigate se completeaza in ultima rubrica. Reluati testul dupa parcurgerea integrala a cursului. Nu trişa!

Nr.crt (1) 1

Intrebare (2) Lichiditatea rapidă (intermediară) se calculează prin raportul dintre: a) active totale / datorii totale b) stocuri plus creanţe / datorii curente c) stocuri plus creanţe / datorii nefinanciare d) disponibilităţi / exigibilitati Rata autonomiei financiare este: a) capital permanent / capital propriu b) capital propriu / capital permanent c) capital propriu / capital social d) capital propriu / capital împrumutat Rata datoriilor este: a) datorii curente / active circulante b) datorii totale / active totale c) datorii totale / active imobilizate d) datorii totale / capital propriu Fondul de rulment net propriu este: a) active totale – active circulante b) active totale – datorii totale c) capital propriu – active imobilizate d) active totale – active imobilizate Rotaţia activului total (în nr. de rotaţii) este: a) active totale / cifra de afaceri b) cifra de afaceri / active totale c) active totale / capital propriu d) active totale / capital permanent Durata medie de recuperare a creanţelor (în zile) se calculează prin formula: a) 360 zile / media creanţelor totale b) media creanţelor totale / 360 zile c) (media creanţelor totale / cifra de afaceri) 360 zile d) (venituri totale / media creanţelor totale) 360 zile Care indicator poate avea o mărime negativă: a) trezoreria netă b) lichiditatea intermediară (rapidă) c) a şi b d) recuperarea creanţelor Amortizarea imobilizărilor face parte din una din categoriile de cheltuieli

raspuns (3)

punctaj (4)

2

3

4

5

6

7

8

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

63/105 de mai jos: a) cheltuieli fixe b) cheltuieli variabile c) cheltuieli anticipate d) nici una din categoriile de mai sus Ce reprezintă “X“ şi “Y” în formula de mai jos (formula Du Pont): Profit net / X = Y / Venituri x Venituri /Active x Active /Capital propriu a) ambii termeni reprezintă capitaluri proprii b) X = capital propriu şi Y = profit net c) X = venituri şi Y = profit net d) X = capital propriu şi Y = cifra de afaceri O brutărie are o capacitate de producţie de 400 mii bucăţi/an. Cheltuielile fixe sunt de 500 mii lei/an, cheltuielile variabile de 3 lei pe bucată, iar preţul de vânzare este de 5 lei pe bucată. Punctul critic al rentabilităţii va fi de: a) 800 mii bucăţi b) 125 mii bucăţi c) 25 mii bucăţi d) 250 mii bucăţi Punctaj final Punctaj final

9

10

Data 1 Data 2

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

64/105

Unitatea de invatare nr. 8 METODA MULTIPLILOR
Cuvinte-cheie: comparabile, similar si relevant, informatie recenta Obiectivele specifice:
După parcurgerea acestei teme veț i fi capabili să identificati comparabile similare, relevante si recent tranzactionate. Veti putea utiliza indicatori economico-financiari semnificativi, in baza carora veti determina valoarea intreprinderii, a actiunii sau a unei parti sociale Rezolvarea exercițiilor și raspunsul la întrebările de la finele acestui capitol precum și autotestatea vă vor dezvolta competențe interpersonale de evaluare și autoevaluare, studiul individual etc.

Timp de lucru: 2 ore Manuale recomandate: 1. Anca Gheorghiu – Analiza diagnostic si evaluarea intreprinderii, Ed. Victor, Bucuresti, 2010 2. Stan, S. (coordonator) – Evaluarea intreprinderii, IROVAL, Bucuresti, 2007

Pretul actiunii (sau valoareade piata a capitalului) Parametrul economic relevant Pe baza acestui multiplicator se determină valoarea companiei, astfel: ValoareaB ValoareaA X A XB În cazul comparaţiei dintre o companie necotată (cea de evaluat) şi o companie cotată, trebuie să se ţină seama de riscul de necotare (prin lipsa de lichiditate şi de piaţă a unei asemenea companii). Notăm riscul de necotare cu RN, atunci relaţia anterioară devine: ValoareaB ValoareaA X A (1 R N ) XB 1 – RN – ajustare pentru necotare. Abordarea prin comparaţie de piaţă se bazează pe principiul substituţiei care spune că, în cazul existenţei unor alternative, investitorul va prefera cel mai mic preţ, la riscuri egale. 36 În cazul companiilor noţiunile de similar şi relevant au o definire mai amplă decât în cazul activelor: Similar se referă la natura întreprinderii. Multiplicator
Relevant este în comparaţie cu principalii indicatori economici.
36

Sârbu Stan, p.168
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

65/105

Procesul de evaluare prin comparaţie a întreprinderilor se realizează în mai multe trepte: Alegerea multiplicatorilor relevanţi în funcţie de ramura economică, de tipul întreprinderii şi de scopul evaluării; Detectarea întreprinderilor similare şi relevante; Realizarea comparabilităţii datelor (normalizarea); Calculul unei valori pentru fiecare multiplicator utilizat; Corectarea multiplicatorului pentru diferenţa de risc de ţară; Corectarea pentru riscul nesistematic (pachet minoritar, lipsă de piaţă).

Dacă considerăm multiplicatorul de tipul:

X
Atunci Numărătorul poate fi: Preţul acţiunii;

Numarator Numitor

Valoarea de piaţă a capitalului propriu (VPKpr); Valoarea de piaţă a capitalului investit (VPKi). Numitorul poate fi: Variabile legate de profitul contabil, de cifra de afaceri, de totalul veniturilor; Variabile legate de capitalurile proprii, active, sau costul de înlocuire net al activelor; Etc. Multiplicatorii profitului: Preţul acţiunii / Profitul net pe acţiune (PER) PEG Preţul acţiunii / Profitul brut pe acţiune; VPKi / EBIT VPKi /EBIDTA VPKi / Cash-Flow

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

66/105 Multiplicatorii cifrei de afaceri: Preţul acţiunii / Cifra de afaceri pe acţiune VPKi / CA Multiplicatorii valorilor contabile (capital propriu, active) Preţul acţiunii / Activul net contabil pe acţiune VPKPpr / CIN – rata Tobin Q VPKi / AT În exemplul de mai jos s-a realizat evaluarea companiei Prodplast Imobiliare SA, companie ce urmează a fi listată pe piaț a spot de BMFMS de la Sibiu. S-au extras date de la ultima raportare a exerciț iului financiar (2009) din prospectul de emisiune ș i anume:
CAPITALURI PROPRII NR.ACTIUNI VAL.NOMINALA CP/S CIFRA DE AFACERI CA/S PROFIT NET (30.06.2009) EPS 39.941.409 20.774.895 1 1,923 1.043.484 0,050 952.421 0,046 lei buc lei lei/actiune lei lei/actiune lei lei/actiune

S-au ales următoarele perechi de multipli comparabili: P/B ș i Capitalurile proprii pe acț iune (CP/S) P/S ș i Cifra de afaceri pe acț iune (CA/S) PER ș i Profitul net pe acț iune (EPS) Împărț ind Capitaluri proprii la Numărul de acț iuni, rezultă Capitaluri proprii pe acț iune (CP/S) =1,923 lei/acț iune Rezultă preț ul pe acț iune prin această metodă ca fiind: Preț /acț iune1= (CP / S ) ( P / B) 1,92lei / actiune 0,72 1,923lei / actiune37 8.1 În mod similar s-a procedat cu preț ul rezultat din vânzări: Preț /acț iune2= (CA / S ) ( P / S ) 0,042lei / actiune 38 8.2 39 ș i din profit Preț /acț iune3= EPS PER 0,0027lei / actiune 8.3 Având în vedere dispersia mare a rezultatelor, evaluatorul poate ignora unele rezultate sau poate aplica o medie ponderată cu rate de confidenț ă.
P/B=0,72 reprezintă valoarea medie a companiilor similare ș i relevante din ramură valoarea P/S a companiei cu simbolul NORD a fost ignorată (întrucât este anormal de diferită faț ă de celelalte), media realizându-se cu celelalte trei companii 39 Aceasta valoare nu s-a putut baza pe o medie, ci pe o valoare unică. În mod normal se face o medie a indicilor PER. Având, însă, specific imobiliar, în conjunctură de criză financiară, majoritatea unor asemenea companii au marcat pierderi. Avem latitudinea de a ignora un asemenea parametru sau nu. Deoarece este un proiect didactic, s-a aoptat pentru menț inerea sa în aplicaț ie.
37 38

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

67/105 În cazul nostru, ș i ț inând seama de profilul companiei (imobiliare, activitate redusă prin factori conjuncturali – criza economică actuală), apreciem că firma este bogată în active, dar cu slabe ș anse de a genera (în orizontul imediat) vânzări sau profituri din activitate operaț ională. În consecinț ă, pentru relaț iile 8.2 ș i 8.3 s-a acordat rata 0,25, iar pentru 8.1, ponderea de 0,540. Rezultă deci, două abordări: Prima estimare sau Preț ul target, în cazul în care considerăm că întreprinderea este deja cotată pe o piaț ă de capital ș i dorim să aflăm preț ul corect sau potenț ialul de creș tere, respectiv, scădere al acesteia: Ca formulă generală: n n

T= i 1

ki

M i ,unde i 1

ki

1

8.4

T= 0,25( EPS PER) 0,25((CA / S ) ( P / S )) 0,5((CP / S ) ( P / B)) = = 0,25 0,002732 / actiune 0,25 0,04209lei / actiune 0,5 2,678555 / actiune lei lei 8.5 A doua estimare sau preț ul de pornire Având în vedere faptul că întreprinderea analizată nu este cotată, apreciem că este afectată de vizibilitate redusă, deci transformarea sa în lichidităț i este problematică. Propunem un coeficient de risc de necotare RN=0,4 În aceste condiș ii, valoarea de pornire ca prim preț de pornire, propus pentru tranzacț ionare este dat de formula: V= T (1 R N ) 0,8151lei / actiune 8.6

40

Suma ponderilor trebuie sa fie 1
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

68/105
T8. Test grila pentru verificarea cunostintelor etapizat: Durata testului 30 min. Fiecare grila corect rezolvata primeste 1 pct in coloana 4. Suma punctelor castigate se completeaza in ultima rubrica. Reluati testul dupa parcurgerea integrala a cursului. Nu trişa!

Nr.crt (1) 1

Intrebare (2) Dacă metoda de evaluare a unui pachet minoritar al unei întreprinderi cotate este comparaţia cu cursul recent de tranzacţionare a unor pachete minoritare la întreprinderi similare cotate NU se va aplica: a) prima de control b) discount pentru lipsa de lichiditate c) discount pentru pachet minoritar d) b şi c Utilizarea ratei Preţ / Profit: a) încorporează ipotezele referitoare la riscul, creşterea şi rata de distributie a dividendelor b) este preferata ratei Preţ / AN contabil pentru că apare mai frecvent în literatura de specialitate c) este utilă în fundamentarea corecţiilor asupra activelor firmei d) este utilă doar în evaluarea întreprinderilor mici In abordarea prin piata folosirea multiplului "curs/cifra de afaceri pe actiune" este adecvata cand: a) ponderea cheltuielilor de exploatare in CA este asemanatoare b) valoarea activelor corporale este mica c) vanzarile intreprinderii se fac cu plata in numerar d) toate raspunsurile de mai sus În abordarea prin piata, un principiu fundamental este cel al substituţiei care spune că: a) un cumpărător nu va plăti mai mult decât valoarea unui flux de numerar net similar ca mărime şi risc cu fluxul de numerar net generat de firma evaluată b) un investitor va plăti cel mult ANC al firmei evaluate c) un cumpărător nu va plăti mai mult decât valoarea estimată prin DCF la o rata de 21% d) în abordarea prin piata primordial este principiul contribuţiei Când impozitarea profitului firmei evaluate este diferită de impozitarea profitului comparabilelor, multiplul selectat va fi: a) preţ / profit net pe acţiune b) preţ / profit brut pe acţiune c) preţ / (profit net pe acţiune + amortizare pe acţiune) d) preţ / valoarea contabilă a acţiunii În abordarea prin piata, folosirea multiplului curs/profit net pe actiune (PER) este adecvata cand: a) profitul net este sensibil mai mare fata de amortizare b) impozitarea venitului este aceeasi c) nu sunt necesare investitii de dezvoltare d) toate raspunsurile de mai sus În abordarea prin piata, folosirea multiplului curs/profit brut pe actiune este adecvata cand: a) profitul net este sensibil mai mare fata de amortizare b) cota de impozitare a venitului este diferita
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

raspuns (3)

punctaj (4)

2

3

4

5

6

7

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

69/105
c) profitul brut este foarte mic d) a si b Dacă prima de control este 35%, valoarea estimată prin capitalizarea dividendelor se ajustează cu: a) 0,65 b) 0,75 c) 1,35 d) 1,25 În metoda comparaţiei directe se ajustează întotdeauna preţul pentru: a) întreprinderile comparabile faţă de cea de evaluat b) întreprinderea de evaluat c) întreprinderile comparabile între ele d) nici unul din cele de mai sus Metoda capitalizării economiei de costuri în evaluarea activelor necorporale este o variantă a: a) metodei costului de înlocuire b) metodei contribuţiei la profit c) metodei IRS (Internal Revenue Services) de calcul a fondului comercial d) metodei DCF Punctaj final Punctaj final

8

9

10

Data 1 Data 2

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

70/105

Unitatea de invatare nr. 9 PRINCIPII DEONTOLOGICE Ș I DE ETICĂ ÎN EVALUARE

PROCESUL DE EVALUARE. DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ
Cuvinte-cheie: deontologic, ipoteze si conditii limitative, declaratie de interese Obiectivele specifice:
După parcurgerea acestei teme veț i putea sa identificati elementele de asigurare a probitatii profesionale in domeniul evaluarii Rezolvarea exercițiilor și raspunsul la întrebările de la finele acestui capitol precum și autotestatea vă vor dezvolta competențe interpersonale de evaluare și autoevaluare, studiul individual etc.

Timp de lucru: 2 ore Manuale recomandate: 1. Anca Gheorghiu – Analiza diagnostic si evaluarea intreprinderii, Ed. Victor, Bucuresti, 2010 2. Stan, S. (coordonator) – Evaluarea intreprinderii, IROVAL, Bucuresti, 2007

PROCESUL DE EVALUARE
Procesul de evaluare are ca principale obiective 41: Analiza diagnostic, pe baza cărora se identifică punctele forte, punctele slabe, oportunităț ile ș i riscurile; Aprecierea fezabilităț ii transferului de proprietate, respectiv a dreptului de proprietate
41

Sorin Stan (ibidem), p19
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

71/105 asupra acț iunilor sau a părț ilor sociale; Obț inerea informaț iilor calitative necesare pentru a estima un interval rezonabil al valorii întreprinderii. Stabilirea tipului valorii ce trebuie evaluate rezultă din cerinț ele clientului, care poate fi întruna din poziț iile principale, cea de vânzător sau cumpărător. Atunci când clientul său nu-i furnizează scopul evaluării, evaluatorul trebuie să precizeze CMBU, din perspectiva sa. Diagnosticarea stării actuale este obligatorie atât în situaț ia evaluării întreprinderii în ansamblul său, sau a unei părț i a acesteia, sau chiar doar a unui activ component al întreprinderii. Ca ș i în cazul anamnezei medicale, diagnosticul corect nu poate fi pus de către evaluator, fără un ansamblu de informaț ii sincere, detaliate din partea clientului său sau acesta din urmă să permită teste ș i investigaț ii pe baza cărora să poată fi trase niste concluzii pertinente. După unii autori, această etapă mai este denumită ș i etapa interviului.

Data inspecț iei va fi întotdeauna înaintea datei de realizare a raportului de evaluare. Prognozele privitoare la viitorul companiei se fac pe baza elaborării de scenarii (optimiste, pesimiste, prudente etc.).

Evaluatorul va alege acele metode care răspund tipului de valoare corespunzătoare. Orice raport de evaluare va folosi două metode (minimum). Valorile rezultate trebuie să fie apropiate. Alegerea valorii dintre cele două sau mai multe metode se numeș te reconcilierea rezultatelor ș i trebuie dată o motivare a alegerii respectivei valori.

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

72/105 Deontologie profesională în evaluare

În aplicarea Standardelor Internaţionale de Evaluare este esenţial ca evaluările, realizate în conformitate cu acestea, să fie efectuate de evaluatori profesionişti, oneşti şi competenţi, fără prejudecăţi şi interese proprii, ale căror rapoarte sunt clare, nu induc în eroare şi care prezintă toate aspectele esenţiale pentru înţelegerea adecvată a evaluării. Evaluatorii vor promova şi vor menţine în permanenţă încrederea publicului în profesiunea de evaluator42. Definiț ii Ipotezele43 sunt supoziţii considerate ca fiind adevărate. Ipotezele implică fapte, condiţii, sau situaţii care afectează subiectul sau abordarea unei evaluări dar care nu pot fi verificate sau nu necesită o verificare. Acestea sunt aspecte care, după ce au fost declarate, trebuie acceptate în vederea înţelegerii evaluării. Toate ipotezele, care stau la baza unei evaluări, trebuie să fie rezonabile. Toate evaluările depind, într-un anumit grad, de acceptarea ipotezelor. În mod deosebit, definiţia valorii de piaţă include ipoteze care asigură consecvenţa abordării şi evaluatorul poate fi pus în situaţia de a face şi alte ipoteze cu privire la fapte care nu pot fi cunoscute sau stabilite.

Condiţiile limitative44 sunt restricţii impuse evaluărilor. Condiţiile limitative pot fi impuse: de clienţi (de ex., atunci când evaluatorului nu i se permite să investigheze complet unul sau mai mulţi factori importanţi, care ar putea afecta evaluarea); de evaluator (de ex. atunci când clientul nu poate publica parţial sau total raportul de evaluare sau certificatul de evaluare, fără acordul prealabil, în scris, al evaluatorului cu privire la forma şi contextul în care poate să apară)45;sau de legislaţia naţională aferentă.
42

IVSC - Comitetul pentru Standarde Internationale de Evaluare –Standardele Internationale de Evaluare, ed. a 8-a, 2007 (traducere ANEVAR, Bucuresti, 2007), Cod deontologic, Art.1.0, p.37 43 IVSC - Comitetul pentru Standarde Internationale de Evaluare –Standardele Internationale de Evaluare, ed. a 8-a, 2007 (traducere ANEVAR, Bucuresti, 2007), Cod deontologic, Art.3.1, p.37 44 Ibidem, Art.3.2, p.38 45 Datele şi informaţiile cuprinse în prezentul raport de evaluare sunt confidenţiale şi nu pot fi copiate sau transmise unor terţi în parte sau în totalitate, fără acordul scris şi prealabil al colectivului de evaluare

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

73/105

Evaluatorul trebuie să respecte cerinț ele privind imparț ialitatea, obiectivitatea profesională ș i transparenț a. Evaluatorul va menț ine un standard înalt de onestitate ș i integritate astfel încât să nu prejudicieze clienț ii, publicul, profesia sau organismul naț ional profesional de evaluare din care fac parte. Un evaluator care apără integritatea profesiei:  Nu trebuie să acț ioneze în mod înș elător sau fraudulos.  Nu trebuie să redacteze ș i să comunice în mod conș tient un raport care conț ine opinii ș i analize false, inexacte sau părtinitoare;  Nu trebuie să contribuie sau să participe la un serviciu de evaluare pe care alț i evaluatori îl consideră nejustificat;  Nu va folosi reclame false, eronate sau exagerate cu intenț ia de aș i asigura lucrări de evaluare; Sub aspectul conflictelor de interese, un evaluator:  Nu trebuie să acț ioneze pentru una sau mai multe părț i în aceeaș i problemă, cu excepț ia consimț ământului scris al celor implicaț i;  Posibilele conflicte de interese vor fi evidenț iate în scris, înainte de acceptarea instrucț iunilor clientului. Dacă constatarea existenț ei conflictelor de interese se sesizează în timpul efectuării lucrării sau chiar după finalizare, aceasta trebuie adusă la cunoș tinț a clientului, într-o perioadă de timp rezonabilă.

Tot in capitolul destinat Codului Deontologic, paragrafele 4.2 si 4.3. dau o atentie deosebita asupra Conflictelor de interese, respectiv aspectelor generale privitoare la Confidentialitate. Sub aspectul Conflictelor de interese, se considera lipsit de etica situatia in care un evaluator acț ionează pentru două sau mai multe părț i în aceeaș i problemă, cu excepț ia cazului în care există un consimț ământ scris din partea tuturor parț ilor. Ca ș i în cazul medicului, evaluatorul trebuie să trateze problemele clientului cu discreț ia ș i confidenț ialitatea corespunzătoare, cu excepț ia cazului când se solicită acest lucru în mod legal, reglementat de organismul profesional de evaluare. Un evaluator trebuie să asigure independenț a ș i imparț ialitatea evaluărilor sale ș i nu trebuie să accepte o misiune care presupune raportarea unor opinii ș i concluzii predeterminate. Onorariile nu trebuie să depindă de rezultatul predeterminat, iar dacă este condiț ionat de finalizarea misiunii sale, acest fapt trebuie trecut în raportul final.

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

74/105 Când se solicită asistenț ă din exterior, este necesară obț inerea acordului clientului iar identificarea persoanelor care oferă asistenț ă ș i importanț a rolului lor vor fi evidenț iate în raportul evaluatorului. Prezentarea informaț iilor din cadrul raportului de evaluare se bazeaza pe experienț a ș i capacitatea de sintetizare a autorului acesteia. Subiecte de discuț ii: Identificaț i conflicte posibile de interese intr-o evaluare ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________
T9. Test grila pentru verificarea cunostintelor etapizat: Durata testului 30 min. Fiecare grila corect rezolvata primeste 1 pct in coloana 4. Suma punctelor castigate se completeaza in ultima rubrica. Reluati testul dupa parcurgerea integrala a cursului. Nu trişa!

Nr.crt (1) 1

Intrebare (2) Dacă evaluatorul are un interes în întreprinderea de evaluat: a) trebuie să refuze lucrarea b) trebuie să declare acest lucru c) trebuie să menţină confidenţialitatea d) trebuie să acţioneze neutru O deficienţă a lucrării de evaluare este: a) neutilizarea datelor de la Bursa de Valori b) omisiunea includerii ipotezelor şi condiţiilor limitative c) omisiunea de a folosi instrucţiunile salariaţilor de la AVAS d) neluarea în considerare a opiniei acţionarilor principali Expertul evaluator solicitat sa determine valoarea de piata: a) se va baza pe informaţiile puse la dispoziţie de client b) se va situa pe poziţia investitorului mediu c) va respecta metodologia de evaluare dată de stat d) va face o medie între valoarea pentru vânzător şi valoarea pentru cumpărător Este lipsit de etică şi profesionalism: a) emiterea unei opinii asupra valorii fără o investigare şi analiză completă a proprietăţii b) acceptarea unei lucrări a cărei plată este exprimată în procente din valoarea rezultată c) colaborarea cu alt evaluator angajat independent pentru aceeaşi
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

raspuns (3)

punctaj (4)

2

3

4

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

75/105 evaluare d) toate cele de mai sus Verificarea unui raport de evaluare se poate face: a) la cererea clientului b) la cererea unei instanţe de judecată c) dacă există dubii asupra corectitudinii valorii estimate d) toate cele de mai sus Integritatea evaluatorului înseamnă: a) să realizeze o lucrare integral b) să fie onest şi serios în limitele confidenţialităţii c) să nu se bazeze pe colaboratori d) să accepte numai informaţii complete Evaluatorul poate să lucreze în acelaşi timp pentru două sau mai multe părţi interesate de rezultatul evaluării: a) niciodată b) întotdeauna c) numai cu acordul în scris al părţilor d) este la latitudinea evaluatorului Prin transparenţă în raportul de evaluare se înţelege: a) comunicarea permanentă cu clientul b) dezvăluirea surselor de informaţii pe care a fost fundamentată valoarea c) dezvăluirea etapelor parcurse pentru estimarea valorii întreprinderii d) comunicarea limitelor de competenţă sau a conflictelor de interese ale evaluatorului Intr-un raport de evaluare, declaraţia privind condiţiile limitative se introduce pentru: a) a obţine o primă de asigurare mai mică de la firma de asigurare profesională b) a fundamenta valoarea de piaţă c) a proteja evaluatorul, a informa şi proteja clientul şi alţi utilizatori d) a permite reconcilierea rezultatelor Este lipsit de etică şi profesionalism: a) acceptarea unei lucrări a cărei plată este exprimată în număr de zile consultant x tarif / zi consultant b) lipsa de colaborare cu un alt evaluator membru ANEVAR, angajat independent pentru aceeaşi evaluare c) elaborarea în paralel a două rapoarte de evaluare, unul pentru vânzător şi celălalt pentru cumpărător d) nici un răspuns corect Punctaj final Punctaj final

5

6

7

8

9

10

Data 1 Data 2

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

76/105

Unitatea de invatare nr. 10 STANDARDE Ș I REGLEMENTĂRI PRIVIND EVALUAREA ÎNTREPRINDERII. CONȚ INUTUL RAPORTULUI DE EVALUARE
Cuvinte-cheie: valoare, raport de evaluare, reconcilierea valorilor, concluziile raportului Obiectivele specifice:
După parcurgerea acestei teme veț i putea sa schitati o structura a unui raport de evaluare, respectand criteriile minimale ale standardelor de evaluare Rezolvarea exercițiilor și raspunsul la întrebările de la finele acestui capitol precum și autotestatea vă vor dezvolta competențe interpersonale de evaluare și autoevaluare, studiul individual etc.

Timp de lucru: 2 ore Manuale recomandate: 1. Anca Gheorghiu – Analiza diagnostic si evaluarea intreprinderii, Ed. Victor, Bucuresti, 2010 2. Stan, S. (coordonator) – Evaluarea intreprinderii, IROVAL, Bucuresti, 2007

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

77/105

Evaluarea sau aprecierea valorii unui bun s-a practicat neindoielnic de la primele schimburi de obiecte ale lui Homo Sapiens. Ca stiinta cu toate rigorile ce le implica, se considera a fi o stiinta tanara, aglutinata in preajma anilor ‚70 ai mileniului trecut. Pe masura ce a intervenit globalizarea pietelor internationale investitionale, in cadrul stiintei evaluarii au evoluat si metodele comune de investigare si de recunoastere reciproca si profesionala a valorii bunurilor. In anul 1981 ia nastere Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Evaluare a Activelor (TIAVSC), schimbat ulterior (in anul 1994) in Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Evaluare (IVSC). Obiectivele IVSC se împart în două categorii46: Să elaboreze şi să publice, în interesul public, standarde pentru evaluarea proprietăţii şi să promoveze adoptarea lor la nivel global; şi Să armonizeze standardele de evaluare între ţările* lumii, să identifice şi să dezvăluie, pe măsură ce apar, diferenţele în interpretarea şi/sau aplicarea prevederilor standardelor de evaluare. Definitii47 Un evaluator profesionist de proprietăţi este o persoană care are calificarea, abilităţile şi experienţa necesare pentru a estima valoarea pentru diverse scopuri, cum ar fi: tranzacţii ce implică transferuri ale dreptului de proprietate, evaluări pentru garanţii bancare imobiliare şi ipotecare, evaluări de proprietăţi aflate în litigiu, evaluări de proprietăţi pentru stabilirea impozitelor datorate statului pentru acestea, evaluări de proprietăţi tratate ca active imobilizate în raportarea financiară. Un evaluator profesionist de proprietăţi poate avea competenţa profesională pentru a realiza evaluări şi pentru alte categorii de proprietate, cum sunt bunurile mobile, întreprinderi şi active financiare. Standardele Internaţionale de Evaluare reprezintă cea mai bună practică sau practica acceptată în evaluare, cunoscute şi ca Principii de Evaluare General Acceptate (GAVP – General Accepted Valuation Principles) Evaluatorul se poate conforma cu Standardele Internaţionale de Evaluare în mod voluntar, la impunerea lor prin lege sau printr-o reglementare sau la cererea clienţilor, a utilizatorilor şi/sau a organizaţiilor sau asociaţiilor naţionale.

46

IVSC - Comitetul pentru Standarde Internationale de Evaluare –Standardele Internationale de Evaluare, ed. a 8-a, 2007 (traducere ANEVAR, Bucuresti, 2007), p. 3 47 Ibidem, p.8
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

78/105

Structurarea standardelor este alcatuita din 3 mari grupe, si anume 48: Standardele Internaţionale de Evaluare, Standardele Internaţionale de Aplicaţii în Evaluare şi Standardele Internaţionale de Practică în Evaluare.

48

Ibidem, p.12
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

79/105 Terenul Terenul este esenţial pentru viaţa şi existenţa umană, el este sursa de hrana, suportul pentru constucț ii, obiect de tranzacț ionare ș i schimb de proprietate. Evaluarea terenului, considerat ca fiind liber sau a terenului ca fiind construit, reprezintă un concept economic si face referire la proprietatea imobiliară. Valoarea proprietăţii imobiliare este generată de unicitatea, durabilitatea, permanenţa locaţiei, oferta relativ limitată şi de utilitatea specifică a unui anumit amplasament 49. Activ Activele sunt resurse controlate de către întreprindere, ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere. Proprietatea asupra unui activ este ea însăşi necorporală. Totuşi, activul deţinut poate fi atât corporal, cât şi necorporal50. Active curente (circulante). Active care nu sunt deţinute pentru a fi utilizate pe o bază continuă în activităţile unei entităţi. Exemple sunt: stocuri, creanţe, investiţii pe termen scurt, disponibilul în bancă şi numerar. Deşi, în mod normal, proprietatea imobiliară face parte din activele imobilizate, în anumite circumstanţe poate fi inclusă şi în activele curente. De exemplu, terenul sau proprietatea imobiliară construită şi deţinută în stoc pentru vânzare51. Active imobilizate (active fixe sau pe termen lung). Acestea sunt activele corporale şi necorporale care se împart în două categorii52: Imobilizări corporale. Active destinate utilizării pe o bază continuă (termen lung) în activitatea unei întreprinderi, şi anume teren şi construcţii, maşini, utilaje şi echipamente, alte categorii de active identificabile; mai puţin amortizarea cumulată. Terenurile şi mijloacele fixe sunt active corporale sau fizice. Alte active imobilizate. Active care nu sunt destinate utilizării pe o bază continuă în activitatea unei întreprinderi, dar este de aşteptat să fie deţinute pe termen lung cum sunt: investiţiile pe termen lung, creanţele pe termen lung, fondul comercial, cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciţii financiare, mărci de fabrică şi alte active. Această categorie de active include atât active corporale (sau fizice) cât şi active necorporale (nemateriale). Activele necorporale53 sunt considerate ca fiind componente ale proprietăţii mobiliare necorporale şi pot include: abilităţile de management şi marketing, vocaţia la credit, fondul comercial şi alte drepturi sau instrumente legale (brevete de invenţie, mărci de fabrică, drepturi de autor, francize şi contracte). Activele de exploatare sunt cele considerate necesare pentru activitatea normală de exploatare a întreprinderii. Activele deţinute ca investiţii imobiliare sunt considerate ca fiind în surplus faţă de necesităţile de exploatare ale întreprinderii proprietară a lor.

49 50

Ibidem, p.22 Ibidem, p.23 51 Ibidem, p.23 52 Ibidem, p.23 53 Ibidem, p.23
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

80/105

Raportul de evaluare trebuie să prezinte: O descriere clară şi precisă a sferei misiunii întreprinse, Identificare si descrierea scopului şi Identificarea destinaţiei evaluării, Ipoteze, Scenarii ipotetice Condiţii limitative care afectează în mod direct evaluările şi, acolo unde este cazul, să se arate efectul lor asupra valorii. Continutul minim al raportului de evaluare 54 � identitatea evaluatorului şi data raportului; � identitatea clientului; � instrucţiunile, data efectivă a valorii estimate, scopul şi utilizarea evaluării; � baza evaluării, incluzând tipul şi definiţia valorii; � identitatea, situaţia juridică şi locaţia (locaţiile) proprietăţii (proprietăţilor)care vor fi evaluate; � data şi amploarea inspecţiilor; � sfera şi amploarea activităţii în misiunea de evaluare; � orice ipoteze şi condiţii limitative şi orice ipoteze speciale, neobişnuite sau extraordinare; � o declaraţie de conformitate prin care se arată că evaluarea a fost făcută prin respectarea standardelor şi altor cerinţe de prezentare; � calificarea profesională şi semnătura evaluatorului; şi o certificare specifică din partea evaluatorului, într-o formă standard, aşa cum se solicită în unele ţări. Dosarul de lucru pentru fiecare misiune va fi reț inut pentru o perioadă de cel puț in cinci ani de la finalizarea misiunii. Structura unui raport de evaluare este: Sinteza rezultatelor Prezentarea evaluatorului (sau a echipei de evaluare) Prezentarea clientului Scopul evaluării Ipotezele ș i condiț ii limitative55
Standardele Internationale de Evaluare, Ed.2007, Cod deontologic, 7.0 Raportarea valorilor, p.44 Fraze tipice într-un raport de avaluare la paragraful Ipoteze ș i condiț ii limitative : Conform informatiilor si datelor la care evaluatorul a avut acces, rezulta ca proprietatea nu este supusa nici unor restrictii sau limitari deosebite (ipoteci, restrictii contractuale, servituti etc.) care ar putea ingradi sau limita dreptul de folosinta al proprietatii evaluate.
55 54

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

81/105 Moneda raportului de evaluare Data raportului de evaluare Standardele ș i definiț iile aplicate Identitatea, situaț ia juridică ș i locaț ia (locaț iile) proprietăț ii (proprietăț ilor) care vor fi evaluate CMBU Data ș i amploarea inspecț iilor Alte rapoarte de evaluare sau auditare anterioare puse la dispoziț ie de catre client Prezentarea întreprinderii Analiza diagnostic pentru evaluare o Diagnosticul juridic o Diagnosticul operaț ional o Diagnosticul comercial o Diagnosticul comercial o Diagnosticul resurselor umane o Diagnosticul promovării progresului tehnic o Diagnosticul activităț ii de management o Diagnosticul calităț ii o Diagnosticul de mediu o Diagnosticul activităț ii de audit o Diagnosticul economico-financiar Evaluare
In evaluarea prezentului raport de evaluare s-a tinut seama de urmatoarele ipoteze si conditii res-trictive, precum si a altora care apar in textul lucrarii:  Acest Raport de evaluare a fost elaborat avand la baza informatiile puse la dispozitie de bene-ficiarul lucrarii si urmeaza a fi folosit in vederea reevaluării unor elemente de patrimoniu (hală de producţie şi terenul aferent). In elaborarea lucrarii au fost luati in calcul toti factorii care au influenta asupra valorii,nefiind omisa deliberat nici o informatie si dupa cunostinta evaluatorului toate acestea sunt corecte. Constructiile au fost vizionate si inspectate de evaluator, care a prezentat in raport elemente descriptive, planuri si fotografii, pentru a da o imagine mai completa asupra dimensiunilor si starii acesteia. Suprafetele construite si alte date necesare evaluarii au fost extrase din planurile puse la dispozitie de proprietarul activului. Toate documentatiile tehnice se presupun a fi corecte. Planurile si materialul grafic din acest raport sunt incluse numai pentru a ajuta cititorul sa-si faca o imagine referitoare la proprietate. Informatiile furnizate de terti sunt considerate de incredere, dar nu li se acorda garantii pentru acuratete.  Evaluatorul nu a efectuat o expertiza tehnica si in consecinta nu a inspectat acele parti ale constructiilor inaccesibile si in consecinta aceste parti au fost considerate in stare tehnica foarte buna. Se presupune ca nu exista aspecte ascunse sau nevizibile ale proprietatii sau structurii ce ar avea ca efect o valoare mai mica sau mai mare. Nu se asuma nici o responsabilitate pentru asemenea situatii sau pentru obtinerea studiilor tehnice ce ar fi necesare pentru descoperirea lor. In privinta situatiei juridice sau a consideratiilor privind titlul de proprietate, se presupune titlul de proprietate detinut de beneficiar ca perfect valabil. Se presupune ca proprietatea este libera de orice sarcini sa ca va avea loc o administrare respon-sabila si competenta a sa(conform declaraţiei administratorului anexată) . Aplicarea metodei de randament a fost facuta avand in vedere nivelul actual de chirie pe care proprietarii de asemenea imobile il percep in prezent in zone similare din Bucuresti. Evaluatorul nu are nici un interes prezent sau viitor in privinta proprietatii si nici o legatura cu partile interesate in utilizarea evaluarii. Evaluatorul isi asuma intreaga responsabilitate pentru opiniile proprii exprimate in acest raport de evaluare. Valorile estimate de catre evaluator sunt valabile la data precizata in raport si respectiv atat timp cat conditiile specifice ale pietei imobiliare din vecinatatea proprietatii de evaluat nu sufera modificari de natura sa afecteze opiniile prezentate. Continutul acestui raport, in totalitate sau in parte, in special concluziile, identitatea evaluatorului sau a firmelor cu care a colaborat, nu va fi difuzata in public prin publicitate, relatii publice, stiri sau alte medii de informare,fara aprobarea scrisa in prealabil a evaluatorului.

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

82/105 o o o Metoda 1 Metoda 256 Metoda 3 (opț ional) Concluzii ș i recomandări Reconcilierea valorilor Anexe

Referinț e media:  http://www.youtube.com/user/ixlcenter#p/c/642D1C1AFE941CCC/0/xc-muXxO81g  http://video.google.com/videosearch?q=valuation+techniques&www_google_domain =www.google.com&emb=0&aq=8&oq=valua#  http://www.dailymotion.com/video/xa2cqv_valuation-and-pricing-of-abusiness_news?from=rss

T10. Test grila pentru verificarea cunostintelor etapizat: Durata testului 30 min. Fiecare grila corect rezolvata primeste 1 pct in coloana 4. Suma punctelor castigate se completeaza in ultima rubrica. Reluati testul dupa parcurgerea integrala a cursului. Nu trişa!

Nr.crt (1) 1

Intrebare (2) Evaluarea mijoacelor fixe are o importanț ă deosebită în evaluările prin metode: a. bazate pe venit, b. bazate pe cifra de afaceri, c. bazate pe active, d. bursiere, e. metoda multiplilor Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui hectar de teren intravilan, destinat construcț iilor de locuinț e individuale, este metoda: a.extracț iei, b.parcelării ș i dezvoltării, c.capitalizării rentei funciare (chiriei), d.reziduală, e.producț iei agricole anuale Scopul analizei financiare în evaluare este să permită: a. calculul activelor, b. determinarea valorii de piaț ă, c. impunerea justă, d. diagnosticarea de dinamică a evoluț iei în timp a echilibrelor ș i performanț elor afacerii, e.metodologia evaluării În abordarea prin piaț ă, întreprinderile comparabile trebuie sa fie: a.asemănătoare ș i în aceeaș i localitate, b.similare ș i relevante,

raspuns (3)

punctaj (4)

2

3

4

56

Dupa noua editie 2011 a Standardelor IVSC si a doua metoda devine optionala. Recomandam, totusi, a se realiza si o a doua metoda pentru demonstratia acuratetei evaluarii
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

83/105
c.identice ș i în aceeaș i ț ară, d.cu acelaș i profit net, e.identice intercontinental In metoda ANC, cheltuielile de constituire sunt tratate astfel: a.sunt preluate la valoarea contabilă, b.sunt eliminate, c.sunt preluate la valoarea corectată, d.sunt actualizate prin indexare, e.sunt diminuate la cota alocată exerciț iului financiar Pentru o întreprindere care nu desfăș oară o activitate de export-import, un activ din afara exploatării este: a.autoturismul utilizat de manager, b.valuta din contul de la bancă, c.stocul producț iei neterminate, d.terenul din coproprietatea cu vecinul, aferent drumului de acces, e.centrala termică a întreprinderii Un castel din proprietatea unei firme agricole, utilizat ca sediu administrativ, se va evalua: a.pe baza comparaț iei directe, b.pe baza costului de înlocuire net, c.pe baza costului de reconstrucț ie, d.pe baza valorii de vânzare forț ată, e.prin valoarea de patrimoniu Ce tip de valoare se va estima în evaluarea pentru garantarea de credite, ipoteci ș i gajuri: a. valoarea de investiț ie, b. valoarea de piaț ă ș i riscurile ce o pot afecta la data evaluării, c. valoarea de casare, d. valoarea de utilizare în continuitate e. valoarea de asigurare În evaluarea pentru asigurare se va estima: a. valoarea de piaț ă b. valoarea de investiț ie c. valoarea de reconstrucț ie d. valoarea contabilă e. valoarea de lichidare Utilizarea speculativă înseamnă: a. valoarea de investiț ie minus cheltuielile de amenajare b. proprietate păstrată pentru vânzare ulterioară c. proprietate achiziț ionată la un preț neobiș nuit de mic d. proprietate achiziț ionată la lichidarea tuturor activelor e. teren deț inut de promotorii imobiliari Punctaj final Punctaj final

5

6

7

8

9

10

Data 1 Data 2

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

84/105 Bibliografie ș i referinț e media:  http://www.youtube.com/user/ixlcenter#p/c/642D1C1AFE941CCC/0/xc-muXxO81g  http://video.google.com/videosearch?q=valuation+techniques&www_google_domain =www.google.com&emb=0&aq=8&oq=valua#  http://www.dailymotion.com/video/xa2cqv_valuation-and-pricing-of-abusiness_news?from=rss  John C. Miller, Ruben M. Serrato, Jose Miguel Represas-Cardenas, Griffith A. Kundahl - THE HANDBOOK OF NANOTECHNOLOGY, Business, Policy, and Intellectual Property Law, John Wiley & Sons, Inc., 2005  Martin Fahy, Jeremy Roche, Anastasia Weiner – BEYOND GOVERNANCECreating Corporate Value through Performance, Conformance and Responsibility, John Wiley & Sons, Inc., 2005  IT Governance Institute-GOVERNANCE OF THE EXTENDED ENTERPRISE, Bridging Business and IT Strategies, John Wiley & Sons, Inc., 2005  GN 4, Evaluarea activelor necorporale Standardele Internaţionale de Evaluare, ediţia a opta  Cristian Silviu Banacu – Active necorporale, proprietate intelectuala, Tribuna Economica, Bucuresti, 2005  Robert S. Kaplan and David P. Norton, Strategy Maps Converting Intangible Assetsinto Trangible Outcomes, Audiotech Business Book, Volume 13, No. 2 (2 sections). Section 2, February 2004  http://www.electronicappraiser.com/  Anson, Weston; Donna P. Suchy, Chaitali Ahya - Fundamentals of intellectual property valuation: a primer for identifying and determining value, American Bar Association, 2005  Lev, Baruch - Intangibles: management, measurement, and reporting, The Brookins Institutions, Washington , 2001  Andriessen, Daniel - Making sense of intellectual capital: designing a method for the valuation of intangibles, Elsevier, 2004  Fundamentals of intellectual property valuation, American Bar Association, 2005, Chicago (Halligan, R.M., Weyand, R.F – The economic valuation of trade secrets, pp.84-94)  Manaț e Daniel – Diagnosticul ș i evaluarea întreprinderilor cotate ș i necotate, Ed. Enesis, Baia Mare, 2002  Gheorghiu Anca – Econofizică investiț ională, Ed. Victor, Bucureș ti, 2007  Stan, S. (coordonator) – Evaluarea intreprinderii, IROVAL, Bucuresti, 2007  *** – Standardele international de evaluare, editia a 8-a, 2007, IVSC, IROVAL, Bucuresti, 2008  www.business-valuation.net/methods  www.valuationresources.com  www.accountingscholar.com  www.exinfm.com/free_spredshets.html  http://pages.stern.nyu.edu/~adamodar/New_Home_Page/home.htm  www.econlib.org  http://www.ssrn.com/  www.economagic.com  Culegere de teste – IROVAL, Bucuresti, 2007

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

T1 raspunsurile la testul grila R: 1- c, 2- d, 3- a, 4-b, 5-c, 6-b, 7-b, 8-d, 9-a, 10-d T2 raspunsurile la testul grila R: 1- d, 2-b, 3-c, 4-d, 5-a, 6-b, 7-b, 8-a, 9-d, 10-a T3 raspunsurile la testul grila R: 1- b, 2-d, 3-d, 4-c, 5-a, 6-c, 7-c, 8-b, 9-c, 10-c T4 raspunsurile la testul grila R: 1-d, 2-c, 3-d, 4-d, 5-d, 6-c, 7-c, 8-c, 9-c, 10-d T5 raspunsurile la testul grila R: 1-b, 2-d, 3-a, 4-c, 5-c, 6-d, 7-d, 8-b, 9-a, 10-d T6 raspunsurile la testul grila R: 1-b, 2-d, 3-d, 4-c, 5-d, 6-d, 7-d, 8-b, 9-a, 10-c T7 raspunsurile la testul grila R: 1-d, 2-b, 3-b, 4-c, 5-b, 6-c, 7-a, 8-a, 9-b, 10-d T8 raspunsurile la testul grila R: 1-b, 2-a, 3-d, 4-a, 5-b, 6-d, 7-d, 8-c, 9-a, 10-b REZOLVAREA TESTELOR

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

T9 raspunsurile la testul grila R: 1-b, 2-b, 3-b, 4-d, 5-d, 6-b, 7-c, 8-b, 9-c, 10-c T10 raspunsurile la testul grila R: 1-c, 2-b, 3-d, 4-b, 5-b, 6-b, 7-b, 8-b, 9-c, 10-b

85/105

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

86/105

FOR PRINT
Testele din fiecare capitol au fost reluate si trecute in aceasta sectiune. Va recomand sa le printati, le indosariati si le rezolvati pe masura ce parcurgeti materia. Utilizati fiecare verso al filei pentru rezolvarea problemelor din text, a subiectelor de discutii sau teme care necesita comentarii scrise. Mediul va multumeste! T1. Test grila pentru verificarea cunostintelor etapizat: Durata testului 30 min. Fiecare grila corect rezolvata primeste 1 pct in coloana 4. Suma punctelor castigate se completeaza in ultima rubrica. Reluati testul dupa parcurgerea integrala a cursului. Nu trişa!

Nr.crt (1) 1

Intrebare (2) In raportul de evaluare termenul de „valoare” ar trebui utilizat fără alt atribut: a) întotdeauna b) uneori c) niciodată d) la aprecierea evaluatorului Conceptul de valoare a unui bun: a) implică existenţa unei pieţe pentru acel bun b) implică o sumă de bani asociată cu o tranzacţie c) implică existenţa unor tranzacţii anterioare cu bunuri similare d) reflecta optica pietei asupra beneficiilor celui care detine sau primeste serviciile Principiul anticipării arată că valoarea se bazează pe: a) percepţiile evaluatorului asupra beneficiilor viitoare ale intreprinderii b) anticiparea de către evaluator a modificărilor economice favorabile investitorilor c) raportul cerere-ofertă, evaluatorul anticipând că preţul variază direct proporţional cu cererea d) nici un răspuns corect Abordarea evaluării prin capitalizarea venitului se bazează pe principiul: a) rarităţii b) anticipării c) contribuţiei d) nici unul de mai sus Care NU este factor de producţie: a) terenul b) munca c) contribuţia d) capitalul Care dintre următoarele tipuri de valoare este utilizat în evaluarea întreprinderii in scop de achiziţii strategice: a) valoarea de piaţă b) valoarea de investiţie c) valoarea justa d) costul de înlocuire net Un factor de risc sistematic este: a) riscul privind vocaţia la credite b) modificarea ratelor dobânzii c) riscul pierderii oamenilor cheie d) riscul nerealizării previziunilor

raspuns (3)

punctaj (4)

2

3

4

5

6

7

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

87/105
8 Sursele uzuale de informatii folosite în compararea întreprinderilor sunt: a) pietele organizate de valori mobiliare b) piata de fuziuni si achizitii c) tranzactiile anterioare ale subiectului evaluat d) toate cele de mai sus Criteriile de stabilire a valorii finale sunt: a) precizia, calitatea informaţiilor şi raţionamentul profesional al evaluatorului b) cantitatea informaţiilor, data evaluării şi tipul valorii estimate c) diferentele între rezultatele obţinute d) competenţa evaluatorului, apropierea rezultatelor, valoarea reală Raportul de evaluare este un document care inregistreaza: a) instructiunile pentru o anumita misiune de evaluare b) tipul de valoare si scopul evaluarii c) rezultatele analizei care au condus la opinia privind valoarea d) toate cele de mai sus Punctaj final Punctaj final

9

10

Data 1 Data 2

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

88/105
T2.Test grila pentru verificarea cunostintelor etapizat: Durata testului 30 min. Fiecare grila corect rezolvata primeste 1 pct in coloana 4. Suma punctelor castigate se completeaza in ultima rubrica. Fiecare item valoreaza 1 punct. Reluati testul dupa parcurgerea integrala a cursului. Nu trişa! Nr.crt (1) 1 Intrebare (2) Valoarea unei proprietăţi este dată de: a) utilitate b) raritate – atractivitate c) dorinţă şi putere reală de cumpărare d) toate cele de mai sus simultan Abordarea evaluării prin capitalizarea venitului se bazează pe principiul: a) rarităţii b) anticipării c) contribuţiei d) nici unul de mai sus Care este o conditie a definitiei valorii de piata: a) vocatia la credit b) cumparatorul si vanzatorul sunt perfect informati asupra detaliilor tuturor tranzactiilor din ultimii 3 ani c) cumparatorul si vanzatorul sunt doua persoane independente, nelegate intre ele prin relatii preferentiale d) cumparatorul este constient de stringenta vanzatorului de a vinde Pentru un anumit investitor, tipul de valoare adecvat este: a) valoarea de piaţă b) valoarea de impozitare c) valoarea de asigurare d) valoarea de investiţie Care este un criteriu al celei mai bune utilizări: a) fezabil financiar b) cererea şi oferta c) concurenta d) contribuţia Alegerea metodelor de evaluare se face: a) conform caietului de sarcini b) în funcţie de scopul evaluării c) conform indicaţiilor proprietarului d) în funcţie de conjunctura economică Care este caracteristica unei investiţii imobiliare: a) generează profit pentru cel care o exploatează b) este destinată închirierii şi/sau revânzării la un preţ mai mare c) va fi modernizată d) funcţionează la capacitatea maximă Standardele Internationale de Evaluare cuprind: a) definiţii ale unor termeni specifici evaluării b) indici de actualizare c) formule de calcul a valorii prin diferite metode de evaluare d) tabele de încadrare Valoarea de piaţă vs. valoarea de investiţie a unei întreprinderi este: a) întotdeauna egală b) niciodată nu este egală c) este întotdeauna mai mare d) poate să fie şi egală raspuns (3) punctaj (4)

2

3

4

5

6

7

8

9

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

89/105
10 Standardele de evaluare sunt necesare: a) pentru o înţelegere uniformă a termenilor şi procedurilor de evaluare b) pentru ralierea la standardele de contabilitate c) pentru a putea fi atestaţi evaluatorii d) pentru alinierea la cerinţele integrării în U.E. Punctaj final Punctaj final

Data 1 Data 2

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

90/105
T3. Test grila pentru verificarea cunostintelor etapizat: Durata testului 30 min. Fiecare grila corect rezolvata primeste 1 pct in coloana 4. Suma punctelor castigate se completeaza in ultima rubrica. Reluati testul dupa parcurgerea integrala a cursului. Nu trişa!

Nr.crt (1) 1

Intrebare (2) Proprietatea imobiliară este un concept: a) non-fizic b) fizic c) tehnic d) influenţat de poziţia evaluatorului Conceptul de valoare a unui bun: a) implică existenţa unei pieţe pentru acel bun b) implică o sumă de bani asociată cu o tranzacţie c) implică existenţa unor tranzacţii anterioare cu bunuri similare d) reflecta optica pietei asupra beneficiilor celui care detine sau primeste serviciile Valoarea de garantare a creditului ipotecar: a) identifică şi elimină elementele speculative b) ia în considerare utilizările alternative adecvate c) ţine seama de aspectele mentenabile într-un viitor apropiat d) toate cele de mai sus Care dintre elementele de mai jos NU este cuprins în definiţia valorii de piaţă: a) suma estimată b) tranzacţie echilibrată c) proprietarul activului d) marketing adecvat Care dintre următoarele tipuri de valoare este cel mai utilizat în evaluarea pentru dispute maritale (conform Standardelor Internationale de Evaluare): a) valoarea de piaţă b) valoarea de lichidare c) valoarea intrinsecă d) nu există o bază specificată în acest scop Termenul activ din afara exploatării se referă la: a) activul utilizat sub capacitatea proiectată b) activul supradimensionat c) activul închiriat terţilor d) activul supraevaluat în contabilitate Teoria valorii are un postulat care precizează că: a) manifestarea valorii este condiţionată de transferabilitatea proprietăţii b) valoarea este o trăsătură intrinsecă a unei proprietăţi şi nu reprezentarea asupra utilităţii sale c) valoarea este expresia monetară a utilităţii proprietăţii pentru vânzători şi cumpărători d) toate cele de mai sus În abordarea prin piaţă un principiu fundamental este “principiul substituţiei” care spune că: a) un investitor nu va plăti mai mult decât valoarea estimată prin ANC (activul net corectat) b) un investitor nu va plăti mai mult decât costul unui bun de substituţie c) un cumpărător va plăti cel mult valoarea estimată prin DCF (exclusiv activele din afara exploatării) d) în abordarea prin piaţă, primordial este principiul anticipării
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

raspuns (3)

punctaj (4)

2

3

4

5

6

7

8

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

91/105
9 Principiul substituţiei cere ca întreprinderile comparabile să fie: a) apropiate ca dimensiune şi piaţa de aprovizionare b) să acţioneze în aceeaşi ramură c) similare şi relevante d) a şi b Principiul contribuþiei aratã cã: a) valoarea unei pãrþi a unei afaceri / întreprinderi depinde de ponderea costurilor de reconstrucþie în total cost de reconstrucþie a întregului b) valoarea unei pãrþi a unei întreprinderi depinde de ponderea valorii activelor din afara exploatãrii în ANC c) valoarea unei pãrþi a unei întreprinderi/proprietãþi depinde de cât de mult contribuie la valoarea întregului sau, în condiþiile în care n-ar exista, cât de mult ar reduce valoarea întregului d) valoarea unei pãrþi a unei întreprinderi depinde de ponderea valorii activelor din afara exploatãrii în ANC (activul net corectat) ºi în DCF (flux de numerar actualizat) Punctaj final Punctaj final

10

Data 1 Data 2

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

92/105
T4. Test grila pentru verificarea cunostintelor etapizat: Durata testului 30 min. Fiecare grila corect rezolvata primeste 1 pct in coloana 4. Suma punctelor castigate se completeaza in ultima rubrica. Reluati testul dupa parcurgerea integrala a cursului. Nu trişa!

Nr.crt (1) 1

Intrebare (2) În abordarea bazata pe active, maşinile, utilajele şi instalatiile de lucru se estimează întotdeauna numai pe baza: a) valorii de piaţă b) valorii de înlocuire c) valorii de randament d) nici un raspuns corect Abordarea bazata pe active este prioritară: a) la întreprinderile care îşi continuă activitatea b) la întreprinderile în dificultate financiară c) la evaluarea intreprinderii pe premisa lichidarii d) la întreprinderile mici Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui program informatic de gestiune este: a) costul de recreare minus deprecierea b) comparaţia de piaţă c) capitalizarea profitului net alocat programului d) toate cele trei metode de mai sus Un proiect nefinalizat de cercetare ştiinţifică fundamentală se evaluează prin: a) cost b) capitalizare (actualizarea venitului) c) comparaţia de piaţă d) nu se evaluează La ce valoare se evaluează producţia în curs de execuţie: a) costul de producţie b) valoarea de piaţă c) valoarea de realizare netă d) preţul estimat de vânzare al produselor finite rezultate minus cheltuielile estimate de finalizare a producţiei minus cheltuielile de vânzare minus un profit aferent efortului de completare şi vânzare In evaluarea clădirii unui hotel, abordarea bazata pe costul de inlocuire net este relevantă: a) în toate situaţiile b) numai pentru hotelurile de categorie inferioară c) în cazul constructiilor recente şi amplasate în zone în care pot fi construite hoteluri d) nu este o abordare convingătoare Deprecierea economică a unui bun mobil care are o greutate de 30 de tone, faţă de un substitut care are o greutate de 27 de tone este: a) 10% b) 33,3% c) nu este o depreciere economică d) nici unul din cele de mai sus Existenţa unor obligatii de mediu ale unei firm petrochimice: a) influenţează concluziile diagnosticului management-resurse umane b) implică unele corecţii asupra activelor circulante şi deci influenţează
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

raspuns (3)

punctaj (4)

2

3

4

5

6

7

8

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

93/105
ANC c) implică anumite corecţii asupra datoriilor şi deci influenţează ANC d) această problemă nu face obiectul evaluării Un ANC negativ: a) evidenţiază o greşeală gravă a evaluatorului b) poate fi compensată de un DCF pozitiv în metoda practicienilor c) poate evidenţia existenţa unor credite obţinute cu garanţii (active imobilizate ale întreprinderii) supraevaluate d) ANC nu poate fi negativ Abordarea bazata pe activa: a) nu ţine cont de activele necorporale b) ia în calcul toate activele necorporale mobile c) estimează toate activele (corporale şi necorporale) şi obligaţiile la valoarea justa d) estimează toate activele (corporale şi necorporale) şi toate obligaţiile la valoarea de piaţă Punctaj final Punctaj final

9

10

Data 1 Data 2

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

94/105
T5. Test grila pentru verificarea cunostintelor etapizat: Durata testului 30 min. Fiecare grila corect rezolvata primeste 1 pct in coloana 4. Suma punctelor castigate se completeaza in ultima rubrica. Reluati testul dupa parcurgerea integrala a cursului. Nu trişa!

Nr.crt (1) 1

Intrebare (2) În abordarea prin piata, întreprinderile comparabile trebuie să fie: a) asemănătoare şi în aceeaşi localitate b) similare şi relevante c) identice şi în aceeaşi ţară d) cu acelaşi profit net Sursele uzuale de informaţii folosite în compararea întreprinderilor sunt: a) pieţele organizate de valori mobiliare b) piaţa de fuziuni şi achiziţii c) tranzacţiile anterioare ale subiectului evaluat d) toate cele de mai sus Abordarea prin comparaţie foloseşte rata: a) preţ / profit b) cifra de afaceri / numărul de salariaţi c) numărul de salariaţi / active imobilizate d) valoarea adăugată / activ net Abordarea prin piata foloseşte ratele: a) preţ / cifra de afaceri, preţ / profit, preţ / datorii b) preţ / profit, preţ / activ net, preţ / imobilizări necorporale c) preţ / cifra de afaceri, preţ / profit, preţ / activ net d) profit / cifra de afaceri, datorii / capital social Dacă procentajul de ajustare a valorii de bază este o diminuare cu 15 %, calculul poate fi simplificat prin multiplicarea valorii de bază cu: a) 1,15 b) 0,15 c) 0,85 d) 0,085 În abordarea prin piata întreprinderea relevantă răspunde la: a) dorinţele şi aşteptările cumpărătorului probabil b) caracteristicile medii ale întreprinderilor din aceeaşi ramură c) caracteristicile întreprinderilor cotate d) cerinţa existenţei unei pieţe active pentru comparabilele similare selectate Investigarea tranzacţiilor de pe piaţă se face prin: a) informaţii de la vânzători şi cumpărători b) analiza datelor statistice ale pieţei c) informaţii de la consultanţii financiari d) toate cele de mai sus Abordarea prin piata: a) utilizeaza datelet tranzactiilor inregistrate de cabinetele notariale b) se bazeaza pe rationamentul ce corespunde modului de gandire al participantilor pe piata c) este recunoscuta de toate autoritatile publice, valorile de piata fiind cele inscrise in bilanturile contabile ale agentilor economici si institutiilor d) b si c În abordarea prin piata, un principiu fundamental este cel al substituţiei care spune că:

raspuns (3)

punctaj (4)

2

3

4

5

6

7

8

9

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

95/105
a) un cumpărător nu va plăti mai mult decât valoarea unui flux de numerar net similar ca mărime şi risc cu fluxul de numerar net generat de firma evaluată b) un investitor va plăti cel mult ANC al firmei evaluate c) un cumpărător nu va plăti mai mult decât valoarea estimată prin DCF la o rata de 21% d) în abordarea prin piata primordial este principiul contribuţiei În abordarea prin piata, folosirea multiplului curs/profit net pe actiune (PER) este adecvata cand: a) profitul net este sensibil mai mare fata de amortizare b) impozitarea venitului este aceeasi c) nu sunt necesare investitii de dezvoltare d) toate raspunsurile de mai sus Punctaj final Punctaj final

10

Data 1 Data 2

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

96/105
T6. Test grila pentru verificarea cunostintelor etapizat: Durata testului 30 min. Fiecare grila corect rezolvata primeste 1 pct in coloana 4. Suma punctelor castigate se completeaza in ultima rubrica. Reluati testul dupa parcurgerea integrala a cursului. Nu trişa!

Nr.crt (1) 1

Intrebare (2) Rata de capitalizare este mai mică decât rata de actualizare când: a) venitul va fi constant ca flux viitor b) venitul va creşte cu o rată anuală constantă c) durata de previziune explicită este mare d) fluxul de numerar net (FNN) pentru acţionari este în descreştere Profitul net anual corectat şi reprezentativ poate fi cel: a) dintr-un an anterior sau o medie a anilor anteriori b) din anul anterior c) dintr-un an viitor d) oricare din variantele de mai sus Investiţiile previzionate în metoda DCF se referă la: a) active corporale b) active necorporale c) active financiare d) active corporale şi necorporale Diferenţa de mărime dintre rata de actualizare şi rata de capitalizare este: a) venit brut vs. venit net b) pachet de control vs. pachet minoritar c) creşterea sperată a venitului d) profit net vs. flux de numerar actualizat În cazul evaluării unei întreprinderi neîndatorate, prin metoda DCF, rata de actualizare reflectă: a) rata rentabilităţii exploatării b) rata nominală a dobânzii c) rata de bază fără risc d) costul capitalului propriu (acţionarilor) Valoarea unei întreprinderi, calculată prin metoda DCF, se diminuează când: a) investiţiile se diminuează b) viteza de rotaţie a activelor circulante se diminuează c) rata rentabilităţii scade d) rata rentabilităţii capitalului investit este mai mică decât rata de actualizare În cazul evaluării unei afaceri de tip joint-venture durata de previziune va fi: a) 5 ani b) 8 ani c) nu este necesară d) durata rămasă a contractului Limitele metodelor înscrise în abordarea pe bază de venit sunt: a) se bazează pe previziuni care nu au o fundamentare controlabilă b) nu sunt aplicabile întreprinderilor neprofitabile c) necesită un aparat matematic complicat d) nu ţin cont de condiţiile concrete ale economiei Cu cât durata de previziune explicită este mai mare, cu atat ponderea valorii terminale actualizate în valoarea întreprinderii va fi: a) mai mică b) mai mare

raspuns (3)

punctaj (4)

2

3

4

5

6

7

8

9

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

97/105
c) nu este influenţată d) fie mai mică, fie mai mare Profitul extraordinar, în metoda DCF este inclus în: a) profitul total b) profitul curent c) nu este inclus şi previzionat d) este inclus în mod distinct Punctaj final Punctaj final

10

Data 1 Data 2

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

98/105
T7. Test grila pentru verificarea cunostintelor etapizat: Durata testului 30 min. Fiecare grila corect rezolvata primeste 1 pct in coloana 4. Suma punctelor castigate se completeaza in ultima rubrica. Reluati testul dupa parcurgerea integrala a cursului. Nu trişa!

Nr.crt (1) 1

Intrebare (2) Lichiditatea rapidă (intermediară) se calculează prin raportul dintre: a) active totale / datorii totale b) stocuri plus creanţe / datorii curente c) stocuri plus creanţe / datorii nefinanciare d) disponibilităţi / exigibilitati Rata autonomiei financiare este: a) capital permanent / capital propriu b) capital propriu / capital permanent c) capital propriu / capital social d) capital propriu / capital împrumutat Rata datoriilor este: a) datorii curente / active circulante b) datorii totale / active totale c) datorii totale / active imobilizate d) datorii totale / capital propriu Fondul de rulment net propriu este: a) active totale – active circulante b) active totale – datorii totale c) capital propriu – active imobilizate d) active totale – active imobilizate Rotaţia activului total (în nr. de rotaţii) este: a) active totale / cifra de afaceri b) cifra de afaceri / active totale c) active totale / capital propriu d) active totale / capital permanent Durata medie de recuperare a creanţelor (în zile) se calculează prin formula: a) 360 zile / media creanţelor totale b) media creanţelor totale / 360 zile c) (media creanţelor totale / cifra de afaceri) 360 zile d) (venituri totale / media creanţelor totale) 360 zile Care indicator poate avea o mărime negativă: a) trezoreria netă b) lichiditatea intermediară (rapidă) c) a şi b d) recuperarea creanţelor Amortizarea imobilizărilor face parte din una din categoriile de cheltuieli de mai jos: a) cheltuieli fixe b) cheltuieli variabile c) cheltuieli anticipate d) nici una din categoriile de mai sus Ce reprezintă “X“ şi “Y” în formula de mai jos (formula Du Pont): Profit net / X = Y / Venituri x Venituri /Active x Active /Capital propriu a) ambii termeni reprezintă capitaluri proprii b) X = capital propriu şi Y = profit net c) X = venituri şi Y = profit net d) X = capital propriu şi Y = cifra de afaceri O brutărie are o capacitate de producţie de 400 mii bucăţi/an. Cheltuielile

raspuns (3)

punctaj (4)

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

99/105 fixe sunt de 500 mii lei/an, cheltuielile variabile de 3 lei pe bucată, iar preţul de vânzare este de 5 lei pe bucată. Punctul critic al rentabilităţii va fi de: a) 800 mii bucăţi b) 125 mii bucăţi c) 25 mii bucăţi d) 250 mii bucăţi Punctaj final Punctaj final

Data 1 Data 2

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

100/105
T8. Test grila pentru verificarea cunostintelor etapizat: Durata testului 30 min. Fiecare grila corect rezolvata primeste 1 pct in coloana 4. Suma punctelor castigate se completeaza in ultima rubrica. Reluati testul dupa parcurgerea integrala a cursului. Nu trişa!

Nr.crt (1) 1

Intrebare (2) Dacă metoda de evaluare a unui pachet minoritar al unei întreprinderi cotate este comparaţia cu cursul recent de tranzacţionare a unor pachete minoritare la întreprinderi similare cotate NU se va aplica: a) prima de control b) discount pentru lipsa de lichiditate c) discount pentru pachet minoritar d) b şi c Utilizarea ratei Preţ / Profit: a) încorporează ipotezele referitoare la riscul, creşterea şi rata de distributie a dividendelor b) este preferata ratei Preţ / AN contabil pentru că apare mai frecvent în literatura de specialitate c) este utilă în fundamentarea corecţiilor asupra activelor firmei d) este utilă doar în evaluarea întreprinderilor mici In abordarea prin piata folosirea multiplului "curs/cifra de afaceri pe actiune" este adecvata cand: a) ponderea cheltuielilor de exploatare in CA este asemanatoare b) valoarea activelor corporale este mica c) vanzarile intreprinderii se fac cu plata in numerar d) toate raspunsurile de mai sus În abordarea prin piata, un principiu fundamental este cel al substituţiei care spune că: a) un cumpărător nu va plăti mai mult decât valoarea unui flux de numerar net similar ca mărime şi risc cu fluxul de numerar net generat de firma evaluată b) un investitor va plăti cel mult ANC al firmei evaluate c) un cumpărător nu va plăti mai mult decât valoarea estimată prin DCF la o rata de 21% d) în abordarea prin piata primordial este principiul contribuţiei Când impozitarea profitului firmei evaluate este diferită de impozitarea profitului comparabilelor, multiplul selectat va fi: a) preţ / profit net pe acţiune b) preţ / profit brut pe acţiune c) preţ / (profit net pe acţiune + amortizare pe acţiune) d) preţ / valoarea contabilă a acţiunii În abordarea prin piata, folosirea multiplului curs/profit net pe actiune (PER) este adecvata cand: a) profitul net este sensibil mai mare fata de amortizare b) impozitarea venitului este aceeasi c) nu sunt necesare investitii de dezvoltare d) toate raspunsurile de mai sus În abordarea prin piata, folosirea multiplului curs/profit brut pe actiune este adecvata cand: a) profitul net este sensibil mai mare fata de amortizare b) cota de impozitare a venitului este diferita
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

raspuns (3)

punctaj (4)

2

3

4

5

6

7

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

101/105
c) profitul brut este foarte mic d) a si b Dacă prima de control este 35%, valoarea estimată prin capitalizarea dividendelor se ajustează cu: a) 0,65 b) 0,75 c) 1,35 d) 1,25 În metoda comparaţiei directe se ajustează întotdeauna preţul pentru: a) întreprinderile comparabile faţă de cea de evaluat b) întreprinderea de evaluat c) întreprinderile comparabile între ele d) nici unul din cele de mai sus Metoda capitalizării economiei de costuri în evaluarea activelor necorporale este o variantă a: a) metodei costului de înlocuire b) metodei contribuţiei la profit c) metodei IRS (Internal Revenue Services) de calcul a fondului comercial d) metodei DCF Punctaj final Punctaj final

8

9

10

Data 1 Data 2

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

102/105
T9. Test grila pentru verificarea cunostintelor etapizat: Durata testului 30 min. Fiecare grila corect rezolvata primeste 1 pct in coloana 4. Suma punctelor castigate se completeaza in ultima rubrica. Reluati testul dupa parcurgerea integrala a cursului. Nu trişa!

Nr.crt (1) 1

Intrebare (2) Dacă evaluatorul are un interes în întreprinderea de evaluat: a) trebuie să refuze lucrarea b) trebuie să declare acest lucru c) trebuie să menţină confidenţialitatea d) trebuie să acţioneze neutru O deficienţă a lucrării de evaluare este: a) neutilizarea datelor de la Bursa de Valori b) omisiunea includerii ipotezelor şi condiţiilor limitative c) omisiunea de a folosi instrucţiunile salariaţilor de la AVAS d) neluarea în considerare a opiniei acţionarilor principali Expertul evaluator solicitat sa determine valoarea de piata: a) se va baza pe informaţiile puse la dispoziţie de client b) se va situa pe poziţia investitorului mediu c) va respecta metodologia de evaluare dată de stat d) va face o medie între valoarea pentru vânzător şi valoarea pentru cumpărător Este lipsit de etică şi profesionalism: a) emiterea unei opinii asupra valorii fără o investigare şi analiză completă a proprietăţii b) acceptarea unei lucrări a cărei plată este exprimată în procente din valoarea rezultată c) colaborarea cu alt evaluator angajat independent pentru aceeaşi evaluare d) toate cele de mai sus Verificarea unui raport de evaluare se poate face: a) la cererea clientului b) la cererea unei instanţe de judecată c) dacă există dubii asupra corectitudinii valorii estimate d) toate cele de mai sus Integritatea evaluatorului înseamnă: a) să realizeze o lucrare integral b) să fie onest şi serios în limitele confidenţialităţii c) să nu se bazeze pe colaboratori d) să accepte numai informaţii complete Evaluatorul poate să lucreze în acelaşi timp pentru două sau mai multe părţi interesate de rezultatul evaluării: a) niciodată b) întotdeauna c) numai cu acordul în scris al părţilor d) este la latitudinea evaluatorului Prin transparenţă în raportul de evaluare se înţelege: a) comunicarea permanentă cu clientul b) dezvăluirea surselor de informaţii pe care a fost fundamentată valoarea c) dezvăluirea etapelor parcurse pentru estimarea valorii întreprinderii d) comunicarea limitelor de competenţă sau a conflictelor de interese ale evaluatorului Intr-un raport de evaluare, declaraţia privind condiţiile limitative se introduce pentru:

raspuns (3)

punctaj (4)

2

3

4

5

6

7

8

9

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

103/105
a) a obţine o primă de asigurare mai mică de la firma de asigurare profesională b) a fundamenta valoarea de piaţă c) a proteja evaluatorul, a informa şi proteja clientul şi alţi utilizatori d) a permite reconcilierea rezultatelor Este lipsit de etică şi profesionalism: a) acceptarea unei lucrări a cărei plată este exprimată în număr de zile consultant x tarif / zi consultant b) lipsa de colaborare cu un alt evaluator membru ANEVAR, angajat independent pentru aceeaşi evaluare c) elaborarea în paralel a două rapoarte de evaluare, unul pentru vânzător şi celălalt pentru cumpărător d) nici un răspuns corect Punctaj final Punctaj final

10

Data 1 Data 2

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

104/105
T10. Test grila pentru verificarea cunostintelor etapizat: Durata testului 30 min. Fiecare grila corect rezolvata primeste 1 pct in coloana 4. Suma punctelor castigate se completeaza in ultima rubrica. Reluati testul dupa parcurgerea integrala a cursului. Nu trişa!

Nr.crt (1) 1

Intrebare (2) Evaluarea mijoacelor fixe are o importanț ă deosebită în evaluările prin metode: a. bazate pe venit, b. bazate pe cifra de afaceri, c. bazate pe active, d. bursiere, e. metoda multiplilor Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui hectar de teren intravilan, destinat construcț iilor de locuinț e individuale, este metoda: a.extracț iei, b.parcelării ș i dezvoltării, c.capitalizării rentei funciare (chiriei), d.reziduală, e.producț iei agricole anuale Scopul analizei financiare în evaluare este să permită: a. calculul activelor, b. determinarea valorii de piaț ă, c. impunerea justă, d. diagnosticarea de dinamică a evoluț iei în timp a echilibrelor ș i performanț elor afacerii, e.metodologia evaluării În abordarea prin piaț ă, întreprinderile comparabile trebuie sa fie: a.asemănătoare ș i în aceeaș i localitate, b.similare ș i relevante, c.identice ș i în aceeaș i ț ară, d.cu acelaș i profit net, e.identice intercontinental In metoda ANC, cheltuielile de constituire sunt tratate astfel: a.sunt preluate la valoarea contabilă, b.sunt eliminate, c.sunt preluate la valoarea corectată, d.sunt actualizate prin indexare, e.sunt diminuate la cota alocată exerciț iului financiar Pentru o întreprindere care nu desfăș oară o activitate de export-import, un activ din afara exploatării este: a.autoturismul utilizat de manager, b.valuta din contul de la bancă, c.stocul producț iei neterminate, d.terenul din coproprietatea cu vecinul, aferent drumului de acces, e.centrala termică a întreprinderii Un castel din proprietatea unei firme agricole, utilizat ca sediu administrativ, se va evalua: a.pe baza comparaț iei directe, b.pe baza costului de înlocuire net, c.pe baza costului de reconstrucț ie, d.pe baza valorii de vânzare forț ată, e.prin valoarea de patrimoniu Ce tip de valoare se va estima în evaluarea pentru garantarea de credite, ipoteci ș i gajuri: f. valoarea de investiț ie,
Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

raspuns (3)

punctaj (4)

2

3

4

5

6

7

8

ANCA GHEORGHIU * ANGELA VIDRASCU - EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

105/105
g. valoarea de piaț ă ș i riscurile ce o pot afecta la data evaluării, h. valoarea de casare, i. valoarea de utilizare în continuitate j. valoarea de asigurare În evaluarea pentru asigurare se va estima: f. valoarea de piaț ă g. valoarea de investiț ie h. valoarea de reconstrucț ie i. valoarea contabilă j. valoarea de lichidare Utilizarea speculativă înseamnă: a. valoarea de investiț ie minus cheltuielile de amenajare b. proprietate păstrată pentru vânzare ulterioară c. proprietate achiziț ionată la un preț neobiș nuit de mic d. proprietate achiziț ionată la lichidarea tuturor activelor e. teren deț inut de promotorii imobiliari Punctaj final Punctaj final

9

10

Data 1 Data 2

Prezentul material poate fi reprodus sau utilizat de ter ț i cu precizarea sursei bibliografice: Anca Gheorghiu – Evaluarea intreprinderii, partea I-a, curs digital, Universitatea Hyperion, 2012

Similar Documents

Free Essay

Piata Si Comportamentul Consumatorului

...PIAŢA sI COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI 2.1 Piata si caile de crestere a pietei 2.2 Piata produsului si piata întreprinderii 2.3 Segmentarea pietei 2.4 Consumatorul - trasaturi si factori de influenta 2.5 Procesul decizional de cumparare 2.1 Piata si caile de crestere a pietei Piata reprezinta sfera de manifestare si confruntare a cererii si ofertei si a realizarii lor prin intermediul vânzarii-cumpararii. Philip Kotler este cel care asociaza notiunile de piata cu "totalitatea cumparatorilor actuali si potentiali ai unei companii". Prin prisma acestui concept se pot desprinde notiunile de: "piata potentiala", piata disponibila", "piata tinta", "piata disponibila calificata" si "piata penetrata" - piata disponibila - cuprinde totalitatea persoanelor interesate de o anumita oferta concreta, care au acces la ea, acces conferit de puterea de cumparare si nivelul pretului practicat ( ex.: persoane dispuse sa calatoreasca în strainatate). - piata tinta - o constituie partea din piata disponibila calificata, adica acele persoane ce îndeplinesc anumite caracteristici considerate importante pentru o întreprindere, careia întreprinderea se adreseaza prin activitatea sa. - piata disponibila calificata - cuprinde acea piata disponibila pentru care persoanele interesate de oferta concreta dispun si de calificarea necesara (ex. persoane dispuse sa calatoreasca în strainatate ce detin pasaport si viza) - piata penetrata - cuprinde totalitatea...

Words: 3787 - Pages: 16

Free Essay

Auditul Trezoreriei

...Cuprins Partea I: Aspecte generale ale auditului finaciar 3 DOMENIUL DE APLICARE 3 OBIECTIVELE AUDITULUI FINANCIAR LEGATE DE TREZORERIE 4 DOCUMENTAREA LUCRĂRILOR DE AUDIT 4 Conţinutul documentelor de lucru 5 Tipuri de documente de lucru 5 Tipuri de dosare utilizate în angajamentul de audit 6 MISIUNEA DE BAZĂ ÎN AUDITUL SITUAŢIILOR FINACIARE 6 Acceptarea mandatului şi contractarea lucrărilor de audit 6 Planificarea auditului 6 Evaluarea controlului intern 7 Eroare şi fraudă 8 Proceduri şi tehnici de audit financiar 9 RISCUL DE AUDIT 10 Pragul de semnificaţie 10 Set documente 10 Teste de audit 11 RAPORTUL DE AUDIT 11 Consecinţele pragului de semnificaţie 11 ETICA ÎN AUDIT 12 Partea a II-a: Auditul trezoreriei 13 DEFINIŢII ŞI DELIMITĂRI 13 Structuri privind trezoreria 13 Recunoaşterea şi evaluare. Principii şi reguli 16 INSTRUMENTE DE PLATĂ 17 Contabilitatea operatiunilor de încasări și plăti 18 efectuate prin conturile de la bănci 18 PUNCTAJUL BANCAR 19 PARTICULARITĂŢI PRIVIND CONTABILITATEA OPERAŢIILOR ÎN VALUTĂ 19 Contul 5124 – Conturi la bănci în valută (A) 19 CLASA 5 20 CONTURI DE TREZORERIE 20 Partea a III-a: Aplicaţii 22 BIBLIORAFIE Partea I: Aspecte generale ale auditului finaciar DOMENIUL DE APLICARE Auditul financiar are că scop reglementarea activităţii de verificare a conturilor, atât cel obligatoru cât şi cel voluntar, prin stabilirea condiţiilor şi cerinţelor de conformitate necesare...

Words: 7107 - Pages: 29

Free Essay

Aplicatii Privind Calculul de Indicatori Specifici Gestiunii Trezoreriei

...Aplicatii privind calculul de indicatori specifici gestiunii trezoreriei SN = Active – Datorii totale Aceasta exprimă valoarea contabilă a drepturilor pe care le posedă proprietarii asupra întreprinderii, fiind averea proprietarilor şi trebuind să fie suficientă pentru a asigura funcţionarea şi independenţa financiară a întreprinderii. Pe baza bilanţului financiar Situaţia Netă se determină ca diferenţă: • SN = Total active – Datorii totale - Venituri în avans = Capitaluri proprii. Pe baza bilanţului contabil armonizat Situaţia Netă este diferenţa: • SN = (Total active – Datorii curente) – Datorii peste 1 an = F – G. Situaţia Netă în cele două variante de calcul este prezentată în: Tabel nr. Calculul şi analiza situaţiei nete (capitalurilor proprii) |Nr |Indicatori |Exerciţiul financiar |Abateri |Indici | |crt |(lei) |Precedent |Curent |(± Δ) |(%) | |1. |Total active |666599134 |959678348 |293079214 |143,96 | |2. |Datorii totale |236328008 |314339890 |78011882 |133,01 | |3. |Venituri în avans |4435821 |5197373 |761552 |171,68 | |4. |Situaţia netă (SN)(a) |425835305...

Words: 6464 - Pages: 26

Free Essay

Activitati Logistice in Cadrul Firmelor

... Rogoz Gabriela Rusu Ana-Maria Sava Anca Seria C, grupa 349, an III -BUCUREŞTI 2013- Introducere Denumirea întreprinderii: Carnsan Prod SRL Anul înfiinţării: 2002 Forma de juridică: Societate cu răspundere limitată Capital social: 200.000 RON Capital propriu: 5.306.391 RON Număr de unităţi: 16 Adresa sediului: Comuna Filipeştii de Pădure, strada Principală, număr 941, judeţul Prahova, telefon: 0372 722 396 Cifră de afaceri ( anul 2012): 44.090.758 RON Cod CAEN: 1013- Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasăre) Activitatea principală: Producerea unei game largi de preparate şi semipreparate din carne de porc, vită, pui şi oaie; ambalarea şi distribuirea acestora către magazinele proprii. Ponderea activităţii principale în total cifră de afaceri: 80% Structura capitalului social: Harbuz Valeriu-50% ...

Words: 3592 - Pages: 15

Free Essay

Management

...astfel, întâlnind o varietate de modalităţi de definire a conceptului de management strategic. Managementul strategic este considerat drept: ➢ procesul care urmăreşte să faciliteze conducerea unei firme şi să utilizeze strategia pentru a-i orienta acţiunile; el integrează punerea în operă a acţiunilor strategice legate de factorii structurali şi culturali. ➢ formă de conducere care urmăreşte să asigure în timp cea mai bună congruenţă posibilă între exigenţele mediului înconjurător, ale partenerilor interni şi externi şi obiectivele managerilor, administrarea dar şi crearea de potenţial şi se interesează atât de interiorul cât şi de exteriorul întreprinderii, de dimensiunea politică şi de cea economică şi conferă un rol important dimensiunii organizaţionale, respectiv structural şi culturii întreprinderii. ➢ un mod de conducere diferit al firmei care vizează să asigure o îmbinare strânsă între strategie şi operaţii. Aceasta semnifică faptul că toate deciziile operaţionale (care nu sunt decât decizii ale conducerii curente), sunt examinate dintr-o perspectivă strategică. ➢ procesul în care managerii stabilesc orientarea pe termen lung, a firmei, propun obiective de performanţă specifice, dezvoltă strategii pentru îndeplinirea acestor obiective în conformitate cu toţi factorii interni şi externi şi încearcă să execute planurile de acţiuni alese. ➢ un set de decizii şi...

Words: 34870 - Pages: 140

Free Essay

Economic Value Added

...VALOARE I.1. Nevoia apariției managementului bazat pe valoare Pe măsura dezvoltării în timp a companiilor, mediul economic și concurenţial a devenit tot mai complex şi activitatea firmelor s-a diversificat fiind nevoie de noi instrumente şi tehnici manageriale mai performante care să permită firmelor să depăşească obstacolele din ce în ce mai numeroase şi mai costisitoare. În acest context, managementul tradiţional, bazat pe analiza şi interpretarea datelor contabile, şi-a dovedit incapacitatea de a evalua şi de a exprima, într-o manieră cât mai clară şi cât mai corectă, performanţele reale ale companiilor. Astfel, s-a impus o schimbare în atitudinea managerilor. Aceştia tind să mute accentul dinspre maximizarea veniturilor întreprinderii înspre maximizarea valorii create pentru acţionari, dinspre folosirea cu precădere a datelor contabile înspre folosirea dinamicii fluxurilor de numerar. Ca o soluţie la provocările cu care se confruntă sistemele...

Words: 8933 - Pages: 36

Free Essay

Structura Organizatorica

...Cuprins: Cap.1 Prezentarea generala a intreprinderii 1.1.Scurt istoric 1.2.Obiect de activitate Cap. 2 Structura organizatorica a intreprinderii 2.1. Structura organizatorica-expresie a organizarii formale a intreprinderii. 2.2. Documentele de formulizare a structurii organizatorice. Concluzii Bibliografie CAP 1. PREZENTAREA GENERALA A INTREPRINDERII. DATE DE IDENTIFICARE A FIRMEI. Numele firmei: SC BIBI TOURING S.R.L. Forma juridica de constituire: S.R.L. Activitatea principala: Activitati ale agentiilor de voiaj si a tur-operatorilor, activitatide asistenta turistica n.c.a.- 6330 Cod unic de inregistrare: RO18362372 din data de 09.021993 Atribut fiscal: R din data de 13.02.1993 Nr de ordine in Registrul Comertului: J29/2249/08.02.1993 Data inregistrarii la Registrul Comertului: 08.02.1993 Data inceperii activitatii: 1993 Sediul agentiei: Ploiesti, PrahovaBlv. Republicii, Nr. 10, Bl. 33, Parter tel: 0244 514768, 590631fax: 0244 4073461. 1. SCURT ISTORIC “BIBI Touring” este agentia de turism nr 1 din Prahova, cu peste 15.000 de turistiactivi. BIBI Touring este reprezentant EUROLINES Romania, membru ANAT si agentacreditat IATA. BIBI Touring are o rata de crestere accentuata si constanta in ultimii 7ani.Firma noastra „BIBI TOURING„ – PLOIESTI are placerea de a va oferi urmatoareleservicii:- Linie de autocar cu plecari zilnice spre Germania si saptamanal spre: Marea Britanie,Belgia, Franta, Olanda, Suedia, Danemarca...

Words: 3246 - Pages: 13

Free Essay

Planul de Marketing Pentru Produsul Heineken

...Planul de Marketing pentru berea Heineken 2011 Introducere Scurt istoric Traditia Heineken începe în 15 februarie 1864, când Gerard Adriaan Heineken cumpara fabrica de bere Heystack din Amsterdam.Printre primele premii care atesta valoarea companiei si a produselor acesteia este cel obtinut la târgul mondial din 1889, Heineken câstigand atunci Diploma Grand Prix. În 1914 Henry Pierre Heineken a preluat conducerea companiei iar în 1928 Heineken face primii pasi spre o publicitate internationala unica, devenind furnizorul exclusiv de bere la Jocurile Olimpice din Amsterdam. Sub conducerea lui Henry, Heineken a devenit dintr-ocompanie nationala, o organizatie internationala, în 1931 punând bazele primei fabrici înafara granitelor Olandei, Malayan Breweries. Alfred Heineken, urmatorul membru al familiei care a condus organizatia a fost celcare a pus bazele unui lung fir de campanii publicitare de succes, Heineken devenind astfeluna din cele mai puternice marci din lume. Dupa moartea lui Alfred în 2002, fiica acestuia Charlene de Carvallho- Heineken, continua traditia familiei implicându-se în conducerea companiei. Astazi, Heineken este principalul producator de bere din Europa si numarul 3 în topul mondial al producatorilor de bere. Heineken produce peste 170 de varietati de produse cu gust de savoare locala, acestea fiind prezente în aproape orice tara de pe glob. Heineken România numara peste 1500 de angajati are cel mai variat portofoliu de produse de pe piata...

Words: 3367 - Pages: 14

Free Essay

Comunicarea Prin Imagine

...I. COMUNICAREA ÎN ORGANIZAȚIE Partea I Comunicarea în întreprindere – definiție Domeniile comunicării întreprinderii Comunicarea în întreprindere este procesul de ascultare și emitere de semne și mesaje către destinatar – diferite grupuri țintă, ce vizează ameliorarea imaginii întreprinderii, reîntărirea relațiilor, promovarea produselor sau serviciilor și apărarea intereselor lor. Th. Libaert: Comunicarea în întreprindere este acțiunea voluntară de emitere, transmitere și receptare, într-un sistem de semne, ce se schimbă în sânul întreprinderii și între aceasta și mediul său. A. Comunicarea în organizații Acest termen nou înlocuiește pe cel de comunicare în întreprindere. Strategia de comunicare se aplică în viitor după aceiași parametrii fundamentali la toate tipurile de organizații și nu numai la întreprinderi. Comunicarea se realizează și în sferele publice ale ministerelor, administrațiilor, colectivităților teritoriale sau în domenii non-comerciale ale asociațiilor, fundațiilor, ONG –uri. B. Procesul Comunicarea nu poate fi definită ca o știință, domeniul său nu este suficient delimitat, iar metodele sale sunt embrionare. Invers, nu putem s-o definim ca artă pentru că ea pretinde profesionalismul tehnicilor. Este posibil s-o definim ca domeniu sau disciplină dar, în termeni de proces noi vizăm să poziționăm comunicarea în jurul unui efort planificat, susținut, în jurul unui obiectiv pe termen lung. Timpul este cel care dă valoare acțiunilor comunicării. Comunicarea...

Words: 22781 - Pages: 92

Free Essay

Mediul de Marketing Al S.C. Black Sea Suppliers S.R.L.

... ABSOLVENT 2007 CUPRINS Introducere _________________________________________________5 Capitolul 1: Mediul de marketing, element esenţial în activitatea firmei ______________________________________________________6 1.1.Conceptul de mediu de marketing ___________________________6 1.2.Mediul extern al firmei ___________________________________10 1.2.1.Micromediul firmei __________________________________11 1.2.2.Macromediul firmei _________________________________21 1.3.Mediul intern al firmei ___________________________________29 1.3.1.Conţinutul şi structura mediului intern ___________________29 1.3.2.Potenţialul întreprinderii ______________________________32 Capitolul 2: Prezentarea S.C. BLACK SEA SUPPLIERS S.R.L. ____34 2.1.Obiectul de activitate şi scurt istoric _________________________34 2.2.Structura organizatorică __________________________________36 2.3.Prezentarea gamei de produse _____________________________41 2.4.Analiza principalilor indicatori economici ____________________46 Capitolul 3: Metode de analiză a mediului de marketing a S.C. BLACK SEA SUPPLIERS S.R.L.______________________________________52 3.1.Analiza SWOT _________________________________________52 3.1.1.Caracteristicile analizei SWOT _________________________52 3.1.2.Analiza SWOT a S.C. BLACK SEA SUPPLIERS S.R.L. ____56 3...

Words: 16522 - Pages: 67

Free Essay

Revenue

...industrial ……............................…...... 1.2.3 Particularităţi ale marketingului industrial . Capitolul 2. Întreprinderea şi mediul său extern.……….... 2.1 Conţinutul şi structura mediului extern al întreprinderii .....................…………………. 2.1.1 Micromediul întreprinderii………......... 2.1.1.1 Componentele micromediului . 2.1.1.2 Relaţiile întreprinderii cu micromediul ……..................... 2.1.2 Macromediul întreprinderii ……........... 2.2 Piaţa şi mediul extern ……........................... 2.2.1 Piaţa întreprinderii şi piaţa produsului. 2.2.2 Dimensiunile pieţei întreprinderii......... 2.2.2.1 Profilul pieţei..............………... 2.2.2.2 Capacitatea pieţei .………...... 2.2.2.3 Aria teritorială a pieţei……...... 2.2.2.4 Structura pieţei......………....... Capitolul 3. Cercetarea pieţei bunurilor productive .......... 3.1. Informaţii provenite din surse statistice ............ 3.2. Informaţii obţinute din experimente economice. 3.3. Informaţii obţinute pe bază de simulări ............ 3.4. Informaţii provenite din cercetări directe........... Capitolul 4. Comportamentul de achiziţie al întreprinderilor . 4.1. Principalele tipuri de decizii în domeniul achiziţiei 4. 2. Etapele procesului de achiziţie .......................... 4. 3. Comportamentul de achiziţie al întreprinderii ... Capitolul 5. Strategia de piaţă...

Words: 29959 - Pages: 120

Free Essay

Marketing

...direcţiile de evoluţie în viitor, precum şi modalităţile concrete de înfăptuire a acesteia, politică ce trebuie să-i asigure permanenţa pe piaţă şi mai ales dezvoltarea de ansamblu. O componentă de bază a politicii întreprinderii este politica de marketing care-i oferă posibilitatea receptării promte şi reale a semnalelor pieţii şi-i permite adaptarea rapidă la modificările apărute pe piaţă, cu maximă eficienţă. Astfel, întreprinderea poate să evalueze corect parametrii pieţii şi să aloce resursele de care dispune corespunzător cererii reale, poate să sesizeze segmentele neacoperite de pe piaţă şi avantajele comparative faţă de concurenţi. În condiţiile actuale, nici o întreprindere nu-şi permite să activeze fără a avea o perspectivă clară, atât pe termen scurt cât şi pe termen lung, care  să –i asigure subzistenţa, dar şi raţionalitatea, eficienţa în condiţiile în care mediul ambiant devine tot mai complex şi mai dinamic. Faţă de multiplele schimbări ce apar atât în micromediul cât şi în macromediul în care activează, întreprinderea trebuie să manifeste un anumit comportament, o anumită atitudine, ce se concretizează în delimitarea direcţiilor strategice şi a modalităţilor practice de înfăptuire  a acestora, şi se reflectă în conţinutul politicii de marketing a întreprinderii.  6.1. Raportul politică – strategie – tactică de marketing Politica de marketing reflectă concepţia organizaţiei cu privire la evoluţia activităţii sale, opţiunile ei de ansamblu, principiile şi normele ce...

Words: 6665 - Pages: 27

Free Essay

Winformaţii Generale Despre S.C. Dedeman Automobile S.R.L. I.1. Prezentare S.C. Dedeman Automobile S.R.L.

...Cap. I Informaţii generale despre S.C. Dedeman Automobile S.R.L. I.1. Prezentare S.C. Dedeman Automobile S.R.L. S.C. Dedeman Automobile S.R.L. a fost înfiinţată în anul 2003 cu nr. J04/1513/2003 şi este localizată în judeţul Bacău, pe strada Republicii nr.185 şi de asemenea a mai înfiinţat încă un punct de lucru in oraşul Oneşti din cauza solicitărilor multiple din partea clienţilor companiei pe Str. Slănicului Nr. 10A. Tehnologia modernă de care beneficiază, profesionalismul şi excelenta conduită a personalului, calitatea serviciilor puse la dispoziţie de societate, au determinat evoluţia rapidă a societăţii şi a atras un număr foarte mare de clienţi mulţumiţi Înfiinţată în urmă cu 14 ani, în Bacău, Dedeman a început ca o mică afacere de familie în domeniul comerţului cu mobilă. Astăzi, compania are peste 600 de angajaţi, o reţea de distribuţie şi un lanţ de magazine care comercializează produse din gama materialelor de construcţii, amenajări interioare şi exterioare, instalaţii termice, electrice şi sanitare. În afara celor 23 de magazine amplasate în oraşe importante din Moldova, compania deţine un mic atelier de mobilă la comandă şi un showroom auto. Odată cu dezvoltarea afacerii, Dedeman a decis să implementeze un sistem de gestiune performant, în condiţiile în care vechea soluţie nu mai putea face faţă extinderii companiei. Dedeman a apelat la partenerul SAP, INTEGRATOR, pentru a implementa soluţia de gestiune...

Words: 9802 - Pages: 40

Free Essay

Marketing Mix - Avon

...Sectia Master: Marketing si negocieri de afaceri LUCRARE DE DISERTAŢIE MIXUL DE MARKETING STUDIU DE CAZ AVON COSMETICS ROMÂNIA SRL - 2007 - CUPRINS introducere.......................................................................................................................3 CAPITOLUL I........................................................................................................................... 3 STRATEGIA DE PIAŢĂ - COMPONENTĂ ESENŢIALĂ A POLITICII DE MARKETING.. 3 1.1. CONŢINUTUL SI LOCUL STRATEGIEI DE PIAŢĂ........................................................ 3 1.2. TIPOLOGIA STRATEGIILOR DE PIAŢĂ.......................................................................... 5 CAPITOLUL II........................................................................................................................... 7 MIXUL DE MARKETING......................................................................................................... 7 2.1. POLITICA DE PRODUS..................................................................................................... 8 2.2. POLITICA DE PREŢ......................................................................................................... 14 2.3. POLITICA DE DISTRIBUŢIE........................................................................................... 20 2.4. POLITICA DE COMUNICARE...............................................

Words: 31554 - Pages: 127

Free Essay

Nota de Curs Marketingul Serviciilor

...MARKETINGUL SERVICIILOR - NOTE DE CURS- CUPRINS CAPITOLUL 1 ..................................................................................................... 6 APARIŢIA ŞI DEZVOLTAREA MARKETINGULUI SERVICIILOR ŞI COMERŢULUI .................................................................................................... 6 1.1. Evoluţia marketingului serviciilor pe plan mondial .......................................................................................6 1.1.1. Condiţiile apariţiei şi dezvoltării marketingului serviciilor .....................................................................6 1.1.2. Separarea, delimitarea şi specializarea marketingului serviciilor............................................................9 1.1.3. Şcoli şi curente în marketingul serviciilor .............................................................................................12 1.2. Marketingul serviciilor în economia românească .........................................................................................15 1.2.1. Limitele aplicării marketingului în domeniul serviciilor .......................................................................15 1.2.2. Premise ale aplicării marketingului serviciilor în ţara noastră ..............................................................17 1.2. 3. Tendinţe în aplicarea marketingului serviciilor în ţara noastră ............................................................19 1.2. 4. Teorie şi practică în domeniul marketingului...

Words: 28593 - Pages: 115